Știri
Știri din categoria Politică

Mesajul intern al lui Ciprian Ciucu ridică miza unei repoziționări a PNL în coaliție, pe fondul tensiunilor cu PSD și al discuțiilor despre direcția partidului în lunile următoare, potrivit Mediafax.
Prim-vicepreședintele PNL ar fi avut un discurs dur în ședința liberalilor, în care ar fi avertizat că partidul se află într-un moment „decisiv” și că opțiunile din perioada următoare vor influența viitorul formațiunii. Conform surselor citate, Ciucu ar fi susținut că PSD „și-a săpat singur propria groapă” și ar încerca să atragă și PNL în același declin, în condițiile în care social-democrații „nu mai sunt ce au fost” și „se duc în cap”.
În același cadru, Ciucu ar fi pledat pentru un PNL „puternic”, capabil să fie partid major într-o alianță cu formațiuni mai mici, și nu „brelocul PSD”. El ar fi afirmat că liberalii au fost aproape să ajungă partidul mai mic și că, fără „turul de forță” făcut de Ilie Bolojan, PNL ar fi obținut un scor mai slab decât USR.
Sursele mai indică faptul că Ciucu ar fi respins ideea că PNL poartă responsabilitatea pentru actuala criză, susținând că „nu noi am aruncat România în criză” și că partidul trebuie „să își recupereze sufletul”.
Totodată, el ar fi transmis că în PNL fiecare a fost liber să se exprime, iar partidul trebuie acum să decidă limpede direcția: între „a-și regăsi drumul de liberali” și a accepta statutul de al doilea partid.
Potrivit acelorași surse, Ciucu ar mai fi spus că PNL nu a început atacurile la adresa partenerilor de coaliție și că liberalii au dat dovadă „de prea mult bun-simț”, deși ar fi fost ținta unor atacuri repetate.
Recomandate

PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de program și de o formulă „pro-occidentală”, după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar partidul reclamă că nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile, potrivit Ziarul Financiar . Deputatul PSD Mihai Fifor a spus că desemnarea lui Veștea este „un moment important” în procesul de formare a viitorului guvern și de conturare a unei majorități parlamentare stabile, într-un context politic pe care îl descrie drept „dificil”. Ce transmite PSD: sprijin, dar cu rezerve și condiții În declarația citată, Fifor afirmă că „obiectivul prioritar” al PSD rămâne susținerea unei guvernări pro-occidentale, bazate pe un parteneriat „solid și transparent”. În același timp, el reiterează rezervele exprimate anterior față de „orice formulă de guvernare” care ar presupune participarea lui Ilie Bolojan . „Reiterăm ferm susţinerea pentru acest parcurs, însă menţinem rezervele exprimate anterior cu privire la orice formulă de guvernare care ar presupune participarea domnului Ilie Bolojan.” Următorul pas: evaluarea programului și decizia în forurile de conducere PSD spune că așteaptă prezentarea programului de guvernare și a priorităților asumate de premierul desemnat, iar „evaluarea finală” va ține cont de compatibilitatea programului cu valorile partidului, angajamentele pro-occidentale și capacitatea de a răspunde „provocărilor economice și sociale”. Fifor mai afirmă că, întrucât nominalizarea a fost făcută fără consultări prealabile cu PSD, partidul va convoca forurile de conducere pentru a analiza propunerea și implicațiile politice. [...]

Acuzațiile de „puci” în PNL ridică riscul unei noi runde de instabilitate politică, cu efecte greu de anticipat pentru economie , după desemnarea noului premier, potrivit Digi24 . Raluca Turcan, lider PNL și fost ministru, susține că în partid ar exista o tentativă de preluare a controlului, pe fondul deciziei de la Cotroceni. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Turcan afirmă că „votanții președintelui Nicușor Dan ” se întreabă dacă proiectul „România Onestă” poate fi construit „pornind de la trădări și lipsă de loialitate”, în condițiile în care noul premier desemnat ar pleca „la drum” cu aceste „premise”. Miza: conflict politic intern și semnal pentru economie Turcan spune că desemnarea ar fi alimentat o escaladare a conflictului politic, iar consecințele „sunt foarte greu de evaluat pentru economie”. În aceeași intervenție, ea acuză PSD că ar fi „gândit un puci” în PNL și susține că în partid ar exista persoane care au împărtășit „preocupări, reflexe și interese” cu PSD. Critici la adresa conducerii PNL și a președintelui Un punct central al mesajului vizează acceptarea unei funcții de către un prim-vicepreședinte al PNL fără o discuție cu președintele partidului. Turcan îl nominalizează pe Adrian Veștea și amintește că acesta a fost ales în Congres în echipa lui Ilie Bolojan, punând accent pe ideea de loialitate în interiorul unei echipe politice. Separat, Turcan îl critică pe președintele Nicușor Dan, acuzând o intervenție „brutală” în viața internă a unui partid partener, despre care spune că ar avea „valențe neconstituționale”. Contextul economic invocat: deficit și schimbarea guvernului În argumentația sa, Turcan afirmă că PSD ar fi împins România către „un deficit de aproape 10% din PIB” și că ar fi „prăbușit guvernul Bolojan”. În acest cadru, ea susține că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD să fie chemat să „repare situația dificilă”, nu să se caute „modalități neconstituționale” de a „sparge un partid parlamentar” care și-ar fi asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]

