Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu spune că SUA ar putea avea nevoie de baza de la Kogălniceanu, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, și susține că România ar trebui să acționeze rapid, potrivit Știrile ProTV.
Fostul președinte afirmă că șeful statului, Nicușor Dan, și România „trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări”, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În opinia sa, Statele Unite, „băgate singure în capcana petrolului”, ar avea acum nevoie de baza militară de la Mihail Kogălniceanu, după ce în 2025 și-ar fi retras „demonstrativ” majoritatea militarilor.
„Trump își caută aliați. A constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 și-a retras demonstrativ, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu, iar la München, prin trompeta Vance, a umilit pur și simplu România”, a scris Băsescu miercuri dimineața pe Facebook.
Băsescu amintește de Acordul de Acces semnat la București la 6 decembrie 2005 și intrat în vigoare la 21 iunie 2006, care permite Armatei SUA accesul la Kogălniceanu. El susține că această discuție nu ar trebui purtată în logica unei nevoi punctuale a lui Donald Trump, ci în cheia relației de alianță.
În același mesaj, fostul președinte afirmă că „afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu costă”, fără a detalia la ce tip de costuri se referă sau ce formă ar putea lua acestea.
Pe plan intern, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat de urgență de președintele Nicușor Dan și se reunește miercuri, de la ora 9:30, la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi se află situația din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România, evaluarea impactului asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare, potrivit Administrației Prezidențiale.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a evitat să susțină explicit inițiativa nucleară a Franței , potrivit Biziday , în timpul unei conferințe comune la Varșovia cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Întrebat despre posibilitatea extinderii protecției nucleare franceze către alte state europene, șeful statului a indicat că România se bazează pe arhitectura de descurajare a NATO, în care rolul principal revine Statelor Unite. În declarațiile sale, Nicușor Dan a plasat discuția în cadrul angajamentelor existente ale Alianței: România, „ca toate țările NATO”, este „sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA” și, ca stat membru, participă la deciziile și programele cu componentă nucleară din interiorul NATO. În acest context, orice discuție despre o protecție nucleară suplimentară, oferită bilateral sau în formule europene, rămâne cel puțin secundară față de garanțiile deja asumate prin tratatul de apărare colectivă. „România, ca toate țările NATO, este sub umbrela nucleară NATO oferită de SUA. Apoi, ca țară membră, România este parte la deciziile, programele cu componentă nucleară luate în cadrul alianței. Deci România e acoperită, e sub umbrelă nucleară. În relația cu Franța, avem un parteneriat strategic, care este un parteneriat pe mai multe paliere. Acest parteneriat este într-o extindere”. Pentru parteneriatul strategic România–Franța, mesajul transmis a fost unul prudent: președintele a confirmat existența și extinderea cooperării „pe mai multe paliere”, fără să lege explicit acest cadru de inițiativa nucleară franceză. În termeni politici, poziționarea sugerează că Bucureștiul preferă să trateze componenta nucleară în primul rând ca subiect NATO, în timp ce relația cu Parisul rămâne importantă, dar definită mai larg și fără angajamente punctuale anunțate public pe acest dosar. Din informațiile prezentate de sursă, vizita din Polonia are și o componentă de agendă regională: Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urmează să aibă o întrevedere cu premierul Donald Tusk. În același cadru, șeful statului a abordat și alte teme de securitate, inclusiv situația din Orientul Mijlociu, precizând că nu a convocat CSAT și nu îl va convoca „cât lucrurile nu vor prezenta un pericol direct pentru România”, iar prioritatea este repatrierea cetățenilor prinși de conflict. Elementele esențiale ale poziției exprimate de președinte, relevante pentru discuția despre parteneriatul strategic România–Franța în context nuclear, sunt: România se consideră deja acoperită de „umbrela nucleară” a NATO, cu SUA ca furnizor principal al descurajării. România participă, ca stat membru, la deciziile și programele NATO care includ o componentă nucleară. Parteneriatul strategic cu Franța este descris ca fiind „pe mai multe paliere” și „într-o extindere”, fără detalii despre o dimensiune nucleară separată de cadrul NATO. [...]
