Știri
Știri din categoria Politică
AUR se menține lider în intenția de vot la alegerile parlamentare, dar coboară sub pragul de 40%, conform News.ro. Datele recente ale Barometrului INSCOP arată că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) continuă să fie pe prima poziție în preferințele alegătorilor, însă a înregistrat o scădere la 38% din intențiile de vot, față de aproape 41% la începutul anului.
Pe locurile următoare se situează Partidul Social Democrat (PSD) cu 19,2% și Partidul Național Liberal (PNL) cu 14,5%, urmate de Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Analiza INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, indică faptul că nu există o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România în ultimele 10 luni.
Estimările privind participarea la vot arată că majoritatea românilor sunt hotărâți să meargă la urne. Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da”, 65,4% dintre respondenți au ales 10. Aceasta sugerează un interes semnificativ pentru alegerile parlamentare.
Sondajul a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026, folosind metoda interviului telefonic. Eșantionul a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative din România, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
„Analizând datele INSCOP măsurate în ultimele 10 luni, nu se observă o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 38,6%, PSD 16,9%, iar PNL 13,9%. USR și UDMR ar atrage 13,4% și, respectiv, 4,4% din voturi. Alte partide precum SENS, SOS România și POT au procente mai mici, dar semnificative în contextul actual.
Deși AUR rămâne în fruntea intențiilor de vot, scăderea sub pragul de 40% ar putea semnala o volatilitate în preferințele electoratului. Cu toate acestea, datele nu indică o schimbare majoră în peisajul politic românesc, iar participarea ridicată la vot ar putea influența rezultatele finale ale alegerilor parlamentare.
Recomandate
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Adrian Veștea , acuzând o „suspendare” a democrației , pe fondul unei crize politice pe care partidul spune că numirea ar amplifica-o, potrivit Mediafax . Formațiunea susține că propunerea ar fi venit „intempestiv” de la Palatul Cotroceni , într-o dimineață de duminică, „fără ca Adrian Veștea să fie propus de vreun partid politic”, și afirmă că situația ar „spori actuala criză” traversată de statul român. În comunicatul citat, AUR invocă separația puterilor în stat și afirmă că „Legislativul nu poate fi subordonat Președinției”. Partidul indică drept „soluție constituțională” pentru blocaj „alegerile anticipate” și spune că vizează „întoarcerea la popor și respectarea regulilor democratice”, precizând că va dialoga „cu toate părțile implicate”. Mesajul politic: contestarea procedurii și avertisment privind „regimuri personale” AUR afirmă că a constatat că „democrația bazată pe alegeri, partide politice și voința poporului este suspendată începând cu decembrie 2024” și avertizează că nu va accepta ca nimeni din statul român „să își creeze regimuri personale, similare cu cele autoritare sau chiar totalitare”. În același mesaj, partidul își reafirmă pozițiile și „loialitatea față de cetățeni”, încheind cu formula: „România nu are nevoie de trădători, ci de consens, dialog și speranță.” [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier reconfigurează calculele de vot din Parlament , iar AUR susține că mișcarea ar urmări să atragă o parte din voturile PNL pentru a construi o majoritate împreună cu PSD, potrivit HotNews . Senatorul Petrișor Peiu , numărul 2 din AUR și președintele Consiliului Național de Conducere al partidului, a calificat desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan drept un gest „disperat”. Declarația a fost făcută pentru Cotidianul, în contextul în care, anterior, Eugen Tomac fusese vehiculat pentru funcție, însă Peiu afirmă că „știa toată lumea” că acesta „nu are nicio șansă”. Miza invocată de AUR: transfer de voturi din PNL către o majoritate pro-guvern Peiu susține că, „teoretic”, un eventual Guvern Veștea ar avea mai multe șanse să treacă de votul Parlamentului, dar afirmă că scopul numirii ar fi să „rupă” din voturile PNL „câteva zeci de voturi” care, adăugate la voturile PSD, ar permite învestirea unui guvern. Critica AUR la adresa celor două propuneri Liderul AUR spune că niciuna dintre cele două propuneri ale șefului statului nu ar fi potrivită și descrie desemnarea ca fiind „un paravan pentru guvernul lui Nicușor Dan”, adăugând că persoana desemnată „nu are un profil politic foarte pronunțat”. Nicușor Dan a anunțat duminică dimineață că Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și prim-vicepreședinte PNL, este premierul desemnat, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. [...]
