Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu cere un protest diplomatic „de cea mai puternică categorie” după explozia unei drone ucrainene în Portul Constanța, avertizând că incidentul putea degenera într-o catastrofă la danele petroliere, potrivit Adevărul. Fostul președinte susține că România ar fi trebuit să reacționeze imediat și ferm, pentru a consemna oficial cazul în relația bilaterală cu Ucraina.
Invitat miercuri seară la TVR Info, Băsescu a argumentat că accesul în zona danelor petroliere nu se poate face „accidental”, ceea ce îl face să creadă că drona a fost ghidată intenționat. În sprijinul afirmației, el a invocat experiența sa de comandant de navă și faptul că a navigat de „sute de ori” în zona respectivă.
Băsescu a spus că doar „norocul” a făcut ca drona să lovească sistemele de protecție ale firmei de depoluare de la Dana 78, unde elicea s-ar fi rupt, împiedicând-o să înainteze spre rezervoarele petroliere.
„Dacă nu aveam norocul accidentului, putea fi o catastrofă”.
În acest context, fostul șef al statului a criticat lipsa unei reacții ferme a autorităților române, considerând că incidentul nu poate fi „scuzat” prin contextul războiului.
„Faptul că n-am reacționat să-i bușim pe ucraineni e o rușine. Acea dronă putea să arunce în aer rezervoarele de petrol”.
În opinia lui Băsescu, România ar fi trebuit să formuleze imediat un protest diplomatic la nivel maxim, nu doar să ceară explicații, tocmai pentru ca incidentul să fie înregistrat în documentele bilaterale.
„Povestea că o să le cerem explicații nu ține. Trebuia un protest diplomatic de cea mai puternică categorie”.
Fostul președinte a adăugat că, deși România trebuie să sprijine Ucraina, episodul rămâne „un element de mare risc” care ar trebui tratat formal, inclusiv cu gândul la relația de după război, când – în evaluarea sa – ar putea apărea „o problemă” între cele două țări. În același timp, el a respins varianta potrivit căreia drona ar fi fost preluată de forțe rusești.
Pentru context, Adevărul a relatat anterior despre incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în Portul Constanța, precum și despre detaliile privind zona Dana 78 și sistemele de protecție lovite de dronă.
Recomandate
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu poate redesena calculele politice ale PSD și AUR , prin scoaterea din joc a unui competitor și potențiala redistribuire a voturilor, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de HotNews . Fostul candidat la prezidențiale a fost arestat preventiv pentru 30 de zile , marți, într-un dosar în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituire a unui grup infracțional organizat. Tribunalul București dispusese inițial control judiciar, însă Curtea de Apel a întors decizia. (Contextul deciziei este detaliat într-un material separat despre faptul că Georgescu „a fost arestat preventiv pentru 30 de zile”, disponibil tot pe HotNews .) Miza politică: cine câștigă din eliminarea temporară a lui Georgescu CTP susține că arestarea preventivă ar fi rezultatul unei „convergențe tacite” între PSD și AUR și că, din perspectiva intereselor de partid, situația ar avantaja ambele formațiuni. „Acum, ceea ce a adus la arestarea domnului Georgescu este o convergență tacită între PSD și AUR.” În interpretarea sa, pentru AUR, intrarea lui Georgescu în închisoare ar crea premisele unei mobilizări de tip protest („Free Călin Georgescu”), care ar putea canaliza o parte din electoratul acestuia către AUR. Relația Georgescu–AUR, între capital electoral și tensiuni interne CTP afirmă că liderul AUR, George Simion, l-ar „disprețui profund” pe Călin Georgescu și susține că are „informații” în acest sens, dar precizează că nu le poate proba. În același timp, el argumentează că AUR ar putea încerca să capitalizeze electoral pe fondul arestării, preluând o parte din voturile lui Georgescu. „Eu am niște informații în această direcție, nu le pot proba.” Poziția oficială a AUR după decizia instanței După hotărârea Curții de Apel București, AUR a transmis că „rămâne alături de Călin Georgescu” și a invocat respectarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare și a unui proces corect, potrivit comunicatului citat de HotNews (reacția AUR este redată și într-un articol separat, disponibil aici ). În acest moment, analiza rămâne la nivel de interpretare politică: CTP vorbește despre o „convergență tacită” și despre posibile beneficii electorale, fără a indica dovezi publice privind o înțelegere între partide. [...]