Ministrul de Externe Oana Țoiu este audiată în Parlament în legătură cu repatrierea românilor din Orientul Mijlociu , pe fondul controverselor privind modul în care au fost gestionate evacuările din zonele afectate de conflict. Potrivit Euronews România , șefa diplomației române urmează să ofere explicații în Comisia de politică externă a Camerei Deputaților. Audierea vine după dispute publice legate de procedurile aplicate în cazul repatrierii românilor, inclusiv în controversa privind transportul în țară al fiicei fostului premier Victor Ponta din Dubai. Oana Țoiu a declarat înainte de audiere că în acel caz a existat „o comunicare paralelă față de canalele oficiale”, realizată de personal consular în afara procedurilor formale, pe care a calificat-o drept „o eroare regretabilă” . Ministrul a precizat totodată că, în planificarea realizată de Consulatul României la Dubai pentru evacuarea românilor, nu a existat niciun caz de minor neînsoțit gestionat direct în operațiunea oficială de repatriere. Îngrijorări privind românii din zona conflictului În cadrul audierilor, parlamentarii vor solicita clarificări și despre situația cetățenilor români care se află încă în state afectate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele Comisiei de politică externă, Hajdu Gabor, a declarat că există îngrijorări serioase privind siguranța românilor din regiune. Acesta a precizat că primește frecvent apeluri de la cetățeni români aflați în aceste zone, iar convocarea ședinței comisiei a fost decisă tocmai pentru a clarifica modul în care autoritățile gestionează operațiunile de evacuare. Controverse politice Tema repatrierilor a devenit subiect de dispută politică după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut premierului Ilie Bolojan să trimită Corpul de control la Ministerul Afacerilor Externe pentru a verifica modul în care au fost organizate transporturile pentru românii din zona conflictului. În același timp, parlamentarii social-democrați au solicitat audierea ministrului Oana Țoiu și a consulului României din Dubai pentru a lămuri circumstanțele controversate ale unor evacuări. [...]
Nicușor Dan a discutat cu Antonio Costa despre prioritățile României înaintea Consiliului European. Anunțul a fost făcut de acesta printr-o postare publicată pe contul său de Facebook , în care a precizat că dialogul a avut loc în contextul pregătirii reuniunii liderilor europeni programate la Bruxelles în perioada 19–20 martie 2026. Potrivit mesajului transmis, discuția cu Antonio Costa, președintele Consiliului European, s-a concentrat pe câteva dintre principalele teme aflate pe agenda Uniunii Europene: competitivitatea economiei europene, consolidarea Pieței Unice, tranziția către energia verde, dar și viitorul buget comunitar și relansarea industriei europene. În cadrul convorbirii, Nicușor Dan a transmis că România își dorește o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative care afectează activitatea companiilor. Tema energiei a fost de asemenea una centrală în dialog, mai ales în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care readuc în discuție dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili. Din perspectiva României, tranziția către energia verde trebuie realizată într-un ritm și într-un cadru care să nu afecteze competitivitatea economiei europene și a companiilor românești. În același timp, a fost abordat și subiectul viitorului cadru bugetar al Uniunii Europene, unde România consideră esențial ca fondurile europene să contribuie la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, în special pentru țările din estul Uniunii. Nicușor Dan a mai arătat că salută orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și către investiții care să consolideze un sistem energetic european rezilient la eventuale șocuri externe. [...]
Scandalul repatrierii românilor din Orientul Mijlociu a provocat tensiuni în Coaliția de guvernare , după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a cerut premierului Ilie Bolojan să trimită Corpul de Control la Ministerul Afacerilor Externe pentru a verifica modul în care au fost gestionate evacuările, solicitare refuzată de șeful Guvernului. Potrivit Digi24 , disputa a avut loc în ședința Coaliției și a scos la iveală poziții diferite între partidele aflate la guvernare. Liderul PSD a cerut verificări urgente, argumentând că situația afectează credibilitatea Executivului și că trebuie clarificat modul în care au fost stabilite criteriile de repatriere a românilor din zonele afectate de conflictul din Orientul Mijlociu. Premierul Ilie Bolojan a respins însă ideea unei anchete administrative în acest moment. Schimb de replici în ședința Coaliției Conform stenogramelor prezentate de surse politice, discuția a fost una tensionată. Sorin Grindeanu: a cerut trimiterea Corpului de Control la MAE pentru verificări. Ilie Bolojan: a refuzat, spunând că „nu este momentul acum”. Dominic Fritz: a susținut că ministra Oana Țoiu nu evită explicațiile și că o astfel de investigație nu este oportună în contextul actual. Kelemen Hunor: a apreciat că explicațiile oferite până acum de ministră au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare. Grindeanu a avertizat că subiectul nu trebuie „îngropat”, mai ales în contextul războiului din regiune, când procesul de repatriere trebuie să fie transparent și echitabil pentru toți cetățenii români. Parlamentul ar putea deschide o anchetă Chiar dacă premierul a respins o verificare a Corpului de Control, tema ar putea ajunge în Parlament. Senatorul Ninel Peia , din grupul PACE – Întâi România, a anunțat că va cere înființarea unei comisii de anchetă pentru a analiza modul în care s-au realizat repatrierile. Cum a început scandalul Controversa a pornit după ce fiica fostului premier Victor Ponta , aflată în Oman, nu ar fi fost lăsată să urce într-un avion care repatria cetățeni români din Dubai. Victor Ponta a susținut că decizia ar fi fost luată de ministra de Externe, care ar fi considerat că prezența acesteia la bord ar putea reprezenta o „vulnerabilitate pentru cursă”. Într-o conferință de presă, Oana Țoiu a respins acuzațiile și a declarat că prioritățile pentru repatrierea copiilor au fost stabilite pe criterii obiective , fără a ține cont de apartenența politică a părinților. Ministrul a precizat că există situații în care părinții solicită excepții față de ordinea stabilită, însă deciziile sunt luate în funcție de regulile stabilite pentru operațiunile de evacuare. Disputa riscă să rămână pe agenda politică în perioada următoare, mai ales dacă Parlamentul va decide deschiderea unei anchete privind modul în care autoritățile au gestionat repatrierea românilor din zonele de conflict. [...]
