Știri
Știri din categoria Politică
AUR leagă arestarea lui Călin Georgescu de votul pentru Guvernul Mureșan și își reafirmă linia de opoziție, susținând că nu își va schimba poziția politică în contextul deciziei de arestare preventivă, potrivit Mediafax.
Partidul a transmis o primă reacție după ce Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost trimis în arest preventiv pentru 30 de zile. În articol se menționează că decizia a fost luată marți, 29 septembrie, de judecătorii Tribunalului București, iar în mesajul publicat de AUR pe Facebook este invocată Curtea de Apel București.
În postarea sa, AUR afirmă că „prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și un proces corect” trebuie respectate „indiferent de numele celui aflat în fața justiției” și insistă că măsura arestării preventive nu echivalează cu o condamnare.
AUR susține, în aceeași postare, că trimiterea în arest preventiv ar fi „sincronizată” cu votul de învestitură al Guvernului Mureșan, programat miercuri, 30 septembrie, la ora 13:00.
Totodată, partidul transmite că nu își va modifica poziția la vot:
„Poziția noastră rămâne neschimbată: nu vom vota un guvern din care nu facem parte și nu ne vom negocia convingerile sub presiune.”
Conform informațiilor prezentate, un complet de divergență a decis marți arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce Curtea de Apel București a analizat contestația DIICOT.
Mediafax mai notează că susținători ai lui Călin Georgescu protestează la sediul Arestului Central din Capitală.
Recomandate
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu poate redesena calculele politice ale PSD și AUR , prin scoaterea din joc a unui competitor și potențiala redistribuire a voturilor, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de HotNews . Fostul candidat la prezidențiale a fost arestat preventiv pentru 30 de zile , marți, într-un dosar în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituire a unui grup infracțional organizat. Tribunalul București dispusese inițial control judiciar, însă Curtea de Apel a întors decizia. (Contextul deciziei este detaliat într-un material separat despre faptul că Georgescu „a fost arestat preventiv pentru 30 de zile”, disponibil tot pe HotNews .) Miza politică: cine câștigă din eliminarea temporară a lui Georgescu CTP susține că arestarea preventivă ar fi rezultatul unei „convergențe tacite” între PSD și AUR și că, din perspectiva intereselor de partid, situația ar avantaja ambele formațiuni. „Acum, ceea ce a adus la arestarea domnului Georgescu este o convergență tacită între PSD și AUR.” În interpretarea sa, pentru AUR, intrarea lui Georgescu în închisoare ar crea premisele unei mobilizări de tip protest („Free Călin Georgescu”), care ar putea canaliza o parte din electoratul acestuia către AUR. Relația Georgescu–AUR, între capital electoral și tensiuni interne CTP afirmă că liderul AUR, George Simion, l-ar „disprețui profund” pe Călin Georgescu și susține că are „informații” în acest sens, dar precizează că nu le poate proba. În același timp, el argumentează că AUR ar putea încerca să capitalizeze electoral pe fondul arestării, preluând o parte din voturile lui Georgescu. „Eu am niște informații în această direcție, nu le pot proba.” Poziția oficială a AUR după decizia instanței După hotărârea Curții de Apel București, AUR a transmis că „rămâne alături de Călin Georgescu” și a invocat respectarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare și a unui proces corect, potrivit comunicatului citat de HotNews (reacția AUR este redată și într-un articol separat, disponibil aici ). În acest moment, analiza rămâne la nivel de interpretare politică: CTP vorbește despre o „convergență tacită” și despre posibile beneficii electorale, fără a indica dovezi publice privind o înțelegere între partide. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu riscă să devină combustibil pentru polarizare și monetizare pe rețelele sociale , într-un context în care astfel de subiecte sunt „foarte puternice” pentru algoritmi și pot fi exploatate până la următoarele alegeri, potrivit Euronews . Mircea Șerdin, expert în inteligență artificială, a spus la Euronews România că tema poate fi folosită pe termen lung pentru a menține societatea divizată, inclusiv pentru că procesele durează, iar „persecuția” – reală sau imaginară – are potențial mare de viralizare. În această logică, clipurile cu arestarea ar urma să strângă mai multe vizualizări decât discursurile recente ale lui Georgescu. De ce contează: algoritmii favorizează emoția și conflictul Șerdin a explicat că, pentru platforme precum TikTok sau Facebook, „un om arestat de un sistem” este un mesaj cu încărcătură emoțională puternică, care „împarte lumea” și se propagă ușor. În opinia sa, narațiunea are o structură simplă, aproape „de basm”: vinovat versus erou care suferă, ceea ce crește probabilitatea de distribuire și interacțiune. „Pentru un algoritm de social media, că vorbim de Tiktok, Facebook sau orice altă rețea, un om arestat de un sistem este un mesaj foarte puternic, cu potențial foarte mare de viralizare. Persecuția este practic reală sau imaginară.” Monetizarea subiectului și lecțiile din campania 2024 Expertul a susținut că în jurul subiectului există două categorii de creatori de conținut: cei care cred în mesajele pe care le promovează și cei care urmăresc în principal monetizarea. În acest context, a reamintit că în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024 ar fi fost