Știri
Știri din categoria Politică
PNL intră într-un weekend decisiv pentru conducere și direcția politică, cu un Consiliu Național convocat de urgență și un Congres extraordinar programat duminică, pe fondul unui conflict intern care a ajuns și în instanță, potrivit Antena 3.
Consiliul Național al PNL se reunește vineri, de la ora 17:00, online, cu participarea a 800 de delegați, pentru a convoca oficial Congresul extraordinar de duminică (ora 12:00), la Romexpo, și pentru a stabili ordinea de zi. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați, dintre care 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu.
Duminică urmează alegeri pentru conducerea partidului, iar Ilie Bolojan candidează la președinția PNL. Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida pentru aceeași funcție și a cerut amânarea Congresului, astfel încât acesta să aibă loc după ce ar obține, eventual, votul de încredere al Parlamentului pentru funcția de prim-ministru.
În același timp, Congresul ar urma să modifice statutul partidului, inclusiv prin reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea de la patru la una a funcțiilor de prim-vicepreședinte. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu (care a demisionat din funcție miercuri).
Antena 3 notează că Bolojan urmărește, prin votul de duminică, să își reconfirme controlul în partid și să obțină sprijin pentru intrarea PNL în Opoziție, în condițiile în care o parte dintre parlamentari și lideri județeni ar susține intrarea la guvernare alături de PSD.
Pe lângă confruntarea pentru șefia partidului, o altă miză a Congresului este dacă se va decide excluderea lui Veștea — despre care Antena 3 scrie că a acceptat să fie premier fără consultarea PNL — și a parlamentarilor din gruparea contestatarilor lui Bolojan.
În plan juridic, Tribunalul Ilfov a suspendat joi decizia Biroului Politic Național privind interzicerea votării guvernului Veștea de către parlamentarii PNL. Tabăra lui Bolojan susține însă că votul este liber, dar și partidul este liber să ia decizii față de cei care votează.
Președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a declarat vineri că procesele deschise de gruparea Veștea împotriva deciziilor conducerii centrale nu vor afecta desfășurarea Congresului și a ironizat noile demersuri juridice:
„Pot să atace la Tribunalul Ilfov de câte ori doresc. Poate vor găsi şi o instanţă care lucrează în weekend pentru a ataca inclusiv hotărârile Consiliului Naţional de astăzi.”
Bogdan a mai susținut că există o contradicție în poziția celor 16 reclamanți care contestă mandatul stabilit de BPN pentru parlamentarii PNL, afirmând că o parte dintre ei ar fi impus, la rândul lor, mandate delegaților din filialele pe care le conduc pentru susținerea lui Veștea.
O altă temă care apasă asupra Congresului este situația lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, plasat sub control judiciar de DNA într-un dosar de corupție anunțat joi (context detaliat în materialul Antena 3 despre audierea sa la DNA, aici).
Antena 3 arată că, teoretic, Ciucu „ar trebui să facă un pas în spate” din primul rând al conducerii, însă până la acest moment declarațiile unor colegi de partid de la Modrogan au fost de susținere. Cristina Trăilă și Ionel Bogdan au spus vineri că Ciucu poate candida în continuare pentru funcția de prim-vicepreședinte, invocând prezumția de nevinovăție.
În paralel, liberalii lui Bolojan susțin, „neoficial și oficial”, că momentul chemării lui Ciucu la DNA și anunțul candidaturii lui Veștea ar fi fost coordonate pentru a lovi în planurile lui Bolojan pentru Congres.
Vineri seara, Consiliul Național trebuie să convoace oficial Congresul de duminică și să fixeze agenda, inclusiv modificările de statut. Duminică, PNL ar urma să tranșeze atât competiția pentru președinția partidului, cât și arhitectura conducerii — într-un context în care conflictul intern se suprapune peste o dispută strategică privind rămânerea în Opoziție sau intrarea la guvernare.