Reacția PNL la desemnarea lui Adrian Veștea ca premier riscă să deschidă un conflict instituțional cu efect direct asupra stabilității guvernării , după ce un lider influent din partid îl acuză pe președintele Nicușor Dan că a intervenit în viața internă a liberalilor fără consultare, potrivit HotNews . Robert Sighiartău, descris ca unul dintre cei mai influenți lideri PNL din Ardeal, susține că desemnarea lui Veștea – prim-vicepreședinte al PNL – ar fi fost făcută „fără consultarea partidului” și „fără existența unui mandat” din partea acestuia. În interpretarea sa, președintele „și-a asumat deschis și fără echivoc confruntarea” cu PNL prin această nominalizare. Acuzația centrală: „intervenție” în partid și o miză de fragmentare Sighiartău afirmă că gestul ar confirma „o suspiciune deja existentă”: că îndepărtarea lui Ilie Bolojan ar fi făcut parte dintr-o strategie „asumată împreună cu PSD”. În aceeași logică, el spune că scopul mișcării ar fi „fragmentarea Partidului Național Liberal”. Ce semnal transmite PNL și ce urmează Reacția indică o contestare internă a modului în care a fost făcută nominalizarea și sugerează că PNL ar putea trata desemnarea ca pe un act politic ostil, nu ca pe o soluție de guvernare. Sighiartău susține că partidul ar trebui să rămână pe „drumul început împreună cu Ilie Bolojan”. HotNews amintește contextul desemnării, într-un material separat despre declarația președintelui , disponibil aici . [...]
Benny Gantz cere un guvern de „unitate sionistă” după alegeri, mizând că polarizarea politică a devenit un risc de securitate , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarațiile liderului Blue and White într-un interviu acordat postului 103FM. Gantz, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și fost ministru al apărării, a spus că Israelul „trebuie să lucreze” la formarea unei coaliții de partide sioniste „din Dreapta și din Stânga” după următoarele alegeri. Mesajul său central a fost că ruptura internă a ajuns să afecteze capacitatea țării de a funcționa și de a lua decizii strategice. În interviu, el a descris o discuție avută la un „coffee cart” din Kibbutz Ruhama, unde o femeie i-ar fi spus, în lacrimi, că se teme de ce va urma în țară. Gantz a folosit exemplul pentru a ilustra cum conflictul politic se transferă în societate, inclusiv în teme sensibile precum serviciul militar și parcursul tinerilor în armată. „Ruptura din țară ne omoară.” Gantz a susținut că, dacă Israelul „nu vrea mai mult din același lucru”, soluția este un guvern de unitate, argumentând că „majoritatea sionistă” este cea care „duce cu adevărat greul”. În același timp, a indicat că ar accepta ca „dreapta să conducă”, precizând că acesta este obiectivul pentru care lucrează. Mesajul de politică externă: presiune pe independența deciziilor de securitate Pe fondul discuțiilor despre un cadru de înțelegere SUA–Iran, Gantz nu s-a arătat entuziast și a vorbit despre o „oportunitate strategică ratată”, în pofida unor „realizări militare și operaționale” pe care le consideră ridicate. El a spus că Israelul trebuie să se pregătească pentru anii următori, „inclusiv militar”. Întrebat despre informații potrivit cărora o încetare a focului legată de Iran ar putea opri și activitatea ofensivă israeliană în Liban, Gantz a afirmat că Israelul ar trebui să insiste ca „Beirut să nu fie același lucru cu Teheran”, subliniind că, în relația cu Libanul, Israelul nu ar trebui „să depindă de alții” și că nu își poate permite „riscuri de securitate”. Critica la adresa lui Netanyahu: relația cu SUA și calculul politic intern Gantz a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă premierul Benjamin Netanyahu a cedat presiunii Washingtonului. El a mai susținut că Netanyahu a greșit când a schimbat conduita Israelului față de SUA și a preferat Partidul Republican în detrimentul democraților, argumentând că această repoziționare a lăsat Israelul „captiv” unei singure direcții politice în relația cu principalul său aliat. Context secundar: Gantz, despre cartea sa „We” În aceeași discuție, Gantz a vorbit și despre faptul că a devenit autor și despre cartea sa, „We”, pe care spune că a construit-o din materiale scrise de-a lungul anilor și din conversații cu soția sa, Revital, inclusiv despre boala acesteia. El a menționat și sentimentul de vinovăție legat de echilibrul dintre familie, armată și viața publică. Dincolo de această notă personală, mesajul politic dominant al interviului rămâne apelul la o formulă de guvernare care să reducă polarizarea, în condițiile în care Gantz leagă explicit tensiunile interne de capacitatea Israelului de a gestiona dosare de securitate precum Iranul și Libanul. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier scoate la suprafață o fractură în PNL , după ce numirea făcută de Nicușor Dan a venit „pe nepregătite” pentru conducerea partidului, potrivit HotNews . Contextul amplifică tensiunile interne: presa locală din Brașov scria încă din aprilie despre o pregătire „în secret” a lui Veștea pentru funcția de prim-ministru, în jurul unei grupări din partid. Publicația locală BizBrașov relata pe 30 aprilie că „gruparea Thuma” din PNL îl pregătește pe Adrian Veștea „să devină viitorul premier al României într-o viitoare guvernare PSD – PNL – UDMR”. Câteva zile mai târziu, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, conform unui material HotNews despre votul din Parlament. Ce indică episodul despre raportul de forțe din PNL În relatarea BizBrașov , Veștea este descris ca fiind „unul din apropiații lui Hubert Thuma ”, președintele PNL Ilfov, prezentat drept unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. Publicația locală mai susține că Thuma ar fi fost „propteaua” care l-a ajutat pe Veștea să ajungă prim-vicepreședinte, prin înțelegeri cu grupări din Cluj și Ilfov pentru a urca în ierarhia liberalilor. Reacții: conducerea PNL spune că nu a fost informată HotNews notează că Adrian Veștea a fost desemnat premier „astăzi” de Nicușor Dan, iar conducerea PNL nu se aștepta la acest anunț. Ilie Bolojan a declarat că nu a fost informat, iar Ciprian Ciucu a vorbit despre „complot, ingerință, trădare”, potrivit relatării publicației. [...]