Clotilde Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Adrian Veștea ca premier ar putea prelungi instabilitatea politică, cu efecte directe asupra încrederii în economie și asupra predictibilității guvernării , potrivit Wall-Street . Într-un mesaj critic, Armand susține că România are nevoie de o formulă de conducere care să genereze credibilitate, nu de „compromisuri” rezultate din negocieri interne de partid. În contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare, Armand spune că nominalizarea lui Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă decât o soluție pentru România” și acuză existența unor „jocuri de culise” în PNL, care ar pune calculele politice înaintea interesului public. Miza invocată: încrederea economică și stabilitatea politică Armand leagă direct alegerea viitorului premier de riscurile economice și de securitate din regiune, argumentând că România ar avea nevoie de un șef al Executivului capabil să genereze „încredere, reforme și stabilitate”. În același timp, ea critică ideea unei nominalizări „de compromis”, despre care afirmă că ar servi interesele unor lideri de partid „care se tem de schimbare”. Printre vulnerabilitățile pe care spune că ar trebui să le ia în calcul partidele în negocieri, Armand enumeră: „recesiunea nedeclarată oficial” (formularea îi aparține); problemele legate de ratingul de țară; conflictele din apropierea granițelor României; nevoia de stabilitate politică și continuarea reformelor. „Suntem într-o recesiune nedeclarată oficial, stăm destul de rău și la rating de țară, avem conflicte la graniță.” Scenariul politic: majoritate cu reforme vs. negocieri PNL–PSD În viziunea sa, prioritatea ar trebui să fie construirea unei majorități „în jurul reformelor”, împreună cu Ilie Bolojan și USR, nu o înțelegere între PNL și PSD. Armand afirmă că anumite grupări din PNL ar prefera negocieri interne și o formulă care să mențină relația politică PNL–PSD. „În loc să construiască o majoritate solidă în jurul reformelor, alături de Ilie Bolojan și USR, anumite grupări din PNL (…) par hotărâte să repete exact scenariul din 2021: jocuri de culise, orgolii și calcule de partid puse înaintea interesului public.” Într-o formulare dură, Armand acuză că o astfel de direcție ar urmări conservarea actualului sistem de putere. „Să fure liniștiți în continuare alături de PSD. Ăsta e visul suprem al uselismului.” Ce urmează, potrivit lui Armand: risc de reluare a crizei din 2021 Armand avertizează că o eventuală nominalizare a lui Veștea ar putea avea ca efect excluderea lui Ilie Bolojan și a USR din viitoarea formulă de guvernare, ceea ce – în opinia ei – ar putea relansa tensiunile politice similare celor din 2021, când conflictele din coaliție au dus la ruperea alianței și la instabilitate prelungită. „Dacă această mutare urmărește scoaterea lui Ilie Bolojan și a USR din ecuația guvernării, atunci asistăm la reluarea unui film prost pe care românii l-au mai văzut. Iar finalul lui a fost unul pe care l-am plătit cu toții.” În concluzie, mesajul lui Armand pune accent pe riscul ca negocierile politice și o nominalizare contestată să adâncească impredictibilitatea, într-un moment în care – susține ea – economia și contextul regional ar cere o conducere care să consolideze încrederea. [...]

Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]

USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]

Raluca Turcan avertizează că tensiunile din coaliție pot escalada cu efecte asupra economiei , acuzând o implicare „cu valențe neconstituționale” a șefului statului în viața internă a PNL, pe fondul nominalizării lui Veștea într-o funcție în noul Executiv, potrivit Economica . Într-o postare pe Facebook, Turcan susține că actuala configurație politică se sprijină pe „trădări” și „lipsă de loialitate” și că această dinamică riscă să amplifice conflictul politic, cu „efecte grave asupra economiei”. În opinia sa, acțiunile președintelui depășesc „cadrul constituțional normal” în relația cu partenerii politici. „Când un preşedinte de ţară (…) intervine brutal în viaţa internă a unui partid care i-a fost partener şi coechipier politic, intrăm într-o zonă cu evidente valenţe neconstituţionale. Preşedintele poate fi jucător. Dar e vital să-şi aleagă coechipierii corecţi pentru a-şi respecta mandatul” Miza internă în PNL: nominalizarea lui Veștea și acuzația de lipsă de consultare Turcan îi reproșează lui Veștea că ar fi acceptat o funcție în noul Executiv fără să se consulte cu conducerea PNL, deși fusese ales în echipa președintelui partidului, Ilie Bolojan . În acest context, ea leagă episodul de tema loialității în partid. „Faptul că un prim-vicepreşedinte al partidului acceptă o funcţie fără o discuţie cu preşedintele partidului spune multe despre caracter. (…) Loialitatea nu este un concept facultativ într-o echipă” Contextul politic invocat: „puci” și acuzații la adresa PSD, inclusiv pe tema deficitului În evaluarea sa, premisele noului Guvern ar fi „contrare așteptărilor electoratului de dreapta”. Turcan afirmă că un „puci” orchestrat de PSD în interiorul PNL „putea fi anticipat” din cauza unor „interese de grup”, dar că amploarea evenimentelor „depășește orice așteptare”. Ea acuză PSD că a împins România spre „un deficit de aproape 10% din PIB ” prin „prăduirea bugetului de stat” și susține că PSD ar fi „prăbușit Guvernul Bolojan”. În această logică, Turcan afirmă că „cel mai firesc lucru politic” ar fi fost ca PSD „să fie chemat să repare situația dificilă”, nu „să se caute modalități neconstituționale de a sparge un partid parlamentar” care, în viziunea ei, și-a asumat guvernarea „în mod responsabil”. [...]