AUR leagă arestarea lui Călin Georgescu de votul pentru Guvernul Mureșan și își reafirmă linia de opoziție , susținând că nu își va schimba poziția politică în contextul deciziei de arestare preventivă, potrivit Mediafax . Partidul a transmis o primă reacție după ce Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost trimis în arest preventiv pentru 30 de zile. În articol se menționează că decizia a fost luată marți, 29 septembrie, de judecătorii Tribunalului București, iar în mesajul publicat de AUR pe Facebook este invocată Curtea de Apel București. În postarea sa, AUR afirmă că „prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și un proces corect” trebuie respectate „indiferent de numele celui aflat în fața justiției” și insistă că măsura arestării preventive nu echivalează cu o condamnare. Miza politică invocată de AUR: sincronizarea cu învestirea Guvernului AUR susține, în aceeași postare, că trimiterea în arest preventiv ar fi „sincronizată” cu votul de învestitură al Guvernului Mureșan, programat miercuri, 30 septembrie, la ora 13:00. Totodată, partidul transmite că nu își va modifica poziția la vot: „Poziția noastră rămâne neschimbată: nu vom vota un guvern din care nu facem parte și nu ne vom negocia convingerile sub presiune.” Contextul deciziei instanței și ce urmează Conform informațiilor prezentate, un complet de divergență a decis marți arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce Curtea de Apel București a analizat contestația DIICOT . Mediafax mai notează că susținători ai lui Călin Georgescu protestează la sediul Arestului Central din Capitală. [...]
Încheierea anticipată a mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, ca efect direct al modificării legii ANI, ridică miza de reglementare pentru aleșii locali și pune presiune pe implementarea unui jalon PNRR de 770 de milioane de euro , potrivit HotNews . Mandatul primarului se încheie miercuri, 29 septembrie, după promulgarea, la finalul verii, a legii din domeniul integrității. Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan în 28 august și include un amendament promovat de PSD și susținut de AUR, care stabilește că persoanele declarate în conflict de interese sau în incompatibilitate, cu decizie definitivă, își pierd mandatele. Actul normativ este prezentat ca jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro. Dominic Fritz, aflat la al doilea mandat la Timișoara și lider al USR, intră sub incidența noilor prevederi după ce, în iunie, a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI). În iulie 2024, ANI îl declarase în conflict de interese administrativ, acuzându-l că în 2020, după ce a fost ales primar, a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) înaintat Consiliului Local. Potrivit materialului, documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ-ului a fost realizată de firma unui consilier local USR, care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală. În instanță, Fritz a susținut că proiectul fusese aprobat anterior de fostul primar Nicolae Robu și că funcționari din primărie i-au recomandat să confirme și să resemneze aprobarea pentru a evita suspiciuni de legalitate, în condițiile în care mandatul lui Robu încetase între timp. În baza deciziei definitive a Înaltei Curți din iunie 2026, Dominic Fritz nu mai poate candida la Primăria Timișoara timp de trei ani. Reacția politică și mesajul către susținători Duminică, Fritz și-a reunit susținătorii la un eveniment intitulat „Timișoara. Revoluția continuă”, unde a calificat situația drept „o nedreptate uriașă” făcută timișorenilor. Declarațiile au fost citate de News.ro. „Simt o nedreptate uriaşă făcută în primul rând, nu mie, ci în primul