Adrian Veștea ar putea strânge o majoritate la limită pentru învestire dacă reușește să rupă 20–25 de voturi din PNL și să adune sprijin din mai multe „buzunare” parlamentare, într-un scenariu de lucru descris de surse politice consultate de Libertatea . Miza imediată este una de funcționare a guvernării: fără o aritmetică solidă în Parlament, cabinetul noului premier nominalizat riscă să cadă la vot, prelungind incertitudinea politică. Potrivit publicației, Nicușor Dan l-a nominalizat pe Adrian Veștea să formeze guvernul în același timp cu depunerea mandatului de către Eugen Tomac, iar calculele din culise pornesc de la ideea că Veștea, prim-vicepreședinte PNL, ar putea mobiliza voturi inclusiv din partid, în pofida tensiunilor interne. PNL, între susținere formală minimă și o posibilă „masă critică” de voturi În PNL, reacția descrisă este una de conflict deschis: tabăra președintelui partidului, Ilie Bolojan , ar cere excluderea lui Veștea pentru că ar fi acceptat nominalizarea fără o susținere internă prealabilă. La nivel oficial, până la ora redactării materialului citat (duminică, ora 14.00), doar doi deputați liberali își exprimaseră public susținerea: Răzvan Prișcă și Sebastian Rusu. În paralel, surse din partid indică însă un bazin mai mare, de 20–25 de parlamentari PNL dispuși să voteze un cabinet Veștea, număr care poate fluctua în funcție de negocieri și de promisiuni de sprijin și funcții. Sprijin pe filiale și liderii invocați în tabăra Veștea Din perspectiva organizațiilor județene, mesajele interne ar fi contradictorii: apropiații lui Veștea ar transmite că ar avea sprijinul a 15 filiale, în timp ce surse din echipa Bolojan ar vorbi de „maxim zece” organizații aliniate cu Veștea și Hubert Thuma. În lista de lideri județeni pe care Veștea „se poate baza”, Libertatea îi menționează pe: Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Mircea Roșca, Alina Gorghiu, George Scarlat, Toma Petcu, Monica Anisie, George Tuță și Andrei Baciu. Sunt amintiți și lideri care ar putea oscila în funcție de context (Adrian Cozma, Ciprian Dobre, Adrian Mocanu), precum și așteptarea unor semnale de la Valeriu Iftime și Cătălin Predoiu. Aritmetica votului: de la 205 voturi „posibile” la încă 28 de susținători necesari Calculele prezentate pornesc de la structura actuală a PNL în Parlament: 76 de aleși (54 deputați și 22 senatori) . În scenariul descris, dacă Veștea atrage 25 de parlamentari liberali, „guvernul are șanse să treacă”, susțin surse din partid. Libertatea mai notează următoarea construcție de majoritate, pe baza discuțiilor din culise: PSD: 128 voturi, descris ca fiind „gata să voteze” un guvern Veștea; minorități: 17 voturi, alături de PSD în acest scenariu (total intermediar: 170 ); PACE: 11 voturi; aripa POT: 9 voturi; neafiliați: „cel puțin” 15 voturi. Acestea ar duce, potrivit calculelor din articol, la 205 voturi pentru Veștea, urmând să mai fie găsite încă 28 . Sursele indică trei zone de unde ar putea veni diferența: disidenți din USR (dacă nu există o decizie clară de susținere), UDMR și un mix de voturi de la disidenți din AUR plus câțiva de la USR. Ce rămâne incert, din datele prezentate, este cât din acest scenariu se poate transforma în angajamente ferme la vot și cât depinde de negocieri interne și de repoziționări de ultim moment în partide și grupuri parlamentare. [...]
