Știri
Știri din categoria Politică
AUR își retrage orice rol de „balama” pentru învestirea guvernului Veștea, iar mesajul reduce și mai mult șansele ca premierul desemnat Adrian Veștea să strângă majoritatea minimă în Parlament, potrivit HotNews.
Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a susținut public că partidul exclude susținerea unui guvern condus de Veștea, invocând obiectivul AUR de a forța alegeri anticipate. El a indicat două scenarii alternative: fie un guvern minoritar PSD susținut de partidele cu care „a coabitat până acum”, fie un guvern format de „cele trei partide” (în formularea sa), în ambele cazuri AUR declarând că nu se implică.
Liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, a respins explicit ipoteza unei înțelegeri cu PSD prin care AUR ar primi președinția Senatului în schimbul voturilor pentru guvernul Veștea, informație vehiculată de Tomis News. Peiu a negat că ar accepta funcția „nici pentru un astfel de post” și a catalogat scenariul drept „aiureli”, adăugând că „PSD îl vrea pe Predoiu”.
Într-o declarație la Antena 3, Peiu a susținut că zvonurile privind un sprijin AUR ar fi lansate intenționat pentru a menține ideea că guvernul Veștea ar putea obține voturile necesare în Parlament.
„Eu vă spun că parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul Veştea. Asta este decizia noastră, care nu s-a schimbat.”
În contextul în care PNL, USR, UDMR și AUR au anunțat că nu vor vota guvernul Veștea, calculele prezentate în articol arătau că premierul desemnat ar fi putut miza pe PSD (127), Minoritățile Naționale (17), UPR (18), PACE (11), SOS România (15) și neafiliați (20).
Aceste formațiuni ar fi totalizat 208 voturi, cu 25 sub minimul de 233 necesar pentru votul de încredere. Situația s-a complicat după ce cei 15 deputați SOS România au anunțat că nu intenționează să voteze guvernul, ceea ce, potrivit calculelor din articol, ar ridica deficitul la „circa 40” de voturi.
În acest tablou, rămâne o necunoscută câți parlamentari liberali ar putea încălca decizia conducerii PNL de a nu susține cabinetul Veștea, singurul element indicat ca potențială sursă de voturi suplimentare în ecuația actuală.
Recomandate
AUR spune că nu va asigura voturile pentru învestirea „ Guvernului Veștea ” , iar decizia ar putea complica aritmetica parlamentară înaintea votului, într-un moment în care partidele fac „ultimele calcule”, potrivit Antena 3 . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a afirmat duminică faptul că formațiunea „garantează” că „Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR”, explicând că partidul are două opțiuni „tehnice” la votul de învestitură: fie parlamentarii AUR vor fi prezenți și nu vor vota, fie vor ieși din sală. „Garantăm că Guvernul Veștea nu va trece cu voturile AUR, pentru că decizia noastră este aceeași. Tehnic vorbind, fie vom fi prezenți și nu vom vota, fie vom ieși din sală la votul pentru învestitură.” Dungaciu a insistat că, în interiorul partidului, poziția rămâne neschimbată și că „doar aspectul tehnic mai trebuie clarificat”, respingând ideea unor manevre interne. Calendarul învestirii și tensiunile din PNL În paralel, se fac „ultimele calcule” înaintea votului de învestitură a Guvernului Veștea. Deși lista de miniștri „trebuia depusă” duminică, aceasta „ar urma să fie depusă luni”, conform informațiilor prezentate. Pe fondul acestor pregătiri, în PNL continuă disputa internă: susținătorii lui Adrian Veștea au transmis o reacție în 12 puncte la ultimatumul dat de Ilie Bolojan . Cei 23 de semnatari se intitulează „Facțiunea Conservatoare din PNL” și afirmă, între altele, că refuză să participe „la o acțiune” care ar servi „menținerea la cârmă politică și de decizie administrativ-financiară guvernamentală a unui grup restrâns”. Tot duminică, Robert Sighiartău a anunțat că, dacă cei din „Gruparea Veștea” nu își dau demisia până luni, vor fi excluși din partid, menționându-i pe Hubert Thuma, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Alina Gorghiu. Sighiartău a mai spus că „Congresul a adoptat aceste decizii cu unanimitate de voturi”. Lucian Bode a respins public ideea demisiei, afirmând că „niciodată nu am încălcat vreo decizie” și că „nu am motiv să demisionez”. [...]
