Știri
Știri din categoria Politică
Crin Antonescu acuză o ruptură internă în PNL după congresul extraordinar de duminică, pe care îl numește „congresul trădătorilor”, într-un mesaj publicat pe Facebook, potrivit News. Miza politică a ieșirii publice este delegitimarea noii conduceri și a narațiunii de „continuitate” invocate la congres, într-un moment în care partidul își resetează echipa și mesajul.
Antonescu spune că, în 36 de ani, nu a văzut „atâta impostură, nerușinare și josnicie” în PNL și susține că termenul „trădare” descrie cel mai bine reuniunea. În postare, el acuză „falsificarea, în cel mai pur stil comunist, a istoriei” partidului și afirmă că au fost invitați doar foști președinți care „au trădat PNL” pentru Traian Băsescu sau pentru „Nicușor”, dând exemplele Valeriu Stoica, Theodor Stolojan și Ludovic Orban.
Fostul lider liberal afirmă că nici el, nici Călin Popescu Tăriceanu nu au fost invitați la congres. În același timp, menționează că nu au fost prezenți nici Florin Cîțu și nici Nicolae Ciucă, pe care îl descrie drept „candidat la Președinție al PNL”.
În mesaj, Antonescu folosește o comparație pentru a sugera eliminarea deliberată a unor figuri din „fotografia” partidului și critică tăcerea unor „vechi liberali” din sală în timpul intervențiilor de la tribuna congresului.
Antonescu îl acuză pe Ilie Bolojan că „are treabă doar cu PSD” și îl numește „un premier catastrofal, fără idei și fără sentimente față de oameni”. Totodată, susține că selecția din jurul lui Bolojan ar urma două criterii: „băsismul ieri / sorosismul azi” și „mediocritatea”, cu o excepție pe care o indică nominal.
Postarea se încheie cu un mesaj adresat „foștilor camarazi din lupte adevărate”, formulat în termeni duri, sugerând resemnare și dezgust față de direcția partidului.
Recomandate
Rareș Bogdan avertizează că PNL riscă să-și piardă identitatea și să intre într-o zonă de instabilitate politică cu costuri economice , într-un mesaj transmis în ziua Congresului, potrivit Mediafax . Europarlamentarul leagă schimbările din conducerea partidului de o orientare „progresistă” și susține că blocajul politic poate amplifica riscurile pentru economie, inclusiv prin presiunea dobânzilor și a deficitului. Critica internă: „woke”, „cancel culture” și direcția partidului Rareș Bogdan a criticat includerea în conducerea PNL a unor persoane pe care le asociază cu „exagerări ideologice” și cu activismul de tip „woke” (termen folosit pentru curente progresiste axate pe teme identitare). În mesaj, el a folosit o metaforă despre înlocuirea simbolului partidului: „Ar fi culmea ca azi, la Congres, colegii mei să înlocuiască și săgeata noastră liberală cu o trotinetă și eventual un rucsac în culorile curcubeului!” El a susținut că o astfel de orientare ar îndepărta PNL de „valorile tradiționale” ale liberalismului românesc și de doctrina Partidului Popular European, invocând explicit teme precum familia creștină, Biserica și „dreapta rațională”. Ținta politică: acuzații la adresa lui Ilie Bolojan Europarlamentarul a afirmat că președintele PNL, Ilie Bolojan, ar promova în partid oameni care nu împărtășesc „valorile istorice” ale liberalismului. În același registru, Rareș Bogdan a criticat și termenul „Rădăcini”, folosit în platforma politică a lui Bolojan, despre care spune că ar masca o marginalizare a liberalilor conservatori. Miza economică: dobânzi, deficit și presiune pe companii Dincolo de disputa ideologică, Rareș Bogdan a legat situația politică de riscuri economice, avertizând asupra unui posibil „scenariu grecesc” și indicând costul dobânzilor: „Nu e o glumă, România riscă scenariul grecesc. Matematica dură ne lovește în față: 1 miliard de euro plătiți lunar pe dobânzi” El a invocat creșterea deficitului, presiunea datoriei publice și riscul de retrogradare a ratingului de țară, susținând că este nevoie „urgent” de un guvern funcțional și stabil. În același mesaj, a criticat majorările de taxe, pe care le consideră o „eroare structurală”, și a afirmat că „peste 100.000 de firme românești au fost închise într-un an”, pe fondul creșterii presiunii fiscale asupra companiilor. Mesajul către Congres: distanță față de USR În final, Rareș Bogdan le-a cerut delegaților să evalueze direcția partidului și să nu permită o apropiere excesivă de USR. El a invocat tensiunile din campaniile electorale și a susținut că o cooptare a unor astfel de actori în decizia internă ar putea afecta partidul „din interior”. [...]
