Știri
Știri din categoria Politică
Traian Băsescu susține că refuzul lui Nicușor Dan de a folosi „pârghia” anticipatelor prelungește criza guvernamentală, într-un moment în care președintele ar trebui să forțeze o decizie rapidă privind formarea unui nou Executiv, potrivit HotNews.
Fostul șef al statului a făcut aceste afirmații într-un interviu pentru Recorder, unde a enumerat mai multe „greșeli” pe care i le atribuie lui Nicușor Dan în gestionarea crizei politice.
În opinia lui Băsescu, „marea greșeală” ar fi excluderea din start a alegerilor anticipate. El spune că, având „doi ani și jumătate în față”, președintele ar avea un instrument de presiune asupra partidelor care nu vor alegeri rapide și ar trebui cel puțin „să o creeze tactic”, chiar dacă nu o folosește efectiv.
Băsescu îi reproșează lui Nicușor Dan lentoarea în luarea deciziilor, comparând cu reacțiile din timpul propriului mandat la desemnarea premierilor. În același registru, afirmă că președintele ar fi trebuit să intervină în discuțiile dintre partide înainte de votarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Bolojan, apreciind că șeful statului ar fi evaluat greșit efectele moțiunii și reacția PNL.
Fostul președinte menționează și episodul în care Adrian Veștea a fost vehiculat ca propunere de premier, susținând că Nicușor Dan ar fi trebuit să-l informeze pe Ilie Bolojan, chiar dacă știa că acesta ar respinge varianta, pentru a păstra „o colaborare loială” între instituții.
În final, Băsescu critică lipsa unei decizii ferme privind viitorul premier și spune că președintele ar putea „iarăși” să se îndrepte spre „o opțiune greșită”, invocând numele lui Alexandru Nazare. El argumentează că, în condițiile în care PSD și PNL ar avea câte o propunere, președintele ar trebui să aleagă una dintre ele, nu „a treia”, și afirmă că responsabilitatea ar fi fost transferată către partide „în mod neconstituțional”, în opinia sa.
„Toată lumea îi spune: «Mai ai o pârghie, fă o desemnare». El nu face nimic. Practic, nu poate servi țara.”
Recomandate
PNL riscă să plătească politic prelungirea crizei guvernamentale , după ce partidul ar urma să susțină învestirea unui premier tehnocrat cu un guvern PSD, deși anterior a existat o variantă cu premier liberal, potrivit G4Media . Mesajul vine de la Alina Gorghiu, care îl critică pe liderul PNL Ilie Bolojan pentru modul în care a gestionat blocajul politic. Într-o postare, Gorghiu susține că România a traversat „aproape jumătate de an” de „criză politică” și „interimat”, pe fondul unor „orgolii, blocaje și jigniri”, iar deznodământul ar fi tot un executiv susținut de PSD. „Mai ieri eram unii pe punctul de a fi dați afară pentru că am votat un guvern cu premier liberal, Adrian Veștea, miniștri liberali, cu PSD în guvern. Astăzi PNL decide să voteze un guvern cu premier tehnocrat, Luca Niculescu și guvern PSD.” Ce se schimbă, în logica PNL, și de ce contează Din perspectiva exprimată de Gorghiu, miza nu este doar numele premierului, ci costul politic al unei strategii care a prelungit interimatul și a dus, în final, la o soluție pe care partidul ar fi putut-o accepta mai devreme în condiții mai favorabile pentru PNL (cu premier liberal). Ea ridică explicit întrebarea dacă ar fi fost „mai bine” pentru PNL să fi fost votat guvernul cu Adrian Veștea sau dacă e „mai bine” ca PNL „alege opoziția”, sugerând că partidul trebuie să-și asume consecințele deciziei. Ce urmează Gorghiu anticipează că „la final va fi guvern”, dar avertizează că „parte din costurile crizei vor fi plătite în continuare”. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul învestirii sau despre o decizie formală a conducerii PNL, dincolo de afirmațiile citate. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un vot rapid de învestitură, invocând urgențe bugetare – rectificarea și bugetul – într-un context de criză politică, potrivit Antena 3 . Votul din Parlament este programat pentru săptămâna viitoare, marți. Niculescu a respins eticheta de „guvern PSD–Nicușor Dan”, susținând că executivul „va fi al României” și că „va funcționa ca o singură echipă”, inclusiv cu miniștri tehnicieni și experți. El a afirmat că a invitat mai multe partide din fosta coaliție să se alăture guvernării, însă doar PSD „și-a asumat această responsabilitate”. „Guvernul va fi al României. Chiar dacă sunt miniștrii din partidul care și-a asumat responsabilitatea de a intra la guvernare, invitația a fost lansată, după cum știți, mai multor partide (...) va funcționa ca o singură echipă.” Urgențele invocate: rectificare bugetară și bugetul pe fondul crizei politice Premierul desemnat a cerut sprijin parlamentar, argumentând că prelungirea crizei politice nu mai este posibilă și că sunt necesare decizii rapide înainte de iarnă. În declarațiile citate, Niculescu a indicat explicit două priorități imediate: rectificarea bugetară și adoptarea bugetului. „Avem nevoie urgent, extrem de urgent, de rectificare bugetară, pentru că avem nevoie urgent de buget și sper din toată inima că vor vota guvernul care a fost deja propus.” Configurația politică și pașii următori în Parlament La finalul negocierilor cu liderii partidelor, PSD a decis să intre în Guvernul Luca Niculescu cu 12 miniștri. Niculescu a depus joi în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare, iar votul de învestitură este programat pentru marți, săptămâna viitoare. USR a anunțat că va vota împotriva Guvernului Niculescu, mai notează sursa. [...]
România își menține sprijinul pentru Ucraina , în pofida incidentelor din Marea Neagră, pe care președintele Nicușor Dan le descrie drept o încercare a Rusiei de a destabiliza statele de pe flancul estic al NATO și de a reduce susținerea publică pentru Kiev, potrivit HotNews . După întâlnirea trilaterală de la Bruxelles cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful statului a spus că subiectul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră va fi discutat într-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic. În acest context, Nicușor Dan a comparat situația actuală cu episoadele de anul trecut de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când au fost necesare „echipamente pentru un nou tip de provocare”, iar aliații au trimis resurse care au contribuit la stabilizarea situației. Acum, a indicat el, provocarea se mută „pe partea estică, de la Marea Neagră”. Miza: securitatea pe flancul estic și continuitatea sprijinului pentru Kiev Președintele a afirmat că incidentele nu vor schimba atitudinea României față de Ucraina, în ciuda „încercărilor” de destabilizare pe care le atribuie Rusiei, inclusiv în Bulgaria și în alte țări de pe flancul estic. Argumentul invocat este dublu: respectarea dreptului internațional și securitatea României. Ce a spus despre o reacție a statului român și articolul 4 NATO Întrebat la sosirea la Bruxelles dacă este vorba despre un atac „direct și deliberat” la adresa României și dacă Bucureștiul va invoca articolul 4 al NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), Nicușor Dan a răspuns că este nevoie de toate datele pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, dar că „o să existe o reacție” a statului român. Situația operativă: căutări pentru opt membri ai echipajului Potrivit informațiilor prezentate, echipele de salvare caută opt membri ai echipajului dispăruți de pe una dintre cele două nave-cisternă pentru produse chimice care au luat foc în timpul nopții în apele teritoriale românești. Una dintre nave, „ Wine Trader ”, sub pavilion San Marino, se afla la 14 mile marine de Sulina (aproximativ 22 km) și a cerut ajutor joi dimineață autorităților române după un incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care opt sunt dispărute. [...]