Recomandate
Votul pe Legea integrității riscă să devină un precedent de „legi cu dedicație” , după ce PSD și AUR și-au susținut reciproc amendamentele care vizează direct două persoane – Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru – potrivit Mediafax . Legea integrității a fost votată luni în plenul Camerei Deputaților, în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor” și „partenerilor de viață” a trecut anterior de Comisia Juridică. În același timp, a trecut și un amendament propus de PSD, despre care sursa arată că îl vizează pe Dominic Fritz. Marți, proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate din Senat, iar de la ora 17.00 este programat votul în plenul Senatului. Acuzația PNL: „troc politic” între PSD și AUR Alexandru Muraru , vicepreședinte PNL, susține că cele două partide „și-au împărțit țintele” și și-au votat reciproc amendamentele. El descrie situația drept un schimb politic în care miza ar fi fost, pe de o parte, mandatul lui Dominic Fritz, iar pe de altă parte, viața privată a familiei președintelui. „PSD a vrut capul lui Dominic Fritz, iar AUR a vrut să o transforme în țintă pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României. Și-au votat reciproc amendamentele. Un troc politic primitiv: mandatul lui Fritz contra vieții private a familiei președintelui”, afirmă Muraru. Miza amendamentului AUR: extinderea obligației de declarare a averii Muraru argumentează că Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, nu are funcție publică și nu ia decizii în numele statului, iar includerea ei în sfera obligațiilor de declarare a averii ar transforma legea într-un instrument politic. „Nu transparența este problema — transparența demnitarilor trebuie apărată. Problema este folosirea legii pentru a transforma viața personală a unei femei într-o armă politică”, spune vicepreședintele PNL. Miza amendamentului PSD: cazul Dominic Fritz În ceea ce îl privește pe Dominic Fritz, Muraru afirmă că PSD și AUR ar folosi un mecanism similar, pe fondul unei campanii publice ostile, și susține că se încearcă eliminarea „retroactiv” printr-o „lege cu dedicație”, deși Fritz a fost ales prin vot de cetățenii Timișoarei. Ce urmează: test de majoritate în Senat și avertisment politic Muraru mai afirmă că PSD și AUR ar fi demonstrat că pot opera coordonat în Parlament, „se negociază ținte, se schimbă voturi și se testează o nouă majoritate”, iar în acest context lansează un avertisment privind posibile evoluții politice ulterioare, inclusiv scenarii legate de suspendarea sau demiterea președintelui, pe măsură ce se apropie 2028. În același mesaj, vicepreședintele PNL susține că președintele Nicușor Dan „riscă să culeagă ceea ce a semănat” prin concesiile făcute PSD și prin tolerarea „jocului său dublu”, subliniind că „legile trebuie făcute pentru România, nu împotriva unor persoane”. [...]
Discuțiile despre un guvern tehnocrat arată că blocajul politic prelungește interimatul și amână decizii-cheie , într-un moment în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate pentru un nou executiv, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că, în ultimele două săptămâni, au existat discuții politice care „nu au apărut în spațiul public” privind formarea guvernului, iar una dintre variantele luate în calcul de președintele Nicușor Dan ar fi un guvern tehnocrat. Ciucu a spus că PNL ia în calcul „toate variantele”, cu excepția refacerii unei alianțe cu PSD. În același context, liderul liberal a indicat că ar putea reveni în discuție și scenariul unor „guverne consecutive minoritare”, deși a susținut că, din discursul președintelui, ar rezulta că acesta „nu agreează ideea de guvern minoritar”. Ciucu a avansat ipoteza unui guvern minoritar PSD, urmat de unul PNL-USR-UDMR, dar a punctat că „e timp scurt”. Ce înțelege PNL prin „tehnocrat pe bune” Ciucu a condiționat sprijinul pentru o formulă tehnocrată de profilul miniștrilor și de distanța față de partide, inclusiv prin excluderea unor persoane percepute ca fiind apropiate politic. „Dacă vor fi tehnocrați pe bune, putem discuta pentru un guvern care să fie de șase luni sau chiar de mai mult timp.” El a definit tehnocratul ca o persoană cu „viață profesională” recunoscută în domeniul portofoliului, fără legături de partid sau asocieri publice repetate cu un partid, menționând explicit PSD. Totodată, Ciucu a spus că PNL nu ar accepta o nominalizare care ar urmări „preluarea ostilă” a partidului, dând ca exemplu nominalizarea lui Adrian Veștea. Context: desemnări eșuate și interimat prelungit Potrivit informațiilor prezentate, președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul înainte de vot) și Adrian Veștea (respins în Parlament). Ulterior, șeful statului a respins propunerile Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL), motivând că nu există o majoritate. De la demiterea guvernului prin moțiunea PSD-AUR din 5 mai, premierul Ilie Bolojan se află într-un interimat care a depășit recordul anterior, iar consultările de la Cotroceni (18 mai, 23 iunie și 13 iulie) s-au încheiat fără acord politic. În acest cadru, varianta tehnocrată apare ca soluție de avarie într-un blocaj care, deocamdată, nu are o ieșire anunțată public. [...]
PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]
Lula intră în cursa din octombrie pe fondul tensiunilor comerciale cu SUA , după ce a lansat campania pentru un al patrulea mandat și a făcut din „suveranitate” un mesaj central, potrivit G4Media . Președintele de stânga al Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva , care a împlinit 80 de ani, s-a declarat „într-o formă excelentă” la convenția Partidului Muncitorilor (PT) de la Sao Paulo, unde a fost nominalizat oficial în fața a circa 3.000 de susținători. Lula a revenit la putere în 2023, după două mandate anterioare (2003–2010), iar scrutinul prezidențial este programat în octombrie. Tarifele SUA și miza economică a campaniei Campania se desfășoară în contextul influenței președintelui american Donald Trump, aliat al familiei Bolsonaro, pe fondul unei dispute comerciale: în iulie, Statele Unite au impus două runde de tarife vamale asupra produselor braziliene, invocând presupuse practici comerciale neloiale. La convenție, Lula nu l-a menționat direct pe liderul de la Casa Albă, însă tema „suveranității” a fost omniprezentă și a fost prezentată ca pilon al viitoarei campanii. Cine este contracandidatul și ce arată sondajele Lula ar urma să se confrunte cu Flavio Bolsonaro, senator de 45 de ani și fiul fostului președinte Jair Bolsonaro (2019–2022), arestat pentru tentativă de lovitură de stat, după ce ar fi încercat să rămână la putere în pofida înfrângerii din 2022, potrivit relatării citate. Un sondaj recent Datafolha indică un posibil tur doi cu Lula la 48% și Flavio Bolsonaro la 43%. În 2022, Lula a câștigat la o diferență mică, iar polarizarea rămâne puternică. Presiuni interne: costul vieții, deficitul și securitatea Deși președintele invocă o creștere economică solidă și niveluri record ale ocupării forței de muncă, familiile se plâng de costul vieții, iar deficitele publice sunt în creștere, notează aceeași sursă. În plus, Lula este descris ca fiind în defensivă pe tema securității, considerată principala preocupare a brazilienilor, în condițiile în care zeci de milioane de oameni din cartierele populare trăiesc sub controlul crimei organizate. Corupția rămâne, de asemenea, un subiect major: ambii rivali sunt vizați de anchete judiciare, una legată de finanțarea unui film dedicat lui Jair Bolsonaro, cealaltă vizându-l pe unul dintre fiii lui Lula, „Lulinha”, suspectat de corupție și trafic de influență. [...]
Decizia lui Benjamin Netanyahu de a bloca transferul sistemului „Domul de Fier” către Ucraina scoate la iveală limitele practice ale coproducțiilor militare SUA–Israel , în condițiile în care acordurile industriale îi dau Israelului drept de veto asupra utilizării și reexportului, potrivit Washington Post . Propunerea de transfer a fost înaintată în 2023 de senatorul republican Lindsey Graham , însă Netanyahu a respins-o invocând termenii unui acord de producție în comun care „oferă Israelului ultimul cuvânt” privind utilizarea sistemului, chiar dacă bateriile de rachete vizate au fost plătite de guvernul SUA. De ce contează: veto-ul de export devine temă de politică de apărare în Congres Episodul este folosit acum ca argument în dezbaterea din Congres privind extinderea cooperării SUA–Israel dincolo de apărarea antirachetă, către domenii tehnologice precum arme biologice, inteligență artificială, securitate cibernetică și sisteme de energie direcționată. Propunerea apare într-un proiect de lege privind politica de apărare în valoare de 1,15 trilioane de dolari (aprox. 5,2 trilioane lei), adoptat în Camera Reprezentanților săptămâna trecută, și are sprijinul lui Netanyahu, al parlamentarilor americani pro-Israel din ambele partide și al Comitetului American-Israel pentru Afaceri Publice (AIPAC), grup de lobby influent. Inițiativa este însă contestată de democrați de stânga și de unii republicani de dreapta, care încearcă să o oprească în Senat. Senatorul Chris Van Hollen (democrat, Maryland) a criticat situația, susținând că sistemele pe care SUA voiau să le transfere Ucrainei erau staționate în sud-vestul Statelor Unite și plătite de contribuabilii americani, dar Israelul a respins transferul. „Ne compromite suveranitatea și dăunează securității noastre naționale prin limitarea opțiunilor noastre.” Context: competiție pentru resurse și presiune pe muniții Discuția are loc pe fondul unei