Amenințarea cu instanța poate bloca excluderile din PNL și prelungi incertitudinea internă , după ce apropiați ai premierului desemnat Adrian Veștea susțin că sancțiunile decise în partid sunt lovite de vicii de procedură și pot fi anulate, potrivit Stirile Pro TV . Reprezentanți ai „echipei Veștea” afirmă, pe surse, că vor sesiza „forurile jurisdicționale” în legătură cu excluderea unor membri. Argumentul central: deciziile Biroului Politic Național (BPN) invocate pentru sancționare ar fi fost suspendate printr-o hotărâre „executorie de drept”, iar sancționarea pe baza unor decizii suspendate ar însemna sfidarea unei hotărâri judecătorești. „Excluderile anunţate astăzi nu pot produce niciun efect. Deciziile BPN nr. 22 şi nr. 25 din 15 iunie sunt suspendate de joi printr-o hotărâre executorie de drept.” Aceleași surse mai susțin că mecanismul folosit pentru excluderi „nu există în Statut”, invocând lipsa unei proceduri prin care un for ar putea „mandata” un altul să dispună excluderea, precum și necesitatea unor pași precum dreptul la apărare, audierea și calea de atac. În plus, ele contestă ideea unui „ultimatum colectiv de câteva ore”, pe care îl consideră nestatutar. Miza: validitatea rezoluțiilor Congresului și riscul de anulare Potrivit sursei, tabăra Veștea contestă și aplicarea noului Statut al PNL, ratificat la Congres, argumentând că acesta nu ar putea produce efecte retroactive pentru „pretinse fapte anterioare”. În această logică, procedura Congresului Extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul Statut era deja în vigoare, ceea ce ar putea deschide calea unei contestări în instanță a întregii proceduri. „Pe acest viciu, întreaga procedură, inclusiv Congresul, este susceptibilă de a fi anulată în instanţă.” Ce a decis Congresul PNL și care sunt termenele La Congres au fost adoptate două rezoluții, potrivit articolului: o rezoluție care reconfirmă decizia PNL de a nu mai face coaliție cu PSD și prevede că votarea, susținerea sau participarea la construirea unui guvern cu PSD de către un membru PNL „generează excluderea”; o rezoluție care cere demisia din partid a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu; dacă nu demisionează până la 22 iunie, ora 12.00, Congresul „mandatează Biroul Permanent” să declanșeze procedurile de excludere. Totodată, Congresul reține „responsabilitatea politică” a lui Lucian Bode pentru „situația financiară gravă” a PNL la finalul mandatului său de secretar general, conform aceleiași surse. Deciziile au fost adoptate în unanimitate, prin vot cu ridicare de mână, la propunerea președintelui PNL Ilie Bolojan. [...]
