Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu spune că SUA ar putea avea nevoie de baza de la Kogălniceanu, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, și susține că România ar trebui să acționeze rapid, potrivit Știrile ProTV.
Fostul președinte afirmă că șeful statului, Nicușor Dan, și România „trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări”, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În opinia sa, Statele Unite, „băgate singure în capcana petrolului”, ar avea acum nevoie de baza militară de la Mihail Kogălniceanu, după ce în 2025 și-ar fi retras „demonstrativ” majoritatea militarilor.
„Trump își caută aliați. A constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 și-a retras demonstrativ, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur și simplu România”, a scris Băsescu miercuri dimineața pe Facebook.
Băsescu amintește de Acordul de Acces semnat la București la 6 decembrie 2005 și intrat în vigoare la 21 iunie 2006, care permite Armatei SUA accesul la Kogălniceanu. El susține că această discuție nu ar trebui purtată în logica unei nevoi punctuale a lui Donald Trump, ci în cheia relației de alianță.
În același mesaj, fostul președinte afirmă că „afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă”, fără a detalia la ce tip de costuri se referă sau ce formă ar putea lua acestea.
Pe plan intern, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat de urgență de președintele Nicușor Dan și se reunește miercuri, de la ora 9:30, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi se află situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, potrivit Administrației Prezidențiale.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan a pus sub semnul întrebării eficiența medierii prezidențiale în criza politică , susținând că rezultatele depind de disponibilitatea interlocutorilor de a respecta înțelegerile, potrivit Agerpres . Mesajul are o miză de funcționare instituțională: limitele intervenției președintelui ca „mediator” într-un blocaj politic, atunci când actorii implicați nu răspund la argumente și reguli comune. Bolojan a făcut declarațiile miercuri seară, la TVR 1, fiind întrebat dacă a simțit nevoia ca președintele Nicușor Dan să se pronunțe mai ferm pentru stabilitate politică. Ce spune Bolojan despre „mediere” și de ce contează Șeful Guvernului a afirmat că nu poate evalua dacă o intervenție „într-o formă sau alta” ar fi putut aplana tensiunile sau schimba comportamente, argumentând că o acțiune produce efecte doar dacă cei vizați „răspund la acei stimuli”. În acest context, Bolojan a făcut distincția între dialogul cu „oameni raționali”, care ar respecta înțelegerile și ar reacționa la argumente, și discuțiile cu persoane care „au alte interese” și „spun una și fac alta”, caz în care, spune el, „e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale și logice”. Limite instituționale și stil personal Premierul a mai spus că modul în care președintele își exercită responsabilitățile ține de stilul fiecăruia și de constrângerile instituționale. În aceeași logică, Bolojan a adăugat că, în mandatul său, încearcă să își exercite funcția astfel încât „în fiecare zi” să facă „maxim posibil în condițiile date”, urmând ca „în timp” să se vadă rezultatele. [...]
PNL își condiționează rămânerea la guvernare de ieșirea din coaliția cu PSD , în scenariul în care moțiunea de cenzură va trece, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan , citate de News . Mesajul fixează o linie de negociere cu impact direct asupra stabilității guvernamentale și a formulei majorității parlamentare după vot. Bolojan a fost întrebat, miercuri seară, la TVR, ce va face PNL dacă președintele Nicușor Dan va propune, după moțiune, un nou guvern format din partidele pro-europene. Premierul a spus că PNL poate rămâne la guvernare, dar „nu mai poate fi într-o coaliție cu PSD”, precizând că partidul își va lua mandatul de la conducerea PNL înainte de consultările cu președintele. Linia roșie: fără „coaliție cu PSD” În intervenția sa, Bolojan a legat poziția PNL de „deciziile care au fost deja luate” în partid și a respins ideea unei guvernări în care liberalii ar „achita nota de plată” în condițiile impuse de PSD, inclusiv cu un premier de tip „marionetă”, după cum s-a exprimat. Alternativa: „pol de modernizare” din opoziție Premierul a indicat și un scenariu de rezervă: trecerea PNL în opoziție și încercarea de a construi „un pol al modernizării” împreună cu alte forțe politice. În acest context, el a susținut că „niciun partid nu este condamnat să fie veșnic la guvernare”, deși a reiterat că opțiunea principală rămâne guvernarea, dacă aceasta permite implementarea obiectivelor asumate. Ce urmează în Parlament Moțiunea de cenzură PSD–AUR a fost citită miercuri în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Dezbaterea și votul sunt programate pentru marțea viitoare. Moțiunea este inițiată de 254 de deputați și senatori, potrivit anunțului făcut în plen. [...]
România își menține deschiderea pentru reunificarea cu Republica Moldova, dar condiționează orice pas de o majoritate democratică la Chișinău , potrivit Adevărul . Președintele Nicușor Dan a spus că poziția Bucureștiului nu s-a schimbat față de votul unanim al Parlamentului din 2018 , care a consemnat că România este „pregătită” dacă cetățenii Republicii Moldova își doresc unirea. Nicușor Dan a indicat că decizia depinde de „aspirațiile” și „dorințele democratice” ale cetățenilor de peste Prut, pe care România le va respecta. Președintele a sintetizat condiția politică astfel: „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata.” Contextul: unirea, legată de accelerarea parcursului european Declarațiile vin după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat într-un interviu pentru Le Monde că unirea cu România ar putea permite o aderare mai rapidă la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, subliniind totodată că o asemenea decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor (detalii în Adevărul ). Care este limita politică invocată la Chișinău În ianuarie, Maia Sandu a precizat că, spre deosebire de sprijinul pentru aderarea la UE, nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină unirea cu România , iar prioritățile Republicii Moldova sunt „pacea și siguranța”, potrivit aceleiași publicații (context în Adevărul ). Totuși, în trecut, Sandu a spus că ar susține unificarea în cazul unui referendum. În acest cadru, mesajul de la București fixează un prag de legitimitate: fără o majoritate exprimată democratic în Republica Moldova, reunificarea rămâne la nivel de disponibilitate politică, nu de calendar. [...]
