Știri
Știri din categoria Politică

Marcel Ciolacu anticipează că Guvernul Siegfried Mureșan nu va trece de votul Parlamentului, ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține presiunea pe formarea rapidă a unei majorități, potrivit Agerpres.
Declarația a fost făcută miercuri, după ședința Consiliului Județean Buzău, unde Ciolacu – președinte al CJ Buzău și fost premier – a spus că „cu certitudine azi nu vom avea un guvern” și a argumentat că un executiv nu poate fi construit „certându-te cu toată lumea”.
Ciolacu a legat blocajul de o creștere a nemulțumirii publice, pe fondul instabilității politice, și a afirmat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, dar „nu le excludem”. În evaluarea sa, anticipatele ar fi „o loterie”, inclusiv din cauza imposibilității de a estima prezența la vot și a potențialei mobilizări a electoratului nemulțumit.
„Nu cred că pentru România sunt o soluție alegerile anticipate, dar nu le excludem. E o loterie la anticipate.”
În același context, Ciolacu l-a criticat pe „actualul prim-ministru demis”, susținând că, după demitere, acesta ar trebui să se limiteze la gestionarea curentă a treburilor guvernării.
Dacă Guvernul Siegfried Mureșan nu obține votul de învestitură, Ciolacu spune că președintele României, Nicușor Dan, ar trebui să discute cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, în vederea unei noi desemnări de premier.
„Primul om cu care trebuie să stea de vorbă este Sorin Grindeanu.”
Ciolacu a mai afirmat că „mandatul de a fi prim-ministru este dat către Sorin Grindeanu”, iar o eventuală propunere – fie Grindeanu, fie o persoană din interiorul partidului, fie o variantă agreată de ambele părți – ar ține de decizia lui Grindeanu și a președintelui.
Pentru a trece de Parlament, Guvernul Siegfried Mureșan are nevoie de 233 de voturi, notează Agerpres.
Recomandate

PSD încearcă să închidă discuția despre un „premier din umbră” prin extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu , prezentată ca o soluție administrativă normală într-un guvern cu un singur vicepremier, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că decizia premierului Luca Niculescu de a-i extinde atribuțiile lui Neacșu „nu e nimic ieșit din comun” și că este „un lucru bun”. În logica sa, dacă ar fi existat mai mulți vicepremieri, sarcinile ar fi fost împărțite, așa cum s-a întâmplat în alte formule guvernamentale. Ce înseamnă, politic și operațional, această repoziționare Mesajul transmis de liderul PSD urmărește să normalizeze o concentrare mai mare de coordonare la nivelul vicepremierului, într-un moment în care în spațiul public apar interpretări privind influența lui Marian Neacșu în Guvern. Grindeanu plasează însă decizia în registrul funcționării curente a Executivului, nu al unei schimbări de putere. În același timp, explicația indică o împărțire a responsabilităților în interiorul guvernării: în lipsa mai multor vicepremieri, un singur vicepremier ajunge să coordoneze mai multe zone, ceea ce poate crește viteza decizională, dar și presiunea politică asupra celui care primește atribuțiile. Contextul invocat de Grindeanu Grindeanu a făcut trimitere la situații anterioare în care, atunci când existau mai mulți vicepremieri, coordonarea era distribuită între ei. În acest cadru, extinderea atribuțiilor lui Neacșu este prezentată ca o adaptare la arhitectura actuală a Guvernului, nu ca o excepție. Din informațiile prezentate, poziția PSD este că premierul rămâne centrul deciziei executive, iar atribuțiile suplimentare ale vicepremierului țin de organizarea internă a muncii guvernamentale. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

