Știri
Știri din categoria Justiție
Stenogramele din dosarul DIICOT indică pregătiri pentru o posibilă sustragere de anchetă, după ce Călin Georgescu ar fi discutat despre obținerea de azil politic în Italia pentru el și persoane din anturaj, în paralel cu identificarea unei proprietăți în Toscana, potrivit Mediafax. Procurorii susțin că aceste conversații ar arăta intenția de a se pune la adăpost de procedurile judiciare, interpretare care urmează să fie analizată de judecător.
Discuțiile, surprinse în 27 mai 2025 în autoturismul folosit de Ionel Rusen, au fost înregistrate în cadrul unei supravegheri tehnice autorizate de Tribunalul București. În stenograme, Georgescu îi cere lui Rusen să se intereseze „cum fac” pentru azil politic „în caz de ceva”, inclusiv „pentru băieții ăștia ai mei”, iar Rusen îi răspunde că ar urma să se vadă cu „fostul șef (…) procuror pe Italia”, despre care afirmă că „o să ne ajute”.
Georgescu și Rusen au fost reținuți luni de DIICOT, iar marți sunt prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Cei doi sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, iar DIICOT a confirmat că va solicita arestarea preventivă pentru 30 de zile.
În același set de discuții, Georgescu leagă explicit „planul” de situația sa juridică, spunând că mai are nevoie să „scape” de controlul judiciar.
În stenograme apare și căutarea unei proprietăți în Toscana, una dintre variante fiind evaluată la aproximativ 1,2 milioane de euro (aprox. 6 milioane lei). Din conversație rezultă că imobilul ar fi fost izolat și cu un nivel ridicat de securitate, iar Rusen se oferă să ajute inclusiv cu negocierile și documentele.
Georgescu discută și despre motivul pentru care ar prefera Italia, invocând nevoia de a fi „securizat” și de a intra „sub incidența legii italiene”. Într-o altă secvență, el afirmă că are pașaport și că ar lua „copiii” și „oamenii” lui.
Un element recurent în discuții este cerința ca planurile să rămână confidențiale. Georgescu insistă: „Nu tre’ să știe nimeni” și spune că îl interesează „cel mai mult” ca „să nu detecteze nimeni nimic” și „să nu care cumva să se afle”.
Potrivit procurorilor, aceste pasaje, împreună cu discuțiile despre azil și despre stabilirea în Italia, sunt indicii de pregătire pentru a se sustrage urmăririi penale sau judecății. La perchezițiile din 21 septembrie, anchetatorii au ridicat și documente de identitate despre care există suspiciunea că sunt false, precum și sisteme de bruiaj, ridicări confirmate public de DIICOT.
Recomandate
DIICOT a reținut pentru 24 de ore doi suspecți într-un dosar de înșelăciune de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), iar cazul intră acum în faza în care procurorii vor cere arestare preventivă la Tribunalul București, potrivit HotNews . Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost reținut luni seară, în dosarul în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Conform informațiilor din articol, Georgescu a refuzat să dea declarații în fața procurorilor, invocând dreptul la tăcere. Miza dosarului: prejudiciu de 1,1 milioane de euro și acuzația de grup infracțional organizat DIICOT îl acuză pe Georgescu că ar fi înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro, iar circa 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi fost folosiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, potrivit sursei. În comunicarea oficială citată de HotNews, Poliția Română a anunțat că au fost reținuți doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii urmează să sesizeze Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Ce au ridicat anchetatorii la percheziții Potrivit comunicatului Poliției Române, în urma perchezițiilor au fost găsite și ridicate: sisteme de bruiaj; înscrisuri; documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) care urmează să fie expertizate, existând suspiciunea că sunt false; dispozitive de stocare a datelor; alte mijloace de probă. Al doilea reținut: omul de afaceri Ionel Rusen În același dosar a fost reținut și omul de afaceri Ionel Rusen, despre care HotNews scrie că ar fi fost intermediar între Georgescu și omul de afaceri păgubit. Informația privind reținerea lui Rusen a fost relatată și de Digi 24 , iar HotNews are un material separat despre acesta: HotNews . Ce urmează procedural După reținerea pentru 24 de ore, procurorii vor sesiza Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă a celor doi, conform comunicării oficiale citate. HotNews notează și că Georgescu a fost scos încătușat din sediul DIICOT, după dispunerea măsurii reținerii. [...]