AUR acuză Ministerul de Externe de gestionarea defectuoasă a repatrierii românilor din zona Golfului , în contextul evacuărilor organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax , deputatul și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ștefăniță Avrămescu, a criticat modul în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, ar fi gestionat operațiunile de evacuare, susținând că reacția autorităților a fost întârziată și lipsită de claritate. Reprezentantul AUR afirmă că repatrierea cetățenilor români din zona Golfului ar fi fost marcată de comunicare incoerentă și de lipsa unui mecanism eficient de intervenție în situații de criză. Potrivit acestuia, ceea ce ar fi trebuit să fie o operațiune administrativă discretă și bine coordonată s-a transformat într-un episod dominat de comunicare politică și controverse publice. Critici privind organizarea evacuărilor Avrămescu a comparat modul în care România a gestionat repatrierile cu acțiunile altor state europene, menționând că țări precum Croația, Italia sau Franța ar fi organizat rapid zboruri speciale cu aeronave ale companiilor aeriene locale, fără probleme administrative sau dispute publice. În cazul României, reprezentantul AUR a susținut că au existat disfuncționalități în procesul de selecție a persoanelor evacuate. Un exemplu invocat a fost excluderea unui minor de pe lista de repatriere, situație explicată public prin considerente de „vulnerabilitate de imagine”, fapt criticat de opoziție. Critici privind comunicarea instituțională Purtătorul de cuvânt al AUR consideră că lipsa unor criterii clare și a unei comunicări coerente din partea autorităților a afectat încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona situații de urgență. „Românii aflați în pericol nu au nevoie de justificări defensive, ci de un stat pregătit și de instituții care acționează rapid și profesionist”, a declarat Avrămescu. Acesta a avertizat că problemele apărute în gestionarea repatrierilor reflectă, în opinia sa, un declin instituțional acumulat în timp și a susținut că Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să fie orientat exclusiv spre protejarea cetățenilor români în situații de criză. Contextul repatrierilor Operațiunile de evacuare au fost organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Conform datelor oficiale, aproximativ 1.500 de români au fost repatriați prin zboruri organizate de stat , iar alți aproximativ 1.000 s-au întors în țară cu zboruri comerciale , în timp ce câteva sute de persoane rămân încă pe listele prioritare de evacuare. [...]
Câteva zeci de persoane au protestat vineri seară la Palatul Cotroceni , cerându-i președintelui să respingă propunerile pentru șefia marilor parchete, potrivit G4Media . Protestul a vizat nominalizările făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și DIICOT. Protestatarii au afișat pancarte și au scandat mesaje pentru „procurori independenți” și „integritate”, acuzând riscuri pentru independența justiției. Printre mesajele afișate s-a aflat și unul referitor la Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, în contextul unor acuzații prezentate de organizatori. Președintele Nicușor Dan a ieșit să discute cu manifestanții și a spus că își va asuma numirile pe care le va semna, afirmând că are „de o sută de ori mai multe informații” despre sistemul parchetelor decât protestatarii. În dialog, șeful statului a refuzat să comenteze „cazuri individuale”, invocând limite legale și riscul de antepronunțare. Întrebat despre dosarele prescrise asociate activității lui Alex Florența, Nicușor Dan a susținut că „prescrierile vin dintr-o vină a Parlamentului” și a cerut separarea responsabilităților între procurori, judecători, Curtea Constituțională și legislativ. Totodată, a spus că poate „învinui unii lideri de opinie” care ar încerca să ducă publicul „într-o direcție greșită”. Acțiunea a fost anunțată de mai multe organizații civice, cu Comunitatea Declic ca organizator, alături de alte grupuri. Într-un comunicat citat în articol, acestea i-au cerut președintelui să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și numirea lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT, invocând scăderea activității parchetelor și controverse legate de candidați. [...]