PNL își delimitează oficial responsabilitatea politică de Guvernul Veștea , susținând că nu are reprezentanți în cabinet și că nominalizările atribuite partidului nu au fost aprobate de forurile sale statutare, potrivit news.ro . Într-un comunicat transmis duminică seară, liberalii afirmă că au luat act de depunerea în Parlament a Programului de guvernare și a listei de miniștri propuse de premierul desemnat Adrian Veștea, dar precizează „fără echivoc” că PNL „nu este parte a acestui guvern” și „nu își asumă responsabilitatea politică” pentru programul propus. Ce înseamnă poziția PNL pentru investirea Guvernului Miza declarației este una de responsabilitate politică și de legitimitate: PNL cere ca Executivul propus să nu fie prezentat public drept un guvern din care partidul face parte și să nu i se atribuie răspunderea pentru lista de miniștri. În același mesaj, PNL susține că persoanele trecute pe lista de miniștri „se situează în afara partidului și a deciziilor adoptate de forurile statutare” și că nominalizările „nu au fost discutate, aprobate sau susținute” de formațiune. Linia roșie invocată: PSD și „majoritatea transparentă” Liberalii arată că poziția a fost reconfirmată de Congresul partidului și de noua conducere aleasă, iar linia anunțată rămâne aceea că PNL nu susține instalarea unui guvern care include PSD, este susținut de PSD sau „nu beneficiază de o majoritate transparentă și asumată în Parlament”. PNL mai transmite că va continua să acționeze „cu responsabilitate” în Parlament, cu accent pe reforme, absorbția fondurilor europene și măsuri pentru dezvoltare. Lista depusă în Parlament și presiunea internă din PNL Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat că a depus în Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. În lista transmisă oficial apar mai multe poziții marcate ca PNL, PSD sau independent, inclusiv Adrian Veștea ca prim-ministru (PNL) și Alina Gorghiu ca vicepremier (PNL), alături de miniștri PSD și independenți. Separat, Congresul Extraordinar al PNL cere demisiile din partid ale lui Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și ale Alinei Gorghiu, cu termen până luni, ora 12:00; în caz contrar, forurile de conducere sunt mandatate să declanșeze procedurile de excludere. [...]
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
PNL condiționează stabilitatea guvernării de un acord politic care să blocheze moțiunile de cenzură până la finalul anului , în încercarea de a evita noi blocaje pe reformele din PNRR și riscul unor corecții financiare din partea Comisiei Europene, potrivit Libertatea . Ilie Bolojan , reconfirmat președinte al PNL, a anunțat că partidul nu va susține Executivul propus de premierul desemnat Adrian Veștea și le recomandă parlamentarilor liberali să părăsească sala la votul de învestitură. Bolojan motivează decizia prin lipsa unei „majorități transparente și asumate” în Parlament și spune că PNL și-a pierdut încrederea în PSD. Două variante de guvern minoritar, cu vot de învestitură din partea celorlalte partide În actualul context, liderul PNL susține că „singura soluție fezabilă” este un guvern minoritar, în una dintre următoarele formule: un guvern minoritar condus de PSD, care să primească votul de învestitură de la celelalte partide; un guvern format de PNL, USR, UDMR și minorități. Bolojan afirmă că a discutat cu USR și UDMR despre „o formulă cinstită, transparentă, pe față” pentru a ajunge la o soluție de guvernare. „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susține toate partidele și nu are decât un partid cum este PSD să își asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliații noștri.” „Pact național” pe șase luni: reforme PNRR și echilibre bugetare Pentru a reduce riscul de instabilitate, Bolojan propune un „pact național” pe șase luni, prin care forțele politice să garanteze, indiferent cine guvernează: adoptarea urgentă a reformelor din PNRR; menținerea echilibrelor bugetare. În același timp, liderul PNL avertizează că noul guvern ar trebui votat până la jumătatea lunii iulie și să își asume răspunderea în Parlament „cel târziu” până atunci pentru proiectele blocate, miza fiind „de ordinul miliardelor de euro”. Fără moțiuni de cenzură până la sfârșitul anului Elementul central al propunerii este ca blocul politic rămas în opoziție să se angajeze să voteze învestirea guvernului minoritar și să nu depună moțiuni de cenzură până la finalul anului. În logica prezentată de Bolojan, această „predictibilitate minimă” ar reduce riscul unor „corecții financiare drastice” din partea Comisiei Europene. Ce urmează depinde de capacitatea partidelor de a coagula rapid o formulă de guvern minoritar și de a accepta, formal sau informal, un armistițiu parlamentar care să permită trecerea reformelor și a deciziilor bugetare urgente. [...]
