Știri
Știri din categoria Politică
Mesajul intern al lui Ciprian Ciucu ridică miza unei repoziționări a PNL în coaliție, pe fondul tensiunilor cu PSD și al discuțiilor despre direcția partidului în lunile următoare, potrivit Mediafax.
Prim-vicepreședintele PNL ar fi avut un discurs dur în ședința liberalilor, în care ar fi avertizat că partidul se află într-un moment „decisiv” și că opțiunile din perioada următoare vor influența viitorul formațiunii. Conform surselor citate, Ciucu ar fi susținut că PSD „și-a săpat singur propria groapă” și ar încerca să atragă și PNL în același declin, în condițiile în care social-democrații „nu mai sunt ce au fost” și „se duc în cap”.
În același cadru, Ciucu ar fi pledat pentru un PNL „puternic”, capabil să fie partid major într-o alianță cu formațiuni mai mici, și nu „brelocul PSD”. El ar fi afirmat că liberalii au fost aproape să ajungă partidul mai mic și că, fără „turul de forță” făcut de Ilie Bolojan, PNL ar fi obținut un scor mai slab decât USR.
Sursele mai indică faptul că Ciucu ar fi respins ideea că PNL poartă responsabilitatea pentru actuala criză, susținând că „nu noi am aruncat România în criză” și că partidul trebuie „să își recupereze sufletul”.
Totodată, el ar fi transmis că în PNL fiecare a fost liber să se exprime, iar partidul trebuie acum să decidă limpede direcția: între „a-și regăsi drumul de liberali” și a accepta statutul de al doilea partid.
Potrivit acelorași surse, Ciucu ar mai fi spus că PNL nu a început atacurile la adresa partenerilor de coaliție și că liberalii au dat dovadă „de prea mult bun-simț”, deși ar fi fost ținta unor atacuri repetate.
Recomandate
PNL semnalează că vrea să rupă formula actuală de coaliție cu PSD , prin vocea liderului PNL București, Ciprian Ciucu , care spune că partidul nu mai acceptă un rol secundar și respinge continuarea colaborării „în aceeași formulă”, potrivit Mediafax . Ciucu a susținut, într-o intervenție la Digi24, că PNL încearcă să iasă din logica „partidului prezidențial”, despre care afirmă că i-a afectat capacitatea de a-și impune propriile decizii. El a spus că liberalii au urmat „fără rezerve” deciziile venite „din zona prezidențială” și că, în prezent, partidul nu mai acceptă această poziționare. Miza: renegocierea raportului de forțe în coaliție Liderul PNL București a respins explicit ideea ca PNL să continue colaborarea cu PSD în forma actuală, folosind formula „brelocul PSD” pentru a descrie rolul pe care spune că partidul l-a avut anterior și pe care nu îl mai acceptă. În același registru, Ciucu a indicat existența unor nemulțumiri interne legate de poziția PNL în coaliție și necesitatea unei repoziționări. Critici la adresa PSD și USR Ciucu a caracterizat PSD drept un partid „antireformist”, invocând și probleme de integritate, iar despre USR a afirmat că nu ar avea suficientă experiență la guvernare. În opinia sa, PNL ar trebui să își asume un rol mai autonom în luarea deciziilor politice. Acuzații de coordonare între Nicușor Dan și PSD În același context, Ciucu l-a acuzat pe președintele României, Nicușor Dan, că „se coordonează mai mult cu PSD” decât cu PNL sau USR. El a legat această percepție de discuțiile despre continuarea coaliției și de posibilitatea debarcării premierului Ilie Bolojan, sugerând că ar fi putut exista discuții între Sorin Grindeanu și Nicușor Dan. Anticipatele, scenariu „puțin probabil” Ciucu a respins și ipoteza alegerilor anticipate, argumentând că România nu a avut anticipate în ultimii 36 de ani și că, procedural, ar fi nevoie ca președintele să își asume un astfel de demers prin nominalizări de premier respinse de Parlament de două ori. [...]