rând timişorenilor mei, pentru că ei au votat”, a declarat Dominic Fritz, în discursul său, citat de News.ro. În același discurs, el a spus că USR „nu se va da bătut” și a criticat atât „sistemul vechi” asociat PSD și aliaților săi, cât și „extremismul AUR”. Proiecte invocate la final de mandat Cu o zi înainte de încheierea mandatului, Fritz a enumerat proiecte aflate în lucru la Primăria Timișoara, între care: trenul metropolitan, descris ca o transformare a liniilor feroviare existente (și nefolosite) într-o rețea de tren urban integrată în transportul public, „de la Aeroport până în sudul și sud-estul orașului”; reamenajarea Pieței Victoriei, pentru care spune că a fost organizat „cel mai mare concurs internațional de arhitectură din istoria orașului”, iar proiectul ar fi în „ultimele etape” ale proiectului tehnic și ale autorizației de construire; noul spital municipal, pentru care municipalitatea ar lucra cu divizia de dezvoltare a Băncii Mondiale și ar urma să selecteze, prin licitație internațională, o firmă care să construiască și să doteze spitalul, cu plata primei tranșe „în momentul în care primim cheia spitalului”; „termoficarea Timișoarei”, unde spune că este explorat împreună cu OMV Petrom un proiect ce ar folosi o tehnologie care aduce căldura la suprafață de la o adâncime de aproximativ 4 km. Dincolo de cazul punctual, schimbarea legislativă introduce un efect imediat și automat asupra mandatelor aleșilor locali cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, cu potențial de a produce noi vacanțe de funcții și reconfigurări politice la nivel local, în funcție de situațiile similare existente. [...]
Votul de învestire de miercuri va decide dacă România intră într-o perioadă de stabilitate sau rămâne în criză politică , susține premierul desemnat Siegfried Mureșan , într-un mesaj transmis înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Mureșan a spus că fiecare parlamentar va decide „prin votul său” direcția în care merge țara, iar miza este ieșirea din instabilitate și intrarea într-o etapă de funcționare normală a guvernării. El a prezentat și un bilanț al celor două săptămâni de la desemnare, afirmând că a lucrat la programul de guvernare și a făcut publică lista miniștrilor propuși. „Dragi români, mâine Parlamentul României va vota. Fiecare parlamentar va decide prin votul său dacă România va intra într-o perioadă de stabilitate sau dacă se continuă instabilitatea, dacă ne apucăm de treabă sau dacă continuă criza politică.” Ce spune că a făcut până la vot Premierul desemnat a descris succesiunea pașilor parcurși după desemnare: elaborarea programului de guvernare și prezentarea echipei guvernamentale. În același mesaj, el a invocat audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare, desfășurate luni și marți, despre care a afirmat că au decurs „impecabil”. Cum își asumă relația cu Parlamentul, dacă trece votul Mureșan a afirmat că, în cazul în care Guvernul va fi învestit, va trata „cu respect fiecare parlamentar” și va încerca să lucreze inclusiv cu opoziția, preluând idei pe care le consideră aplicabile. „Dacă guvernul pe care îl propun va fi investit, voi trata cu respect fiecare parlamentar de la fiecare grup parlamentar (...) vom lucra cu parlamentari în opoziție, le vom asculta ideile bune pentru România și le vom implementa dacă pot fi implementate, dacă sunt corecte și dacă sunt realiste.” El a reluat ideea că votul de miercuri este unul „important” și că rezultatul va arăta dacă Parlamentul poate contribui la depășirea crizei politice și la reluarea activității guvernamentale. „Prin votul de mâine vom vedea dacă reușim să depășim criza politică și dacă reușim să ne apucăm de treabă.” [...]