PNL condiționează stabilitatea guvernării de un pact pe reformele PNRR, cu miza evitării pierderii unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro , potrivit Biziday . Ilie Bolojan spune că PNL, USR și UDMR au deja un acord de principiu pentru un astfel de aranjament politic și că liberalii vor părăsi sala dacă se ajunge la vot în Parlament pentru Guvernul Veștea. Pactul propus ar urma să fie semnat de PNL, PSD, USR și UDMR (fără să fie clar dacă și AUR) și ar include angajamente valabile pentru următoarele șase luni, indiferent de formula de guvernare care va rezulta. Elementul central este accelerarea reformelor asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), care nu au fost încă aprobate de Parlament. Miza economică: reforme PNRR și disciplină bugetară, sub presiunea termenelor Bolojan afirmă că viitorul guvern ar trebui să își asume răspunderea pe reformele PNRR până la jumătatea lunii iulie, pentru a evita pierderea unor fonduri europene „de ordinul miliardelor de euro”. În declarațiile sale, liderul PNL a indicat că „fiecare reformă” ar însemna „o sumă de peste 700 de milioane de euro”, iar neadoptarea lor ar pune în risc absorbția banilor. Al doilea pilon al pactului ar viza disciplina bugetară: respectarea țintelor din PNRR privind deficitul și plafonarea cheltuielilor cu personalul din sectorul public ca pondere în PIB. Bolojan avertizează că depășirea acestor angajamente ar putea aduce „corecții PNRR de peste un miliard de euro”. Două scenarii de guvernare și o promisiune de „armistițiu” parlamentar până la finalul anului În logica pactului, Bolojan descrie două variante: Guvern minoritar PSD , susținut „transparent” de partidele care aleg să participe la această formulă; Guvern de centru-dreapta PNL–USR–UDMR , pentru care spune că există deja un acord de principiu între liderii celor trei partide. Dacă președintele Nicușor Dan ar desemna un guvern de centru-stânga, partidele de centru-dreapta ar urma să voteze învestirea și să nu depună moțiune de cenzură până la sfârșitul anului, condiționat de respectarea pactului. În schimb, dacă șeful statului ar opta pentru un guvern de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), PSD ar trebui să asigure voturile necesare pentru învestire. Semnal politic imediat: PNL nu votează Guvernul Veștea Bolojan leagă poziția PNL de decizia Congresului partidului de a nu susține un guvern în care PNL nu se regăsește și susține că actuala formulă „nu are o majoritate transparentă și asumată”. În consecință, recomandarea către grupurile parlamentare este ca parlamentarii PNL să părăsească sala la votul pentru Guvernul Veștea. Liderul PNL spune că poziția va fi comunicată președintelui, iar pașii următori vor depinde de deciziile din Parlament din zilele următoare. [...]
PNL își asumă o linie de guvernare axată pe disciplină fiscală și accelerarea PNRR , după ce Ilie Bolojan a folosit Congresul Extraordinar al partidului pentru a cere un „pact” pe șase luni care să țină deficitele „la niveluri rezonabile” și să deblocheze proiectele restante, potrivit Libertatea . Congresul a avut loc duminică, 21 iunie 2026, la Romexpo, cu participarea a 2.500 de delegați, iar Bolojan și-a deschis discursul cu ideea că PNL trebuie „să decidă astăzi cine este și ce vrea să fie”. În intervenția sa, liderul liberal a susținut că partidul a trecut printr-o „guvernare dificilă” și a apărat măsurile nepopulare luate pentru reducerea deficitelor, argumentând că „redresarea nu se face fără măsuri nepopulare”. Mesajul economic: deficit, PNRR, energie și salarii Bolojan a legat explicit ieșirea din criza politică de un set de priorități cu impact direct asupra finanțelor publice și economiei, pe care le-a inclus într-o propunere de „pact pentru România” pe următoarele șase luni: menținerea deficitelor „la niveluri rezonabile”; angajarea răspunderii guvernului pe proiectele din PNRR „care n-au fost încă aprobate”, pentru ca România „să nu piardă miliardele de euro”; măsuri în energie pentru scăderea prețurilor, astfel încât economia să fie „competitivă”; limitarea majorărilor salariale atunci când nu există acoperire în productivitate. Ruptura de PSD și formula de guvernare invocată În același discurs, Bolojan a afirmat că „se putea mai mult” în guvernare „dacă PSD nu trăgea frâna de mână” și a spus că o relație de parteneriat cu PSD „nu este posibilă”, invocând „minciuna”, „fuga de răspundere” și „disprețul pentru România”. Pe zona de soluții politice, el a declarat că PNL a lucrat „împreună cu partenerii noștri, USR și UDMR” la o formulă „cinstită, transparentă, pe față” pentru formarea unui guvern, în contextul crizei. Votul din Congres: susținere largă pentru Bolojan Congresul s-a încheiat cu un vot majoritar pentru Ilie Bolojan și moțiunea sa: 1.769 de voturi pentru, din 1.842 de opțiuni exprimate, iar 73 de voturi au fost anulate, conform aceleiași surse. [...]
