Știri
Știri din categoria Politică
PSD își pregătește decizia de a rupe sprijinul pentru premier, pe fondul escaladării retoricii: liderul PSD București, Daniel Băluță, a anunțat că partidul va spune luni „stop” unui comportament pe care îl descrie ca dezbinător și acuză Guvernul că tolerează stigmatizarea unor oameni, potrivit news.ro.
Băluță a făcut declarațiile duminică, la Conferința extraordinară a PSD Sector 4, într-un discurs în care a combinat bilanțul administrativ local cu un atac politic la adresa actualului premier. El a susținut că PSD a pierdut alegerile la Primăria Capitalei din cauza „urii și dezinformării” și a spus că acest eșec i-a făcut pe social-democrați „mai deciși, mai determinați”.
În intervenția sa, Băluță a ridicat explicit întrebarea:
„Care este diferenţa între actualul premier şi reţeaua unui candidat la alegerile prezidenţiale pentru care alegerile au fost anulate?”
Totodată, el a afirmat că premierul „nu ia nicio măsură” într-un context în care „un număr imens de oameni sunt stigmatizaţi, sunt jigniţi şi trimişi către exterminare”, adăugând că PSD va spune luni „stop” acestui tip de comportament și că, „în următoarele săptămâni”, „acest sistem bolnav” ar urma să fie „îndepărtat”.
În aceeași intervenție, liderul PSD București a enumerat realizări pe care le atribuie administrației din Sectorul 4, inclusiv investiții și proiecte de infrastructură, afirmând că „singurele lucrări de infrastructură” din București ar fi în Sectorul 4 și că spitale „tot în Sectorul 4 s-au construit și se construiesc”.
Din declarațiile citate de news.ro nu reiese ce decizie concretă urmează să fie luată luni de PSD (de exemplu, un vot formal sau un calendar procedural), însă mesajul politic este formulat ca o delimitare față de actualul premier și de modul de guvernare pe care Băluță îl critică.
Recomandate
PNL transmite că nu va bloca mecanismul constituțional al anticipatelor , dar mizează pe faptul că scenariul rămâne improbabil, într-un context de instabilitate guvernamentală în care două cabinete ar putea cădea la vot în Parlament, potrivit Digi24 . Ilie Bolojan a spus că alegerile anticipate sunt prevăzute de Constituție „în condițiile în care două guverne nu reușesc să treacă de votul Parlamentului”, caz în care președintele României poate declanșa anticipate. Declarația a fost făcută joi seară, la Euronews România. Liderul PNL a argumentat că anticipatele ar putea funcționa ca soluție de deblocare dacă nu se găsește o formulă de funcționare, pe fondul unui „Parlament pulverizat” și al unor blocaje, în ideea că un nou scrutin ar putea schimba configurația Legislativului și ar „reașeza” lucrurile. „Dacă e să fac o apreciere personală, PNL nu va bloca o astfel de ipoteză, dar e puțin probabil să ajungem acolo”, a declarat Ilie Bolojan. De ce contează: semnal pentru piață și administrație, dar fără angajament că se ajunge la anticipate Mesajul PNL are relevanță operațională și instituțională: partidul indică disponibilitatea de a nu obstrucționa o ieșire constituțională dintr-un blocaj politic, însă își temperează propriul scenariu prin evaluarea că anticipatele sunt „puțin probabile”. În practică, asta sugerează că, cel puțin la nivel declarativ, PNL nu își asumă rolul de frână într-o eventuală procedură, dar nici nu indică faptul că ar urmări activ declanșarea ei. Care este condiția constituțională invocată Condiția menționată de Bolojan este că două guverne nu obțin votul Parlamentului. În acest caz, președintele României poate declanșa alegeri anticipate, iar Legislativul ar urma să fie reconfigurat în urma scrutinului. [...]
USR își condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , chiar dacă va participa la discuțiile cu premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit Digi24 . Mesajul transmis de președintele USR, Dominic Fritz , fixează din start o limită politică ce poate restrânge opțiunile de majoritate în Parlament. Fritz a spus că USR va sta de vorbă cu Eugen Tomac „din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară”, pe care îl descrie drept „un președinte de partid și europarlamentar respectabil”. În același timp, liderul USR a reiterat că partidul nu acceptă „nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD”. Ce cere USR în negocieri În declarațiile citate, Dominic Fritz indică faptul că USR ar susține o formulă de guvernare care include miniștri ai partidului, pe care îi consideră orientați spre reformă. El i-a enumerat pe: Diana Buzoianu Radu Miruță Oana Țoiu Irineu Darău De ce contează: spațiul de negociere se îngustează Poziția USR introduce o condiție explicită pentru orice înțelegere politică: excluderea PSD și a formațiunilor „apropiate” acestuia. În practică, o astfel de linie roșie poate complica aritmetica parlamentară necesară pentru învestirea unui guvern, în funcție de configurația majorităților disponibile. Fritz a argumentat și că reformele au nevoie de „voință și răspundere politică”, nu doar de „intenții tehnocrate”, susținând că fără asumare politică un nou guvern „nu va avea puterea să facă curățenia necesară”. La final, liderul USR a făcut apel la implicarea cetățenilor în politică, invitându-i să se alăture partidului. [...]
