Știri
Știri din categoria Politică
PSD respinge scenariul alegerilor anticipate, pe motiv că „nu rezolvă situaţia”, iar partidul nu ar avea de pierdut semnificativ faţă de scorul din 2024, potrivit declarațiilor secretarului general Claudiu Manda, citate de news.ro. Mesajul are miză de stabilitate politică, într-un moment în care în spațiul public circulă și ideea suspendării președintelui.
Manda a spus că PSD nu susține anticipate „pentru că nu rezolvă situaţia” și a insistat că poziția nu vine din teama de vot.
„Nu că ne e frică de voturi sau ne e frică să ne întâlnim cu electoratul. Noi nu pierdem aproape deloc, faţă de rezultatul alegerilor din 2024.”
Într-un interviu acordat Cotidianul, Manda a plasat discuția despre anticipate în același registru cu tema suspendării președintelui, menționând că AUR susține ambele idei. În același timp, el a indicat o „convergenţă de mesaj” între PSD și UDMR atât pe subiectul anticipatelor, cât și pe cel al suspendării.
Potrivit lui Manda, UDMR nu ar merge „până la capăt” alături de PNL și USR cu ideea de anticipate și suspendare.
Manda a criticat public insistența USR pentru anticipate, afirmând că, „în ultimul sondaj” pe care l-a văzut, USR ar fi avut 7%. Tot el a susținut că PNL „crescuse un pic”, dar pe fondul migrării unor voturi de la USR către PNL, inclusiv printr-un fenomen observat, în opinia sa, și la București.
Despre PNL, secretarul general al PSD a vorbit de „mesaje contradictorii” și a invocat declarații ale lui Ludovic Orban ca exemplu al lipsei de coerență, sugerând că unele ieșiri publice ar putea testa reacții sau ar putea fi „lucruri aruncate în spaţiu public”.
Prin respingerea anticipatelor, PSD încearcă să blocheze o opțiune care ar putea prelungi incertitudinea politică și ar complica funcționarea instituțiilor, în timp ce își consolidează mesajul că nu are o problemă de legitimitate electorală. În același timp, trimiterea la o apropiere de poziție cu UDMR sugerează o posibilă axă de negociere în Parlament pe teme sensibile precum anticipate și suspendare.
Recomandate
Miza discuțiilor de la Cotroceni este evitarea pierderii a peste 770 de milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor rămâne blocată politic, potrivit Economedia , care citează G4Media. Președintele Nicușor Dan urmează să discute marți, la Palatul Cotroceni , cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru „deblocarea” legii salarizării bugetarilor. Conform informațiilor transmise de G4Media, ultima variantă a proiectului este respinsă de PSD. La întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). De ce contează: jalon PNRR și presiune pe buget Legea salarizării bugetarilor este un jalon în PNRR, iar termenul-limită indicat este 31 august. Dacă actul normativ nu este adoptat până atunci, România ar urma să piardă peste 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). În același timp, contextul fiscal rămâne tensionat: România are „unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE” și și-a asumat reducerea cheltuielilor statului și creșterea veniturilor pentru diminuarea deficitului, potrivit aceleiași surse. Blocajul politic: PSD și sindicatele cer majorări generalizate PSD și unele mari carteluri sindicale resping proiectul și cer creșteri de salarii pentru toate categoriile de bugetari, ceea ce complică găsirea unei formule care să treacă politic și să fie compatibilă cu constrângerile bugetare și angajamentele din PNRR. Ce urmează depinde de rezultatul discuției de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a agrea rapid o variantă care să fie adoptată înainte de 31 august. [...]