Atacul intern din PNL ridică miza riscului economic în jurul conducerii lui Ilie Bolojan , după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat, chiar în ziua Congresului, o postare în care îl acuză pe liderul liberal de decizii care ar fi afectat economia și partidul, potrivit HotNews . În mesaj, Rareș Bogdan își extinde critica dincolo de persoana lui Bolojan și vizează și echipa de vicepreședinți promovată de acesta, menționând-o pe Oana Gheorghiu și pe Dragoș Pâslaru. În același registru, europarlamentarul face trimiteri la simbolul comunității LGBT și la teme precum „woke” și „cancel culture” (concept asociat boicotării publice a unor persoane sau opere considerate ofensatoare), pe care le leagă de o presupusă schimbare de direcție în partid. Acuzații cu componentă economică: consum, firme închise, „zid macroeconomic” Miza principală a atacului este însă economică: Rareș Bogdan susține că, sub guvernarea lui Ilie Bolojan, ar fi existat „5 trimestre de scădere a consumului” și acuză o abordare de „micro-management”. Tot el afirmă un „bilanț” de „peste 100.000 de firme românești închise într-un an”, fără ca în text să fie prezentate surse sau metodologie pentru aceste cifre. În aceeași postare, europarlamentarul avertizează și asupra unui scenariu de tip Grecia, invocând riscul unui „colaps total” care ar echivala, în opinia sa, cu pierderea suveranității, prin presiuni din partea piețelor financiare, a datoriei suverane și a constrângerilor externe. Conflictul de linie: „userism”, REPER și importul de oameni în conducere Rareș Bogdan își construiește critica și pe o linie ideologică, atacând ceea ce numește „userism” și acuzând că persoane asociate cu USR și REPER ar ajunge să influențeze decizia în PNL. În acest context, el contestă aducerea în conducere a unor oameni pe care îi leagă de aceste zone politice și reia acuzații privind comportamentul lor în campaniile electorale și în căderea unui guvern PNL. De ce contează Ieșirea publică, în plin Congres, indică o tensiune internă care nu mai rămâne la nivel de competiție politică, ci este împinsă în zona credibilității economice: consum, investiții, închideri de firme și risc macroeconomic. Într-un partid care revendică tradiția liberală și pro-business, astfel de acuzații — chiar neînsoțite de dovezi în postare — pot deveni un instrument de presiune internă și un semnal de instabilitate pentru agenda economică pe care PNL o revendică. [...]
Oana Gheorghiu acuză „pușculițe politice” și reforme „copy-paste” în companiile de stat , susținând că miza din jurul agendei lui Ilie Bolojan este închiderea „robinetelor” de influență și bani, potrivit News . Declarațiile au fost făcute duminică, la Congresul Extraordinar al PNL, unde vicepremierul interimar a fost propusă ca vicepreședinte al partidului în echipa Bolojan. Gheorghiu a spus că a intrat în PNL „la greu, nu când a fost ușor” și că nu fuge de „deciziile grele”, anticipând atacuri la adresa ei, inclusiv etichetări de tip „ONG-ist, sorosist, globalist” sau „neomarxist”. În același registru, a afirmat că nu o sperie „listele negre” și nici „campaniile de denigrare”, invocând experiența de 15 ani în societatea civilă. Ce reclamă despre companiile de stat și aparatul public În discurs, vicepremierul interimar a descris o serie de probleme pe care spune că le-a întâlnit în mandatul din guvern, prezentate ca obstacole directe în calea reformei: companii ale statului „transformate în pușculițe politice”; instituții care „nu știu nici măcar ce avere administrează”; planuri de reformă făcute cu „copy-paste” între companii. Ea a susținut că, împreună cu Ilie Bolojan, a „aprins lumina” în zone unde „prea mult timp s-a lucrat pe întuneric”, sugerând că transparența și controlul ar fi deranjat rețelele care beneficiau de status quo. Tensiuni în coaliție, pe fondul „închiderii robinetelor” Gheorghiu a legat explicit reacțiile politice de măsuri care ar fi limitat accesul la resurse, afirmând că „atunci când au început să fie închise robinetele”, partenerii de coaliție ar fi decis „brusc” că „nu se mai poate cu Ilie Bolojan”. În final, ea a insistat pe ideea că problema nu este politica în sine, ci modul în care este exercitată puterea: „Nu politica e urâtă. Unii dintre cei care o fac au uitat că puterea se exercită cu decenţă, responsabilitate şi respect.” [...]