Reacția presei ruse mută cazul Georgescu în registrul acuzațiilor de „dictatură” , după ce agenția de stat TASS a transformat mesajul liderului AUR, George Simion, într-o știre separată, potrivit Mediafax . Contextul este ancheta DIICOT în care Călin Georgescu a fost oprit în trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru percheziții, apoi la audieri. Ancheta vizează constituirea unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune, cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. La momentul primelor relatări internaționale, autoritățile nu anunțaseră luarea unei măsuri preventive împotriva lui Georgescu, mai notează publicația. Cum a fost preluat cazul în presa rusă În Rusia, subiectul a fost preluat de publicații cu profil politic și economic. RBC a relatat despre oprirea în trafic și despre faptul că Georgescu a fost dus la locuința sa pentru efectuarea percheziției în prezența sa. Și Vedomosti a publicat o știre despre intervenția Poliției și DIICOT, menționând cinci percheziții în dosar. TASS: mesajul lui George Simion, ridicat la rang de știre separată Agenția rusă de stat TASS a mers dincolo de relatarea faptelor din anchetă și a construit o știre distinctă pornind de la reacția președintelui AUR. Titlul preluării este „Opoziția română acuză autoritățile de dictatură după reținerea lui Georgescu”. TASS a citat mesajul lui George Simion: „Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură” Agenția a adăugat că Georgescu este suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat și fraudă și că prejudiciul investigat este de aproximativ 1,1 milioane de euro, menționând și că plângerea care a declanșat investigația a fost depusă în 2024. Același mesaj a fost preluat și de alte publicații ruse, inclusiv Obșcestvennaia Slujba Novostei, potrivit Mediafax. Ecouri în presa internațională: Bloomberg și Kyiv Post În afara Rusiei, Bloomberg l-a descris pe Georgescu drept „fost candidat prezidențial pro-rus” și a relatat că acesta a fost dus la audieri de procurorii pentru criminalitate organizată, într-o anchetă privind o presupusă schemă de fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro. Publicația a notat că informațiile despre anchetă provin din presa locală și a plasat dosarul în contextul controverselor de după alegerile prezidențiale din 2024. Kyiv Post a prezentat, la rândul său, cazul folosind aceeași etichetare („pro-rus”) și a amintit și un alt dosar în care Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și alți inculpați, pentru acuzații legate de acțiuni împotriva ordinii constituționale. [...]
DIICOT investighează o presupusă înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) legată de o „finanțare” promisă, iar Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la percheziții , potrivit Mediafax . Procurorii îl vizează într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, a inclus punerea în aplicare a cinci mandate de percheziție domiciliară în București și în Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. După oprirea în trafic, Georgescu a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior a fost dus la sediul DIICOT pentru audieri. La momentul relatării, autoritățile nu anunțaseră luarea unei măsuri preventive împotriva lui. Miza dosarului: „garanții” plătite pentru o finanțare de 6 milioane de euro DIICOT susține că, începând din septembrie 2021, trei persoane (doi cetățeni români de 64 și 47 de ani și un cetățean italian de 56 de ani) ar fi constituit un grup infracțional organizat, activând în principal în România, dar și în Marea Britanie, pentru obținerea de foloase patrimoniale. Conform procurorilor, rolurile ar fi fost „distincte, dar complementare”. Potrivit anchetatorilor, o persoană vătămată ar fi fost indusă în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții bănești, fiind creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale. Victima ar fi fost determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție, iar ulterior i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția unei garanții suplimentare, ceea ce ar fi dus la un transfer de încă 100.000 de euro. Prejudiciul total indicat de DIICOT depășește 1,1 milioane de euro. În declarația de presă citată de Mediafax, purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Melconian, a afirmat: „Din probatoriul administrat până în acest moment a rezultat că începând cu luna septembrie 2021, trei persoane (...) au constituit un grup infracțional organizat și au acționat coordonat (...) în scopul obținerea unor importante foloase patrimoniale.” Documente din dosar: traseul banilor și legături între entități Mediafax relatează că documente analizate în dosar ar indica legături între persoane și instituțiile prin care ar fi trebuit obținută finanțarea. Conform ordonanței DIICOT citate, Ionel Rusen ar fi intermediat finanțarea împreună cu Massimiliano Arena, prezentat drept director al Wealth Bank, iar persoana vătămată ar fi fost determinată să transfere 1,1 milioane de euro ca „garanție”. În același material se arată că, pentru plata garanției, ar fi fost indicat un cont al MIGOM Bank, deschis la Incore Bank AG (bancă elvețiană). Totodată, sunt menționate informații