România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului politic pe Legea salarizării unitare , iar PSD și PNL își pasează public responsabilitatea cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, potrivit Antena 3 . Miza este îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , de care depinde încasarea banilor europeni. PSD susține că PNL și premierul demis Ilie Bolojan au întârziat proiectul și l-au ținut „la secret”, fără consultări și fără consens cu sindicatele, iar acum România este în situația de a pierde finanțarea aferentă jalonului. Social-democrații afirmă că, „nici măcar acum, în al 12-lea ceas al PNRR”, PNL nu a depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea în sistemul bugetar și că ultima variantă ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene. „Este în mod vădit o lege nesustenabilă nici social, nici financiar! Ea este eșecul exclusiv al autorilor acestei legi și o probă suplimentară a incompetenței celor care însă se mai agață de scaunele guvernamentale din care au fost demiși de Parlament!” De cealaltă parte, PNL acuză PSD că blochează „cu bună știință” adoptarea legii și că tergiversează îndeplinirea jalonului „chiar și cu 5 zile înaintea termenului-limită”, într-o „strategie cinică” menită să forțeze ratarea legii. Liberalii mai susțin că PSD a condus Ministerul Muncii aproape cinci ani fără să finalizeze legea și avertizează că menținerea actualului sistem ar perpetua inechități, iar promisiunile „fără acoperire” ar putea împinge România spre deficite bugetare severe, dobânzi ridicate și degradarea ratingului de țară. Termen-limită: 31 august și șanse în scădere pentru un acord Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că probabilitatea unui acord între partide scade „de la o oră la alta”, în condițiile în care legea ar trebui adoptată până la 31 august pentru a nu periclita cei 770 de milioane de euro din PNRR. Premierul a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea. Efecte potențiale în sănătate, potrivit sindicatelor Federația „Solidaritatea Sanitară” avertizează că noul proiect ar aduce creșteri pentru peste 92% dintre angajații din sănătate, dar și că o categorie ar putea înregistra scăderi de venit. Federația estimează că venitul net median ar crește de la 5.941 lei la 7.778 lei pe lună dacă sporurile pentru condiții de muncă sunt acordate la nivel maxim, respectiv la 7.219 lei dacă sunt acordate la nivel minim; proporția angajaților afectați de scăderi ar fi între 0,81% și 2,66%, în funcție de nivelul sporurilor acordate de unități. În lipsa unui acord rapid și a depunerii și votării proiectului „pe ultima sută de metri”, disputa politică riscă să se traducă direct într-un cost bugetar și de finanțare: pierderea tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR asociată acestui jalon. [...]
PNL a votat legea integrității pentru a nu periclita 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) din PNRR , deși consideră „profund imorală și incorectă” prevederea care schimbă regulile „în timpul jocului”, potrivit unei postări a lui Ilie Bolojan citate de HotNews . Miza invocată de liderul liberal este una bugetară: neadoptarea la timp a jalonului ar putea crea presiune pe buget și ar afecta finanțarea investițiilor. Senatul a adoptat legea cu 109 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, singurii opozanți fiind senatorii USR. În centrul controversei este amendamentul PSD care, în forma votată, îl poate lăsa pe Dominic Fritz fără mandatul de primar. De ce a susținut PNL legea: jalon PNRR cu termen 31 august Bolojan spune că, pentru premier și pentru PNL, „principiul suprem” este apărarea interesului țării, iar în acest moment prioritatea este îndeplinirea jaloanelor până la finalul lunii, inclusiv legea ANI și cea a salarizării. Legea ANI este jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), și trebuie adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii. În argumentația sa, lipsa acestor fonduri ar avea „implicații asupra bugetului țării”, în condițiile în care investițiile sunt finanțate „într-o proporție importantă” din banii respectivi. Prevederea contestată și promisiunea de corectare În același mesaj, Bolojan califică drept „profund imorală și incorectă” o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului, „indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată”. Totodată, el afirmă că legea „nu poate rămâne așa” și că PNL va susține corectarea ei „prin toate acțiunile necesare”, anunțând că partidul va fi „alături de USR în acest demers moral”, „nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte”. Ce urmează: promulgare sau întoarcere în Parlament Dacă nu este contestată din nou la Curtea Constituțională, legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan, care o poate întoarce în Parlament. Legea include un amendament care prevede că persoanele declarate în conflict de interese sau incompatibilitate, cu decizie definitivă, își pierd mandatele; amendamentul a trecut de controlul CCR. În consecință, dacă legea este promulgată în această formă, Dominic Fritz ar urma să își piardă mandatul de primar al Timișoarei, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, în iunie 2026, că se află în conflict de interese. [...]
Adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august devine tot mai improbabilă , iar miza depășește disputa politică: fără acest proiect, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și să rămână fără un cadru de control al cheltuielilor de personal, cu efecte directe asupra echilibrelor bugetare, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că șansele de acord între partide „scad de la o oră la alta”. Bolojan susține că, pe fondul declarațiilor PSD, probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este „redusă”, deși legea ar trebui adoptată până la 31 august. El a spus că au existat „discuții nenumărate” sub auspiciile Președinției, prin consilierul Burnete, în care au fost analizate mai multe variante de proiect. Miza financiară: 770 de milioane de euro din PNRR Premierul demis a legat explicit adoptarea legii de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Dincolo de bani, el a argumentat că proiectul ține de „încrederea în România”, fiind un angajament asumat de guverne succesive, dar amânat până în ultimele luni, într-un context în care Guvernul a fost demis. Miza bugetară: predictibilitatea cheltuielilor de personal și riscul de rating Bolojan a mai spus că legea este importantă pentru predictibilitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, componentă pe care o descrie drept „foarte importantă” în ecuația echilibrelor bugetare. El a invocat derapaje din anii 2023–2024, pe care i-a caracterizat drept perioadă în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din calcule electorale. În lipsa unei legi a salarizării, Bolojan a avertizat că România ar putea repeta situații similare în 2027–2028, ceea ce ar anula eforturile recente. În același registru, el a susținut că aprobarea unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei ar fi „un drum sigur către scăderea ratingului de țară”, ceea ce ar forța ulterior măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Acuzația politică: „PSD e de vină dacă legea nu se naște” Bolojan a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea și a spus că social-democrații sunt responsabili dacă proiectul nu va fi adoptat. El a menționat și o înțelegere semnată pentru votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, despre care afirmă că nu ar mai fi respectată. „PSD e de vină dacă legea nu se naște”, a declarat Ilie Bolojan. În același context, Bolojan a afirmat că au fost încercate „toate variantele posibile”, inclusiv discuții cu Comisia , dar anumite sume „nu au fost acceptate” și „nu pot fi suportate” de capacitatea de finanțare, motiv pentru care proiectul ar trebui limitat la nivelul permis de buget. În material nu sunt prezentate reacții ale PSD la acuzațiile formulate de Ilie Bolojan. [...]
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Un eventual ordin de prefect pentru încetarea mandatului lui Dominic Fritz ar deschide un nou front juridic , pe care USR mizează că îl va câștiga în instanță și, la nevoie, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit News . Deputatul USR Alexandru Dimitriu a spus, într-o conferință de presă la Parlament, că nu există „o preocupare instituțională” a partidului pe acest subiect, pe motiv că situația ar fi „personală” pentru Dominic Fritz, liderul USR și primar, rămas fără mandat în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR) . Miza: ordinul prefectului și contestarea în instanță Dimitriu a afirmat că, din perspectiva sa de avocat, dacă va fi emis un ordin de prefect pentru încetarea mandatului, acesta „va fi contestat cu succes”. În același registru, deputatul a susținut că, dacă demersul nu ar avea câștig de cauză în țară, Fritz ar urma să câștige la CEDO. Argumentul invocat de USR: efecte retroactive și „legea mai favorabilă” În explicația sa, Dimitriu a acuzat PSD că ar fi urmărit să dea efecte retroactive sancțiunii și să întrerupă mandatul, prin eliminarea unui amendament care, în viziunea lui, ar fi limitat aplicarea legii „doar pe viitor”. În lipsa acelei „norme tranzitorii”, a spus el, ar deveni aplicabilă „legea contravențională mai favorabilă” — adică o regulă care, în anumite situații, poate conduce la aplicarea variantei mai blânde a regimului sancționator. Deputatul a susținut că, în această logică, „trebuie să fie dezincriminat ce a făcut Dominic Fritz”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas ar fi emiterea unui ordin de prefect privind încetarea mandatului, care, dacă apare, ar fi atacat în instanță. News nu indică un calendar pentru emiterea ordinului și nici detalii despre procedura concretă sau termenul în care ar putea fi contestat. [...]