cheltuiți „peste 380.000 de dolari” pentru influenceri reali care să popularizeze conținutul lui Călin Georgescu, iar campania ar fi inclus bani nedeclarați și conturi coordonate care au amplificat viralizarea. Pe acest fond, Șerdin a spus că Georgescu și-ar fi construit o comunitate „reală” de susținători, ceea ce poate explica apariția mesajelor de sprijin, inclusiv financiar, în spațiul online. Euronews notează că pe rețelele sociale au existat persoane care au transmis că ar fi dispuse să doneze bani pentru a-l ajuta pe Georgescu să-și cumpere o vilă în Toscana, un imobil despre care procurorii susțin că s-ar fi interesat. Decizia instanței și ce urmează în plan public Curtea de Apel București a admis marți contestația DIICOT și a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Aceeași măsură a fost dispusă și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, iar decizia este definitivă. Georgescu a fost scos cu cătușe din vila sa din Mogoșoaia și dus în Arestul Central al Capitalei; la urcarea în mașina Poliției, câteva zeci de susținători au huiduit forțele de ordine. În evaluarea expertului citat, tocmai această combinație – imagini puternice, conflict și durată mare a procedurilor – poate menține subiectul activ și polarizant până aproape de următorul ciclu electoral. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu pentru 30 de zile ridică miza de reglementare și credibilitate instituțională , pe fondul unui caz care a intrat rapid pe agenda presei internaționale, potrivit Mediafax . Decizia Curții de Apel București este definitivă și este legată de un dosar instrumentat de DIICOT , cu acuzații care, conform relatărilor externe, depășesc zona strict penală și ating teme de securitate națională. Associated Press (AP) și The Washington Post prezintă hotărârea instanței din România ca plasarea în arest preventiv a unui „politician pro-rus”, într-un dosar de fraudă. Jurnaliștii americani reiau și contextul politic: succesul surpriză din primul tur al alegerilor anulate din 2024, acuzațiile privind o campanie coordonată de Rusia prin TikTok și interdicția ulterioară de a mai candida. Ce rețin publicațiile europene din dosarul DIICOT În Europa, mai multe publicații care folosesc fluxurile de informații Reuters se opresc asupra acuzațiilor DIICOT. Acestea notează că Georgescu și alți doi suspecți ar fi convins un om de afaceri din județul Buzău să le ofere 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), promițându-i în fals obținerea unei linii de credit externe. Aceeași categorie de relatări mai menționează că, în paralel, Georgescu ar fi vizat și de dosare legate de tentative de perturbare a securității naționale și de promovarea ideologiei fasciste din anii ’30. În presa internațională apare și informația că, în timpul perchezițiilor DIICOT, ar fi fost descoperite dispozitive de bruiaj și documente de identitate falsificate. Reacția presei ruse și disputa de interpretare Mediafax notează că presa rusă nu a avut o reacție rapidă, deși canalele media din Rusia ar fi urmărit îndeaproape cazul încă de la primele audieri și rețineri. În relatarea citată, aceste canale ar fi încercat să prezinte acțiunile justiției din România drept o mișcare politică împotriva unui candidat „anti-sistem”. Ce urmează, procedural Marți, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, decizie definitivă. Aceeași măsură a fost luată și față de omul de afaceri Ionel Rusen, în dosarul în care cei doi sunt cercetați de DIICOT. [...]
Sorin Grindeanu susține că fără o majoritate „transparentă” viitorul guvern ar fi instabil , în condițiile în care votul de învestitură pentru Cabinetul propus de Siegfried Mureșan este programat miercuri și, potrivit news.ro , PSD și AUR au anunțat deja că nu îl vor susține, ceea ce reduce semnificativ șansele de a strânge cele 233 de voturi necesare. Liderul PSD a respins, luni seară, la România TV, ideea unei „înțelegeri secrete” cu președintele Nicușor Dan și a spus că nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost pentru el „o surpriză neplăcută”. Grindeanu a afirmat că se aștepta să fie el nominalizat. În același context, Grindeanu a criticat profilul lui Mureșan, despre care a spus că „pare total rupt de realitate” și că ar fi sigur că acesta „nu-și dorește să fie” premier. Miza: o majoritate parlamentară stabilă sau un guvern vulnerabil la prima moțiune Întrebat ce majoritate ar putea construi dacă ar fi nominalizat, Grindeanu a spus că ar discuta „cu toată lumea din Parlament” și că ar încerca să obțină o „majoritate transparentă”. În lipsa acesteia, a avertizat că un guvern trecut printr-un „vot de conjunctură” ar fi „slab” și cu „o durată de viață extrem de scurtă”, până la prima moțiune de cenzură. Chestionat dacă ar discuta inclusiv cu AUR, Grindeanu a răspuns că nu va elimina pe nimeni. Ce urmează după votul de miercuri Votul pentru Guvernul Mureșan este programat miercuri. În condițiile în care AUR și PSD au anunțat că nu votează, premierul susținut de PNL, USR și UDMR are, potrivit informațiilor citate, șanse mici să atingă pragul de 233 de voturi. Grindeanu a mai spus că, dacă Guvernul Mureșan nu trece de Parlament, președintele ar urma să facă o nouă nominalizare, invocând declarațiile publice ale lui Nicușor Dan. Separat, președintele a îndemnat recent partidele la dialog pentru încheierea crizei politice și a afirmat că nu își dorește dizolvarea Parlamentului, argumentând că o perioadă prelungită de incertitudine nu este benefică țării. [...]