Președintele Nicușor Dan a legat „teama de 2028” de riscul unui rezultat politic care să schimbe direcția guvernării , într-un mesaj care mută discuția despre digitalizare și securitate în zona stabilității instituționale înaintea alegerilor parlamentare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi seară, la Berlin, unde șeful statului a revenit asupra afirmației rostite dimineață la Summitul pentru Guvernanță Digitală, când a spus că îi este „frică de anul 2028”. Nicușor Dan a precizat că se referă „evident” la alegerile parlamentare din 2028 și la „un eventual rezultat” al acestora, fără să intre în detalii. „Când am spus că îmi e teamă de 2028 am vorbit, evident, de alegerile parlamentare din 2028 şi nu vreau să dezvolt mai mult.” Întrebat explicit dacă se teme de venirea la putere a extremiștilor, președintele a refuzat să comenteze suplimentar, menținând aceeași linie: teama vizează un posibil rezultat al scrutinului, dar nu dorește să îl califice public. Contextul invocat: securitatea consumă „energie și timp” În intervenția de dimineață, Nicușor Dan a pus accent pe faptul că România nu trebuie să neglijeze „contextul de securitate” și că o parte importantă din energia sa și a echipei sale a fost consumată de această temă, pe care o consideră „esențială” și „obligatorie”, chiar dacă „nu e cel mai fericit lucru”. Tot în acest registru, președintele a menționat participarea la reuniunea „ Coaliției de Voință ”, ca exemplu de implicare în dosarele de securitate. De ce contează politic Prin clarificarea de la Berlin, președintele plasează explicit anul 2028 în logica riscului de instabilitate politică, într-un moment în care agenda publică include atât guvernanța digitală, cât și presiunile de securitate. Mesajul sugerează că, din perspectiva sa, miza alegerilor parlamentare poate influența capacitatea statului de a gestiona priorități strategice pe termen mediu, însă președintele nu a oferit scenarii sau nume și a evitat să detalieze temerea. [...]

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu introduce un filtru suplimentar pe cheltuieli în plină construcție a bugetului , iar președintele Nicușor Dan leagă decizia de realitatea politică a majorității parlamentare dominate de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Berlin , șeful statului a spus că premierul Luca Niculescu „trebuie să fie flexibil” în relația cu majoritatea „de care depinde”, argumentând că PSD „are mai mult de jumătate din voturile care țin acest Guvern”. În acest context, Nicușor Dan a apreciat că este „normal” ca prim-ministrul să delege atribuții vicepremierului Marian Neacșu și a descris delegarea ca o practică uzuală în guverne. Decizia semnată miercuri, 18 noiembrie, de premierul Luca Niculescu îi dă lui Marian Neacșu atribuții care vizează direct controlul asupra inițiativelor cu impact financiar, într-un moment în care Executivul lucrează la buget. Concret, vicepremierul primește: atribuții de avizare a proiectelor ministerelor cu impact bugetar; coordonarea activității unor portofolii din Guvern; coordonarea instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului; obligația de a asigura informarea permanentă a prim-ministrului privind aplicarea prevederilor stabilite prin decizie. De ce contează: control mai strâns pe proiectele cu impact bugetar Premierul a motivat desemnarea lui Neacșu prin nevoia de prudență la aprobarea cheltuielilor, arătând că atribuțiile noi „adaugă un filtru suplimentar”, deoarece Guvernul se află „în perioada construirii bugetului”. Tot el a precizat că Neacșu se va ocupa și de coordonarea funcțională a unor ministere, „din zona social-democrată”, într-un aranjament pe care l-a descris ca similar cu practici din guvernele anterioare. Poziționarea politică: flexibilitate față de PSD, dar premierul rămâne decidentul final Nicușor Dan a insistat că, în arhitecturi constituționale similare României, premierul rămâne „evident puternic” și poate decide chiar și împotriva miniștrilor într-o ședință de guvern. În același timp, a avertizat că răspunsul public la o astfel de delegare trebuie să fie „echilibrat”, tocmai pentru că dependența de o majoritate parlamentară impune negociere și adaptare. Întrebat despre vicepremierul PSD, președintele l-a caracterizat pe Marian Neacșu drept „un profesionist” care „cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese administrative”, pe baza interacțiunilor avute înainte de a deveni președinte. [...]