din documente corporative din Marea Britanie privind compania WB International Ltd și schimbări înregistrate în ceea ce privește „controlul semnificativ” asupra acesteia. În privința MIGOM Bank, Mediafax notează că documente corporative îl indică pe Thomas Schätti ca persoană care ar fi ocupat funcții de conducere, iar în 2024 autoritatea financiară din Dominica ar fi dispus încetarea activității băncii și îndepărtarea acestuia din conducere. Percheziții în desfășurare și „ aparat de bruiaj ” găsit în mașină În timpul perchezițiilor, anchetatorii ar fi găsit un „aparat de bruiaj” în mașina lui Călin Georgescu, iar verificările DIICOT continuau, potrivit actualizărilor din material. Mediafax mai precizează că perchezițiile nu erau finalizate la momentul relatării. Separat, în cursul zilei, Ionel Rusen a ajuns la sediul DIICOT pentru a fi audiat în dosar, conform reporterilor publicației aflați la fața locului. Reacții publice și context În fața sediului DIICOT s-au strâns susținători ai lui Călin Georgescu, iar în zonă au fost mobilizate efective de jandarmi, inclusiv în spatele Bibliotecii Naționale, potrivit relatării de la fața locului. Liderul AUR, George Simion, a reacționat pe Facebook, acuzând „abuzuri” și afirmând că situația ar putea avea implicații mai largi. Mediafax mai consemnează declarații atribuite omului de afaceri Răzvan Leu, prezentat drept persoana care a depus plângere împotriva lui Călin Georgescu în dosarul DIICOT: „Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală.” Ce urmează depinde de rezultatele perchezițiilor și de audierile de la DIICOT, inclusiv dacă procurorii vor solicita sau nu măsuri preventive în acest dosar. [...]
DIICOT a reținut un cetățean rus acuzat de tentativă de diversiune, într-un dosar care vizează colectarea și transmiterea de informații militare , potrivit Agerpres . Procurorii susțin că faptele, prin natura lor, „au pus în pericol securitatea națională”, iar cazul intră în zona amenințărilor hibride (acțiuni de sabotaj/diversiune care combină metode clasice cu mijloace digitale și de informații). DIICOT arată că bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat de tentativă la acte de diversiune. În perioada februarie–iulie 2026, acesta ar fi acționat „în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei persoane cu care ar fi comunicat prin servicii online de mesagerie criptată. Ce spun procurorii că a făcut suspectul Conform comunicatului DIICOT citat de Agerpres, suspectul ar fi: identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar; realizat și transmis fotografii privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă; documentat mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din municipiul București. „Fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională”, se arată în comunicatul DIICOT. Ce urmează în dosar DIICOT anunță că urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală, ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijin informativ din partea Serviciului Român de Informații și de suportul unei structuri specializate din cadrul DGIA. [...]
Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra , o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce se schimbă, procedural Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere. Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice. Context: aducerea în țară și trimiterea în judecată Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; instigare publică. În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Ce susțin procurorii Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos. Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. [...]
Tribunalul București a menținut controlul judiciar și interdicția de a părăsi țara pentru Ciprian Ciucu , respingând contestația acestuia și cererile de relaxare a obligațiilor impuse, potrivit Economica . Decizia păstrează restricțiile care îi limitează deplasările și contactele, cu efect direct asupra activității sale publice și a interacțiunilor instituționale. Măsura controlului judiciar fusese dispusă de DNA în luna iunie și a fost prelungită recent de procurori cu încă două luni, până pe 15 octombrie, notează Agerpres, citată de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații rămân în vigoare Tribunalul București a respins, ca nefondată, plângerea formulată de Ciucu împotriva ordonanței din 12.08.2026, prin care DNA a prelungit controlul judiciar pe 60 de zile, de la 17.08.2026 până la 15.10.2026 inclusiv. Instanța a respins și cererile prin care acesta a solicitat modificarea obligațiilor, inclusiv: să poată părăsi România fără încuviințarea prealabilă a procurorului; să poată lua legătura cu anumite persoane. Poziția lui Ciucu: va contesta „de fiecare dată” Într-o declarație făcută cu două zile înainte, Ciucu a spus că va contesta controlul judiciar în mod repetat, inclusiv „la nivel simbolic”, argumentând că altfel ar însemna o recunoaștere a vinovăției. El a indicat, între persoanele cu care nu poate lua legătura, primarul Sectorului 6 și un angajat al Direcției de Urbanism. De ce este cercetat Conform informațiilor prezentate, Ciprian Ciucu este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. [...]