Avizul negativ primit de Raluca Turcan la audierile din Parlament complică validarea rapidă a echipei guvernamentale , într-un moment în care mai mulți candidați la ministere au fost respinși în comisiile de specialitate, potrivit Mediafax . Deputata PNL a susținut, după audiere, că opoziția ar fi venit dintr-o „alianță PSD–AUR”. Turcan a fost a treia ministră audiată marți și a primit aviz negativ pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. În declarațiile de la ieșirea de la audieri, ea a spus că rezultatul era „previzibil” și a legat votul din comisie de o opoziție politică față de un guvern „cu oameni care vor să ducă România înainte”. „Aviz negativ: era previzibil. În momentul de față există o alianță PSD-AUR în o poziție care se opune unui guvern cu oameni care vor să ducă România înainte, să o modernizeze și în materie de muncă, programul cu care am venit la aceste audieri era axat pe creșterea ocupării și este axat în continuare pe creșterea ocupării pentru că avem nevoie de mai mulți oameni care muncesc.” Votul din comisie și temele invocate de Turcan Conform articolului, avizul negativ a fost dat cu 39 de voturi împotrivă , 1 abținere și 34 de voturi pentru . Turcan a mai afirmat că PSD și AUR „vor avea de răspuns în fața oamenilor”, argumentând că problemele din domeniu vor trebui abordate indiferent de numele ministrului. În intervenția sa, ea a făcut referire și la: „cerințele de scădere a poverii de muncă”, despre care a spus că România este „în top la nivel european”; nevoia de locuri de muncă mai bine plătite; un sprijin mai consistent din partea statului pentru persoanele vulnerabile. Context: mai multe avize negative în seria de audieri Turcan nu este singurul nume propus care a primit aviz negativ în comisii. Mediafax notează că marți Oana Gheorghiu , propusă la Sănătate, a obținut tot aviz negativ. De asemenea, luni au primit avize negative: Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (MApN), Cătălin Drulă (Transporturi), Irineu Darău (Economie). În același timp, au primit aviz favorabil: Dragoș Pîslaru (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), Mircea Abrudean (vicepremier și Ministru al Afacerilor Interne), Tánczos Barna (Agricultură). [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan avertizează că prelungirea crizei politice erodează încrederea investitorilor , contrazicând poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, relatează Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Mureșan susține că „menținerea României într-o criză politică prelungită de teama anticipatelor nu oferă stabilitate cetățenilor sau încredere investitorilor”. El afirmă că „singura soluție certă” pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-a propus, iar „orice altă variantă” ar întoarce România la momentul 5 mai, fără garanția unei alternative rapide. Miza: ieșirea din blocaj și semnalul către economie Deși spune că alegerile anticipate „nu sunt de dorit”, Mureșan insistă că alternativa — prelungirea crizei — are costuri de credibilitate, inclusiv pentru investitorii „care vor să creeze locuri de muncă în România”. În același mesaj, premierul desemnat afirmă că, dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat în Parlament, anticipatele „ar fi putut avea loc deja”, iar România ar fi avut „un guvern cu mandat de 4 ani”, concluzionând: „Am pierdut timp prețios”. Disputa politică: cine își asumă guvernarea Mureșan răspunde și apelului președintelui către partide să privească „dincolo de gardul de partid”, susținând că PNL, USR și UDMR și-au asumat deja responsabilitatea guvernării. În schimb, îl acuză pe PSD că pune „interesul partidului înaintea interesului României” și că a declanșat criza „împreună cu AUR”, refuzând acum să ajute la rezolvarea ei. Îndoieli privind „consensul” pe traiectoria financiară Premierul desemnat contestă și afirmația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia România își va păstra traiectoria financiară și că ar exista „consens politic” în acest sens. Mureșan spune că „responsabilitatea față de buget nu poate fi garantată prin declarații” și invocă riscul ca derapaje să se repete, făcând referire la un guvern care „a risipit bani publici și a dus deficitul la 9%”. În același context, el indică PNRR și programul SAFE ca exemple de inițiative care ar fi avut inițial consens politic, dar față de care PSD „s-a opus” ulterior. Mureșan afirmă că poate garanta pentru „responsabilitatea” Guvernului propus și a celor trei partide care îl susțin. În final, mesajul său rămâne unul procedural și politic: Parlamentul poate pune capăt crizei „printr-un vot pentru acest Guvern”. [...]