Președintele Nicușor Dan își menține refuzul de a desemna un premier susținut de AUR , invocând orientarea pro-occidentală a României și spunând că nu vede „o chestiune serioasă” într-un posibil demers de suspendare, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul crizei politice și al disputelor privind limitele constituționale ale rolului președintelui în desemnarea premierului. Declarațiile au fost făcute miercuri, în Croația, unde șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile liderului AUR, George Simion, care a susținut că președintele s-ar fi „antepronunțat” atunci când a afirmat că nu va accepta un premier sprijinit de AUR. Miza: desemnarea premierului și „direcția pro-occidentală” Nicușor Dan a legat poziția sa de prevederi constituționale și de orientarea externă a României, afirmând că își menține declarația anterioară și că va acționa pentru ca România să fie guvernată de forțe pro-occidentale. „Chiar Constituția României vorbește despre direcția pro-occidentală a României, iar eu când am făcut declarația pe care evident că mi-o mențin, am acționat în această direcție.” Suspendarea, tratată ca scenariu fără bază în acest moment Întrebat despre ideea suspendării sale din funcție, președintele a respins-o ca fiind nerealistă în contextul actual și a insistat că mecanismul este unul excepțional, aplicabil doar în cazul încălcării Constituției. „Suspendarea este un mecanism foarte serios, prin care Parlamentul și apoi cetățenii sancționează președintele care încalcă Constituția. Nu suntem deloc acolo.” [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de limitare a evaziunii și de reducere a risipei din companiile de stat au „deranjat” rețele care, în opinia lui, au fost tolerate ani la rând, inclusiv prin sprijin politic , potrivit Mediafax . El a indicat drept exemplu sectorul energetic, unde susține că s-au emis „zeci de mii” de autorizații pentru megawați timp de doi ani fără ca „nimeni” să observe. Într-o intervenție la TVR, Bolojan a afirmat că, de la începutul lunii, a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală în zona comerțului angro cu combustibili, prin restrângerea posibilității ca administrațiile financiare din județe să elibereze documente necesare funcționării unor astfel de operațiuni. Premierul a invocat existența a „sute” de situații de acest tip, pe care le leagă de un risc ridicat de evaziune și de „sume foarte mari” în joc. Energie și companii de stat: „ineficiența se mută în prețuri” Bolojan a susținut că în sectoare cu monopol sau „semimonopol” – precum energia și transporturile – ineficiența ajunge să fie transferată în prețuri, cu impact direct asupra populației. „E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate.” El a mai spus că, în multe locuri, companiile de stat „n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii”, iar în evaluarea sa a găsit „foarte multă ineficiență” și „foarte multă risipă”. Acuzația politică: „o constantă” legată de PSD, dar „nu erau singuri” Întrebat despre folosirea banilor publici ca „pușculiță de partid” și dacă fenomenul e transpartinic, Bolojan a afirmat că astfel de practici „îi deranjează pe toți” cei care le folosesc. Totuși, a susținut că a observat o „constantă”: acolo unde apăreau probleme, ar fi existat oameni „susținuți” de persoane din PSD, cu precizarea că nu ar fi fost singurii responsabili. „Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat . (…) Dar asta nu înseamnă că erau singuri.” În același context, premierul a legat reacțiile critice de faptul că măsurile de „a face ordine în finanțele publice” și de „a reduce risipa” afectează interesele celor care „au profitat” de aceste practici. [...]
Guvernul apără accesarea creditelor SAFE pentru apărare, mizând și pe relansarea industriei militare , pe fondul acuzațiilor lansate de AUR în contextul moțiunii de cenzură, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a respins miercuri seară afirmațiile liderului AUR, George Simion , care a susținut la depunerea moțiunii că Executivul ar pregăti intenționat o „deturnare” a banilor pentru contracte pe programul SAFE. Bolojan a spus, la TVR 1, că în spațiul public se aruncă „vorbe” fără acoperire și că este mai greu „să faci ca lucrurile să se întâmple”. Ce este SAFE și de ce contează pentru investițiile publice Bolojan a explicat că SAFE este un mecanism creat de statele Uniunii Europene după invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul nevoii de consolidare a flancului estic și al lipsei de predictibilitate privind comportamentul viitor al Rusiei. Potrivit premierului, mecanismul urmărește două obiective: dotarea armatelor naționale; întărirea industriei europene de apărare. În acest cadru, spune Bolojan, au fost puse la dispoziție credite „cu dobânzi mici”, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, pentru a permite investiții și dezvoltarea industriei. „Și asta a făcut și România”, a afirmat el. Miza economică invocată: producție locală și unități în dificultate Premierul a susținut că România a luat decizii legate de respectarea unor reguli, inclusiv achiziții de armament de la industria europeană de apărare, dar și „localizarea” unei ponderi cât mai mari în România, astfel încât fabricile din zona militară „care practic nu mai au de lucru” și „merg în pierdere” să fie retehnologizate. În aceeași logică, Bolojan a spus că investițiile ar putea salva unități industriale aflate în dificultate și ar putea stimula economia locală, dând exemplul unor șantiere „într-o zonă de colaps”. Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între care capetele de autostradă din nord-estul țării. Ce spune Guvernul despre control și transparență Bolojan a afirmat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare, unde membrii comisiilor au acces la informații. În final, premierul a comparat apărarea cu un sistem de termoficare „îngropat”, care devine vizibil abia când apar avarii, argumentând că apărarea funcționează ca o „asigurare” pentru situații complicate. [...]