Un grup de 23 de lideri PNL contestă ultimatumul de demisie și cere recunoașterea facțiunilor interne , într-o mișcare care riscă să prelungească tensiunile de conducere și să complice disciplina de partid după Congres, potrivit HotNews . Semnatarii se prezintă drept „ Facțiunea Conservatoare ” și susțin că solicitarea de demisie adresată unor membri este „lipsită de temei statutar”, deoarece invocă încălcări de reguli fără a le preciza. În declarația citată de Agerpres, grupul afirmă că opoziția „prin mijloace statutare și legale” față de o decizie pe care o consideră nelegală „nu este o trădare”, ci „o datorie morală”. Ei spun că sunt solidari cu colegii somați să demisioneze „prin presiune publică”, în contextul Congresului la care au participat 1.200 de delegați. Miza: reguli interne și controlul deciziei politice Dincolo de cazul punctual al ultimatumului, semnatarii cer explicit ca PNL să accepte coexistența unor facțiuni doctrinare. Argumentul lor este că eliminarea vocilor minoritare ar favoriza „derapaje autoritare” și că un partid „divers și complex” ar funcționa doar dacă recunoaște pluralismul intern, nu dacă „strivește disidența”. Grupul mai reclamă un „linșaj” pe rețelele sociale la adresa unor membri, despre care afirmă că ar fi fost alimentat, „vizibil sau ascuns”, de persoane din conducerea partidului. Contextul imediat: rezoluțiile Congresului și termenul-limită Congresul Extraordinar al PNL a adoptat două rezoluții: una prevede excluderea membrilor care participă la construcția unui guvern cu PSD, iar cealaltă solicită demisia din partid a lui Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Rezoluția stabilește un termen-limită: dacă nu demisionează până luni, 22 iunie, ora 12:00, Biroul Permanent Național și Consiliul Național sunt mandatate să declanșeze procedurile de excludere, „în conformitate cu prevederile statutului”. În textul rezoluției, Congresul reține și „responsabilitatea politică” a lui Lucian Bode pentru „situația financiară gravă” în care s-ar afla PNL la finalul mandatului său de secretar general. Cine semnează „Facțiunea Conservatoare” Declarația este semnată de 23 de membri, între care: Adrian Veștea, Toma Petcu, Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Andrei Baciu, Monica Anisie, Lucian Bode, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Sorin Cîmpeanu, Sebastian Rusu și Eduard Mititelu (lista completă apare în materialul citat). În lipsa unor clarificări publice privind pașii următori ai conducerii PNL, disputa se mută pe terenul interpretării statutului și al procedurilor disciplinare, cu un termen scurt care poate forța o decizie rapidă: demisii sau declanșarea excluderilor. [...]
În criza de formare a noului guvern, UDMR își maximizează puterea de negociere prin poziționarea ca „partid-levier” și prin evitarea unei formule care ar depinde de voturile partidelor suveraniste, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza nu este doar aritmetica parlamentară, ci și costul politic al unei majorități construite cu AUR, SOS sau POT, care ar putea afecta atât legitimitatea guvernării, cât și capacitatea de negociere în scenariile următoare. De ce contează: UDMR poate înclina balanța într-o majoritate fragilă Pe fondul disputei dintre PNL, USR și PSD, influența UDMR a crescut peste așteptări, inclusiv pentru că formațiunea a fost prezentă în majoritatea guvernelor postdecembriste și are o disciplină internă care îi face voturile previzibile. Analistul Miroslav Tașcu-Stavre descrie UDMR drept un „partid levier”, adică o formațiune care poate decide dacă o majoritate se formează sau nu. În logica aceasta, UDMR își calibrează deciziile nu doar în funcție de oferta imediată, ci și de probabilitatea ca un guvern propus să treacă de Parlament. În analiza citată, Tașcu-Stavre avertizează că un eșec la vot ar slăbi poziția de negociere pentru orice formulă ulterioară. Linia roșie: guvern cu PSD și UDMR, dar sprijinit de suveraniști Deși în spațiul public a fost vehiculată varianta unui guvern minoritar cu miniștri PSD și UDMR, analiza indică un obstacol major: posibilitatea ca o astfel de formulă să depindă de voturile AUR, SOS sau POT, opțiune pe care UDMR ar evita-o, inclusiv din cauza confruntărilor anterioare cu astfel de partide. În același timp, reticența UDMR este alimentată și de contextul crizei: potrivit analistului, moțiunea de cenzură inițiată de PSD , care a dus la scindarea coaliției, complică o apropiere rapidă, chiar dacă o relație nu este exclusă pe termen mai lung. Ce negociază UDMR când intră la guvernare Analiza punctează că UDMR intră, de regulă, la guvernare cu o agendă negociată, centrată pe: afirmarea unor drepturi ale comunității maghiare; infrastructură și dezvoltare în zonele în care etnicii maghiari sunt majoritari; obținerea unui minister cu greutate (de exemplu, Dezvoltarea sau un portofoliu comparabil). Tașcu-Stavre susține că formațiunea „alege câștigătorii”, pe care o numește „o constantă a politicii postdecembriste”, și leagă această capacitate de „simțul politic” al liderului UDMR, Kelemen Hunor . Context extern: PPE și relația cu Budapesta Un alt element de influență ține de poziționarea europeană. Analistul explică rolul familiilor politice din Parlamentul European și faptul că UDMR este afiliată de la început la PPE (Partidul Popular European), ceea ce poate influența și poziționările interne, prin canale politice europene. În privința Ungariei, Tașcu-Stavre spune că nu se poate vorbi „deocamdată” despre o influență politică directă a premierului Viktor Orbán asupra UDMR, deși amintește importanța investițiilor făcute în trecut de guvernul de la Budapesta în România pentru comunitatea maghiară. În același registru, analistul anticipează o posibilă „apropiere” în raport cu Peter Magyar, argumentând prin interesul electoral legat de votul cetățenilor cu dublă cetățenie. Ce urmează Într-o criză guvernamentală în care majoritățile se pot construi la limită, UDMR își păstrează opțiunile deschise și încearcă să evite asocierea cu o susținere parlamentară controversată. Pe termen scurt, această strategie îi poate crește influența în negocieri; pe termen mediu, decizia depinde de viabilitatea formulei de guvern și de costurile politice ale alianțelor necesare pentru a trece votul din Parlament. [...]