Tensiunile din coaliție se mută pe terenul măsurilor fiscale și al asumării lor , după ce Ilie Bolojan le-a spus liberalilor că PSD încearcă să se delimiteze de deciziile guvernării, deși acestea au fost luate „de comun acord”, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . În ședința de luni a conducerii PNL, Bolojan a susținut că, din toamnă, PSD și-ar fi construit „un profil de opoziție” în interiorul guvernării, pe fondul scăderii în sondaje, încercând „să fie la decizie, dar și să fugă de răspunderea măsurilor adoptate”. În aceeași intervenție, el a afirmat că social-democrații ar fi încercat să-și recupereze electoratul, dar „nu a reușit”, iar „din toate sondajele pe care le avem, PSD e sub 20%”. Un punct central al mesajului a fost legat de pachetul de corecție bugetară. Bolojan a argumentat că deficitul nu poate fi corectat decât prin „două măsuri: creșteri venituri, scăderi cheltuieli” și a respins ideea că PNL ar fi impus unilateral decizii în coaliție, invocând inclusiv calendarul reformei administrației și faptul că măsuri „sensibile” au fost asumate împreună. „Toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție.” Miza: cine plătește politic costul măsurilor În lectura lui Bolojan, disputa nu este doar despre guvernarea curentă, ci și despre repoziționarea pentru alegerile din 2028. El a spus că PSD ar urmări un scenariu în care să aibă „un PNL arondat sau afiliat”, care să contribuie la o „masă critică parlamentară de 40%”, ceea ce liderul liberal a catalogat drept inacceptabil pentru PNL, pentru că i-ar reduce capacitatea de a rămâne „reprezentativi” în 2028. Tot în ședința PNL, prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a avut un discurs critic la adresa partenerilor de coaliție, avertizând că PNL riscă să devină partid secundar dacă acceptă dinamica actuală. „Prefer să fiu un partid major, într-o alianță cu partide mai mici, decât să fiu brelocul PSD.” Contextul imediat: retragerea sprijinului politic În aceeași zi, PSD a votat la Parlament, într-un eveniment numit „ Momentul Adevărului ”, să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, iar Sorin Grindeanu a declarat: „Trebuie să plece acasă”. Potrivit sursei citate, în ședința PNL, toți președinții de organizații liberale care au luat cuvântul și-au arătat susținerea pentru Ilie Bolojan. [...]
Cseke Attila avertizează că tensiunile din coaliție pot întări AUR , iar partidele aflate la guvernare ar trebui să găsească rapid o formulă de continuitate pentru a păstra stabilitatea politică, potrivit G4Media . Ministrul Dezvoltării (UDMR) a declarat luni, la Baia Mare , că „nu vede o alternativă” la actuala coaliție și că disputele mai aprinse dintre PSD și PNL ar avea ca efect colateral creșterea influenței AUR în Parlament. În acest context, el a susținut că o asemenea evoluție „nu poate fi” în interesul PSD, PNL, UDMR și nici al USR. Miza: stabilitatea guvernării și efectul politic al conflictului din coaliție Cseke Attila a pus accent pe două idei: necesitatea stabilității și riscul ca un conflict prelungit în interiorul coaliției să ofere opoziției un avantaj. „Când doi se ceartă, întotdeauna câștigă al treilea. Dacă PSD și PNL (…) are dezbateri mai aprinse, câștigătorul va fi AUR.” Ministrul a reluat ideea că partidele din coaliție trebuie să identifice „soluții” pentru ca aceasta să meargă mai departe „într-o formulă sau alta”, argumentând că altfel AUR ar fi principalul beneficiar, ceea ce el a calificat drept „periculos pentru România”. Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Baia Mare, unde Cseke Attila a participat la deschiderea a două creșe construite din fonduri europene. La eveniment au mai fost prezenți primarul municipiului Baia Mare, Doru Dăncuș, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, și prefectul Florian Sălăjeanu. [...]
Votul primarului Constantin Toma pentru menținerea sprijinului politic acordat premierului Ilie Bolojan scoate la suprafață o tensiune cu miză economică în interiorul PSD, pe fondul disputei privind listarea la bursă a unor pachete minoritare din companii de stat , potrivit news.ro . Toma spune că intrarea într-o nouă criză politică „va aduce suferință pentru toți românii”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „România Politică” de la Prima News, unde edilul a afirmat că în ședința PSD „s-au spus foarte multe neadevăruri” și că partidul „a fost mai mult în opoziție decât la putere”, criticând deciziile guvernului chiar și atunci când existau înțelegeri în coaliție. Disputa: listarea de pachete minoritare la bursă În intervenția sa, Toma a invocat existența unui acord politic care include „listarea de pachete minoritare, pe bursă”, pe care o descrie drept o măsură cu efecte pozitive pentru România. În argumentația lui, această listare ar aduce: bani; transparență; „management mai performant”, și, în același timp, „România nu-și pierde proprietatea”, susține primarul. Critici la adresa dinamicii interne din PSD Toma a mai spus că a discutat cu primari de comune care i-ar fi reclamat că „se știe la partid IP-ul” și, implicit, „știu cum votează”. Întrebat de ce le este teamă, el a răspuns că „pentru orice funcție, trebuie să primești un acord de la șeful de partid și de la șefii de partid de la București”. O relatare similară a apărut și în Digi24 , care citează news.ro. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că rămâne în funcție și mizează pe continuitatea guvernării , după ce PSD i-a retras sprijinul politic, potrivit Digi24 . Mesajul său pune accent pe riscul de instabilitate și pe efectele asupra finanțelor publice, într-un moment pe care îl descrie drept „complicat” inclusiv din perspectiva contextului internațional. Bolojan afirmă că decizia PSD „periclitează finanțele” și „aruncă în aer guvernarea”, susținând că actuala coaliție a fost construită în jurul unui „program de redresare” cu trei direcții: ordine în finanțele țării, bună guvernare și respect față de cetățeni. Declarațiile au fost făcute la sediul central al partidului, după o discuție cu liderii PNL, care l-au asigurat de sprijin în perioada următoare. Miza: stabilitatea guvernării și continuitatea deciziilor Premierul susține că deciziile de la Palatul Victoria au fost luate „în acord cu programul de guvernare” și asumate de toate partidele din coaliție, iar retragerea sprijinului politic ar însemna, în opinia sa, o încercare de a evita răspunderea pentru aceste decizii. În același context, Bolojan enumeră principiile pe care le consideră „nenegociabile”, ca bază pentru dezvoltare: reducerea risipei; un stat mai eficient; susținerea investițiilor prin atragerea fondurilor europene; „guvernare cinstită”. „Îmi voi exercita mandatul de premier” Bolojan a transmis explicit că nu intenționează să demisioneze și că va continua să conducă Executivul, invocând responsabilitatea față de țară și nevoia de a trece „cu bine” peste perioada actuală. „În continuare îmi voi exercita mandatul de premier în așa fel încât să asigurăm stabilitatea guvernării.” Ce a decis PSD PSD a votat luni retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, la un eveniment intitulat „Momentul Adevărului”, organizat la Parlament. În același cadru, Sorin Grindeanu a declarat: „Trebuie să plece acasă”. [...]