competiții pentru resurse între doi aliați ai SUA, Ucraina și Israel. În aceeași perioadă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost la Washington, iar cererile simultane de sprijin american au creat, potrivit sursei, o „competiție cu sumă nulă”. Zelenski a declarat pentru Axios că președintele Donald Trump i-a spus că va fi dificil să fie îndeplinită cererea Ucrainei de 300 de interceptoare Patriot, deoarece munițiile sunt consumate în războiul din Iran. Tot în acest context, Ambasada Israelului la Washington a invocat, pentru Washington Post , riscul ca „tehnologia să ajungă în mâinile iranienilor” ca motiv de îngrijorare legat de transferul „Domului de Fier” către Ucraina. Ce urmează: Senatul decide, iar „dreptul de veto” rămâne în discuție Prevederea privind extinderea cooperării industriale este una dintre temele pe care senatorii americani le analizează în cadrul proiectului anual al apărării, considerat de parlamentari drept „trebuie adoptat” deoarece stabilește politici militare, inclusiv creșteri salariale pentru trupe și limite de cheltuieli. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat pentru Washington Post că nu este deranjat de capacitatea Israelului de a respinge exporturile către țări terțe în cazul coproducțiilor, argumentând că astfel de restricții sunt tipice în asemenea aranjamente și susținând ideea unui parteneriat mai strâns între industriile de apărare ale celor două țări. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România își menține traiectoria financiară și jaloanele PNRR, deși criza politică rămâne blocată , potrivit G4Media . Într-un mesaj video înregistrat, transmis la aproape trei luni după declanșarea crizei prin căderea Guvernului Bolojan, șeful statului nu anunță însă niciun demers concret pentru deblocarea situației (consultări noi cu partidele sau desemnarea unui premier). Mesajul are o miză directă pentru mediul economic și financiar: Nicușor Dan susține că, „în ciuda zgomotului politic”, instituțiile continuă să livreze pe angajamentele din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ) și pe disciplina bugetară, iar această separare între „acțiunea politică” și „zgomotul politic” ar trebui să fie luată în calcul inclusiv de investitori. PNRR: legi trecute, trei jaloane rămase Președintele afirmă că Parlamentul a adoptat în săptămâna respectivă mai multe legi care reprezintă jaloane în PNRR și că urmează să le promulge săptămâna viitoare. Printre acestea, el menționează Codul urbanismului, aflat în dezbatere din 2019. În mesaj, Nicușor Dan spune că au mai rămas trei jaloane PNRR: legea ANI (Agenția Națională de Integritate) – ar urma să fie dezbătută săptămâna viitoare; legea biodiversității – ar urma să fie dezbătută săptămâna viitoare; legea salarizării – descrisă drept „ultimul jalon și cel mai dificil”, aflat în dezbatere. Tot în acest context, președintele afirmă că greva din sănătate a fost suspendată, „un mic pas înainte”. Semnale către piețe: „acord politic” pe traiectoria financiară, bugetul 2027 și euro Nicușor Dan susține existența unui „acord politic” pe câteva direcții cu relevanță pentru stabilitatea macroeconomică: păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de componența viitorului guvern; elaborarea bugetului pe 2027 încă din toamna acestui an, invocând nevoia de predictibilitate; trecerea la euro: viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” pentru următorii ani. În mesaj, președintele salută și raportul Fitch , despre care spune că reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar notează că există „o oarecare îngrijorare” în raport față de situația politică. Criza politică: fără pași noi anunțați Deși vorbește despre „scandal inutil” și despre faptul că „suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile”, Nicușor Dan nu indică măsuri instituționale pentru ieșirea din blocaj. Publicația notează și că președintele nu face nicio referire la acțiunile PSD de blocare în Parlament a reformelor din PNRR. În același mesaj, șeful statului recunoaște scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar afirmă că „România se stabilizează financiar și va fi mai bine”. „În ciuda zgomotului politic, România funcționează.” „Suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic.” „Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern.” [...]