România și Italia își consolidează frontul pro-coeziune în negocierile pentru viitorul buget al UE , printr-o coordonare politică menită să blocheze eventuale tăieri la fondurile pentru dezvoltare regională și agricultură, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit la Bruxelles liderii grupului „ Prietenii Coeziunii ”, înaintea reuniunii Consiliului European. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a indicat că statele din grup vor rămâne unite pe parcursul negocierilor privind următorul buget multianual al Uniunii Europene, mizând pe patru priorități comune. Ce cer „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Conform președintelui României, agenda comună urmărește: resurse suficiente pentru a acoperi toate prioritățile comune ale UE; protejarea politicii de coeziune și a agriculturii, atât ca finanțare, cât și ca reguli de implementare; contribuții echitabile din partea statelor membre; eliminarea mecanismelor de rambursare („rebates”) – reduceri aplicate contribuțiilor unor state la bugetul UE. „Împreună cu Giorgia Meloni, am reunit șefii de stat și de guvern din grupul «Prietenii Coeziunii» înaintea reuniunii EUCO”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. De ce contează: bugetul UE se decide prin unanimitate Miza este ridicată deoarece aprobarea bugetului UE necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din Uniune, notează Mediafax. În acest context, coagularea unui grup de state care cer explicit protejarea coeziunii și agriculturii poate influența direct arhitectura finală a bugetului. Contextul summitului de la Bruxelles Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, cu o agendă încărcată, care include discuții despre limitarea creșterii rapide a exporturilor din China (pe fondul închiderii unor fabrici), reducerea prețurilor ridicate la energie și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene, potrivit Reuters și Euronews, citate de Mediafax. Nicușor Dan a mai transmis că liderii europeni din grup vor continua să colaboreze pentru ca aceste priorități să fie incluse în acordul final privind bugetul european. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]
PNL își justifică votul pentru un guvern dominat de PSD prin riscul unui blocaj bugetar care ar putea afecta direct finanțarea spitalelor și funcționarea ambulanțelor , potrivit Adevărul . Vicepreședinta PNL Oana Gheorghiu susține că, în lipsa unei rectificări bugetare, unele servicii esențiale ar putea rămâne fără resurse, iar consecințele „nu se măsoară doar în bani”, ci „în vieți omenești”. Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că România are nevoie „urgentă” de rectificare bugetară, dar legea nu permite Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan să o adopte prin ordonanță de urgență. În acest context, ea descrie decizia PNL ca o alegere „între două rele”: prelungirea crizei politice sau sprijinirea învestirii unui executiv dominat de PSD, cu o „listă revoltătoare de miniștri”. „Fără rectificare, spitalele riscă să rămână fără bani pentru medicamente și tratamente, iar ambulanțele, fără combustibil.” „PNL nu intră la guvernare. Intră în opoziție” Oana Gheorghiu spune că votul PNL nu trebuie interpretat ca un gest de încredere în PSD sau ca o validare a miniștrilor propuși, ci ca o încercare de a opri un blocaj „ale cărui costuri sunt plătite de oameni”. În același mesaj, ea afirmă că PSD va trebui să-și asume guvernarea și să livreze „laptele și mierea” promise, fără a mai putea invoca „austeritatea” lui Bolojan. Critici la adresa PSD și miza portofoliilor Vicepreședinta PNL critică PSD pentru că, „alături de AUR”, ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan, deși social-democrații făceau parte din executiv. Ea mai susține că PSD ar urma să dețină 11 din cele 17 portofolii ministeriale în noul guvern, concluzionând că „cei care au blocat reformele se întorc la putere”. Ce urmează, potrivit mesajului PNL Conform informațiilor prezentate, PNL a decis să susțină Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar Ilie Bolojan a argumentat decizia prin nevoia de a evita blocajul instituțional și de a menține funcționarea serviciilor publice de bază. Sprijinul liberalilor ar urma să fie „condiționat și limitat în timp”, iar demnitarii susținuți de partid își vor depune demisiile „zilele următoare”. [...]