Votul de miercuri pe Cabinetul Mureșan devine un test de stabilitate pentru piețele financiare , în condițiile în care președintele ar putea ajunge să dizolve Parlamentul dacă actuala criză politică se adâncește, potrivit declarațiilor premierului desemnat, relatate de Euronews . Siegfried Mureșan a spus că, în ipoteza în care Guvernul propus nu trece de votul Parlamentului, „o soluție rapidă nu poate fi găsită”, iar președintele ar putea declanșa alegeri anticipate . În această logică, miza votului este că parlamentarii ar avea, pentru moment, capacitatea de a evita anticipatele printr-un vot favorabil. Dizolvarea Parlamentului, scenariu invocat dacă blocajul continuă Premierul desemnat a avertizat că, dacă criza politică persistă, șeful statului „s-ar putea să recurgă” la dizolvarea Parlamentului, iar parlamentarii ar putea afla „de la televizor” că legislativul a fost dizolvat și că „vor trebui să plece acasă”. În același context, Mureșan a indicat explicit că un vot împotriva Guvernului din partea PSD ar „crea premisele” pentru declanșarea alegerilor anticipate. Nicușor Dan: anticipatele ar prelungi instabilitatea și ar afecta încrederea Înaintea votului din Parlament, președintele Nicușor Dan a transmis că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, argumentând că acestea ar însemna „o continuare a instabilității și a neîncrederii”, inclusiv din partea „piețelor financiare”. Șeful statului a adăugat că, indiferent de evoluții, „România își va păstra traiectoria financiară” și că ar exista „consens politic” pe acest subiect. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, miercuri are loc votul din Parlament pentru Guvernul propus de Siegfried Mureșan, moment descris drept decisiv pentru evitarea unui scenariu de alegeri anticipate și pentru limitarea prelungirii crizei politice, cu potențiale efecte asupra încrederii în economie și pe piețele financiare. [...]
Avizul negativ primit de Raluca Turcan la audierile din Parlament complică validarea rapidă a echipei guvernamentale , într-un moment în care mai mulți candidați la ministere au fost respinși în comisiile de specialitate, potrivit Mediafax . Deputata PNL a susținut, după audiere, că opoziția ar fi venit dintr-o „alianță PSD–AUR”. Turcan a fost a treia ministră audiată marți și a primit aviz negativ pentru preluarea portofoliului de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. În declarațiile de la ieșirea de la audieri, ea a spus că rezultatul era „previzibil” și a legat votul din comisie de o opoziție politică față de un guvern „cu oameni care vor să ducă România înainte”. „Aviz negativ: era previzibil. În momentul de față există o alianță PSD-AUR în o poziție care se opune unui guvern cu oameni care vor să ducă România înainte, să o modernizeze și în materie de muncă, programul cu care am venit la aceste audieri era axat pe creșterea ocupării și este axat în continuare pe creșterea ocupării pentru că avem nevoie de mai mulți oameni care muncesc.” Votul din comisie și temele invocate de Turcan Conform articolului, avizul negativ a fost dat cu 39 de voturi împotrivă , 1 abținere și 34 de voturi pentru . Turcan a mai afirmat că PSD și AUR „vor avea de răspuns în fața oamenilor”, argumentând că problemele din domeniu vor trebui abordate indiferent de numele ministrului. În intervenția sa, ea a făcut referire și la: „cerințele de scădere a poverii de muncă”, despre care a spus că România este „în top la nivel european”; nevoia de locuri de muncă mai bine plătite; un sprijin mai consistent din partea statului pentru persoanele vulnerabile. Context: mai multe avize negative în seria de audieri Turcan nu este singurul nume propus care a primit aviz negativ în comisii. Mediafax notează că marți Oana Gheorghiu , propusă la Sănătate, a obținut tot aviz negativ. De asemenea, luni au primit avize negative: Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (MApN), Cătălin Drulă (Transporturi), Irineu Darău (Economie). În același timp, au primit aviz favorabil: Dragoș Pîslaru (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), Mircea Abrudean (vicepremier și Ministru al Afacerilor Interne), Tánczos Barna (Agricultură). [...]