Decretul semnat de Nicușor Dan mută presiunea pe Parlament și pe calendarul formării Guvernului , după ce președintele l-a desemnat oficial pe Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru, potrivit Antena 3 . Pasul declanșează procedura prin care Tomac trebuie să ceară votul de încredere asupra programului și listei noului Executiv. Administrația Prezidențială a transmis că decretul a fost semnat vineri, 5 iunie 2026, iar desemnarea îl plasează pe Eugen Tomac în poziția de a negocia sprijinul politic necesar în Parlament pentru învestire. Nominalizarea fusese anunțată cu o zi înainte, joi seara, când Nicușor Dan a spus că l-a ales pe consilierul său Eugen Tomac, europarlamentar și președinte PMP, invocând nevoia de experiență politică în discuțiile cu partidele. „Am ales o persoană care are experienţa politică pentru a discuta cu partidele. Este un act de responsabilitate din partea mea şi aştept aceeaşi responsabilitate din partea partidelor.” Ce urmează: negocierea listei de miniștri și votul de încredere Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a veni rapid cu o echipă și un program care să treacă de votul Parlamentului. Antena 3 notează că Tomac ar avea deja o listă de specialiști pentru portofoliile ministeriale, pregătită de mai bine de o săptămână și discutată inclusiv cu lideri de partid, în discuții neoficiale cu președintele și cu Tomac. Totuși, aceeași sursă precizează că lista nu este completă: nu ar include, deocamdată, nume pentru Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor, urmând să fie identificate persoane pentru aceste portofolii. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
Discursul Dianei Șoșoacă la forumul de la Sankt Petersburg ridică un risc de imagine și de politică externă pentru România , prin mesajele anti-Ucraina și atacurile la adresa instituțiilor de la București, într-un cadru în care Vladimir Putin a reacționat public, potrivit Mediafax . Europarlamentara și lidera partidului S.O.S. România a vorbit la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , supranumit „Davosul Rusiei”, adresându-se direct președintelui rus. În debut, Șoșoacă a spus că „poporul român nu vă urăște” și că „vrea pace cu Rusia”. În intervenția sa, ea a criticat sprijinul acordat Ucrainei și a susținut că România ar fi „condusă de la Bruxelles”. Un moment notat în sală a fost afirmația potrivit căreia România „nu are președinte”, când Putin, prezent în audiență, a râs. Mesaje politice și contradicția cu realitatea instituțională Declarațiile despre lipsa unui președinte contrazic situația de la București: funcția este ocupată de Nicușor Dan , care a câștigat alegerile din mai 2025, mai arată publicația. În același context, Mediafax amintește că partidul condus de Diana Șoșoacă a început procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. Șoșoacă s-a prezentat drept președinta S.O.S. România, pe care l-a descris ca fiind „singura opoziție” din România. Atac la Ucraina și elogii pentru Rusia, cu reacții din sală În discurs, europarlamentara a invocat un episod din 2023, când președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să se adreseze Parlamentului României, susținând că s-a opus intervenției acestuia și că „l-a scos din Parlamentul României”. Potrivit relatării, Putin a râs și în timpul acestei afirmații. Totodată, Șoșoacă a transmis mesaje elogioase la adresa Rusiei și a poporului rus, afirmând că România și Europa ar trebui să coopereze cu Moscova, și a încheiat cu un atac la adresa președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Răspunsul lui Putin: evită politica internă, introduce un mesaj religios La final, Vladimir Putin i-a mulțumit Dianei Șoșoacă și a spus că nu poate și nu vrea să comenteze „afacerile interne ale României”. A continuat însă cu un mesaj cu tentă religioasă, invocând faptul că Rusia și România sunt țări majoritar ortodoxe și cerând să fie transmise „cele mai calde salutări” ortodocșilor din România. Discursul are loc pe fondul războiului din Ucraina și al izolării tot mai accentuate a Moscovei față de statele occidentale, în contextul desfășurării forumului de la Sankt Petersburg. [...]
Nominalizarea unui premier „independent” arată blocajul de majoritate și prelungește incertitudinea politică , după ce niciun partid nu a venit la consultări cu o majoritate parlamentară conturată, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a spus, vineri, că prima opțiune a fost un guvern politic, însă contradicțiile dintre partide au făcut „logică” desemnarea unui premier independent de formațiunile parlamentare. Șeful statului a făcut declarațiile în Muntenegru, explicând contextul în care l-a nominalizat pe Eugen Tomac să formeze guvernul. În evaluarea sa, lipsa unei majorități conturate la consultări a împins procesul spre o soluție care să reducă dependența directă de negocierile dintre partide. De ce Tomac și nu un tehnocrat Nicușor Dan a argumentat că, „contrar aparențelor”, politica este „o meserie” care presupune capacitate de negociere și interacțiune cu partidele, competențe care se acumulează în timp. Într-un „context complicat”, inclusiv pe fondul destrămării unei coaliții, președintele a spus că a considerat „un politician” o opțiune mai potrivită decât „un economist” fără experiență politică. Criteriul invocat: independența față de partidele parlamentare Întrebat de ce l-a ales pe Eugen Tomac, președintele a indicat independența acestuia față de partidele parlamentare drept motivul principal: „Cred că din spectrul politic, dată fiind independenţa lui faţă de partidele parlamentare, e opţiunea cea mai bună.” Ce semnal transmite decizia în plan politic Mesajul central al președintelui este că partidele nu au reușit să livreze o formulă de majoritate la consultări, ceea ce mută presiunea pe premierul desemnat să construiască sprijin parlamentar. În absența unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este clar ce calendar sau ce pași concreți urmează pentru conturarea majorității și a structurii guvernului. [...]