Votul intern al PSD pentru retragerea sprijinului politic îl împinge pe premierul Ilie Bolojan spre o criză de majoritate, cu risc de interimat și blocaj legislativ , potrivit Mediafax . Consultarea s-a încheiat cu 97,7% voturi „da” pentru retragerea sprijinului: 4.504 voturi pentru și 106 împotrivă, din 4.610 voturi exprimate. În urma rezultatului, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul va acționa „în zilele următoare”, invocând mandatul primit de la membri pentru ca Ilie Bolojan „să plece acasă”. Ce se schimbă în Parlament: fără PSD, coaliția nu mai are voturi suficiente Miza imediată este aritmetica parlamentară. Conform calculelor prezentate, nucleul PNL–USR are 132 de parlamentari, iar cu UDMR și grupul minorităților naționale ajunge la 181 de voturi, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament. Mediafax notează că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa un gol de susținere care ar trebui acoperit fie prin noi alianțe, fie printr-o formulă excepțională de guvern minoritar. Pașii anunțați și scenariul de interimat În material se arată că PSD îi va cere premierului să demisioneze până joi, 23 aprilie, iar premierul a anunțat deja că nu va demisiona. În acest context, miniștrii PSD „ar urma ca joi să demisioneze din Guvern”, iar partidul are în plan și o potențială moțiune de cenzură, care ar putea fi depusă „cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare”, potrivit surselor citate. Textul mai indică o consecință directă dacă PSD își retrage miniștrii: Executivul ar deveni interimar pentru 45 de zile, perioadă în care poate fi depusă o moțiune de cenzură. Poziționările PNL, USR și AUR: linii roșii și presiune pe coaliție Semnalele din PNL ar indica faptul că partidul va face, cel puțin pe termen scurt, „scut” în jurul lui Ilie Bolojan, iar PNL a transmis că îl susține și „nu acceptă ca PSD să decidă cine este premierul din partea liberalilor”. USR, la rândul său, a transmis că nu va negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan. În paralel, liderul AUR, George Simion , a declarat că partidul vrea alegeri anticipate și că va susține moțiunile de cenzură care vor viza Guvernul Bolojan, menționând și intenția AUR de a iniția propria moțiune. Contextul conflictului: acuzații despre măsuri fiscale și „profil de opoziție” în interiorul guvernării În ședința internă a PNL, Ilie Bolojan ar fi acuzat PSD că încearcă să se delimiteze de deciziile coaliției și să evite costurile măsurilor fiscale, susținând că deciziile importante, inclusiv cele nepopulare, au fost luate de comun acord, potrivit unor surse politice citate. Tot acolo, Bolojan ar fi spus că, din toamnă, PSD și-ar fi construit „treptat un profil de opoziție în interiorul guvernării”. De cealaltă parte, Grindeanu a atacat dur guvernarea și a vorbit despre o iminentă rupere a coaliției, susținând că PSD a fost folosit drept „sac de box” și acuzând pregătirea privatizării unor companii strategice (CEC, Hidroelectrica, Romgaz), potrivit relatării. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, următoarele repere sunt: solicitarea PSD ca premierul să demisioneze până joi, 23 aprilie; posibile demisii ale miniștrilor PSD din Guvern, tot joi; o moțiune de cenzură luată în calcul pentru începutul săptămânii viitoare, „cel mai devreme”, conform surselor citate. În lipsa unei majorități alternative, presiunea se mută pe negocieri rapide în Parlament sau pe gestionarea unei perioade de interimat, cu efect direct asupra capacității Guvernului de a trece proiecte și de a menține stabilitatea politică necesară pentru angajamentele asumate. [...]
