Știri
Știri din categoria Politică
AUR își condiționează votul din Parlament pentru viitorul guvern de obținerea funcției de premier, respingând explicit atât varianta unui prim-ministru „independent”, cât și un cabinet din care partidul nu face parte, potrivit News. Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea majorității și reduce spațiul de compromis în jurul unei formule de guvernare fără AUR sau cu un premier din afara partidului.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a afirmat marți, într-o conferință de presă, că formațiunea va vota doar un guvern „condus de un premier AUR” și din care partidul „face parte”. În același timp, el a spus că AUR vrea „certitudinea” că puncte esențiale din programul de guvernare ar fi „exact inversul” măsurilor luate de „guvernul Bolojan”, precizând că obiecția vizează politicile publice, nu persoana premierului.
Peiu a rezumat poziția partidului în trei linii, prezentate ca praguri de vot:
În aceeași conferință, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a spus că partidul așteaptă „o nominalizare din partea domnului președinte” de „aproape 4 săptămâni” și că, în lipsa unei propuneri oficiale, „nu avem pe ce anume să ne pronunțăm”.
Avrămescu a mai susținut că România „nu” are nevoie „de guvern tehnocrat” și că este necesar „un guvern care să aibă o asumare politică”. În logica anunțată de AUR, un guvern politic ar primi voturile partidului doar dacă AUR este parte a executivului sau dacă dă prim-ministrul.
Recomandate
Schimbul de replici PNL–PSD reaprinde disputa despre cine își asumă guvernarea după moțiune , într-un moment în care, potrivit Digi24 , secretarul general al PNL, Dan Motreanu , îi cere președintelui PSD, Sorin Grindeanu , să „preia guvernarea” și să aplice „soluțiile PSD”, invocând faptul că PSD ar avea majoritate împreună cu AUR. Motreanu afirmă că a trecut „mai mult de o lună” de când PSD și AUR au demis Guvernul Ilie Bolojan și susține că, în loc să-și asume guvernarea, Grindeanu „se răfuiește cu PNL pe Facebook”. În mesajul publicat miercuri, liderul liberal întreabă retoric „cine îl împiedică” pe Grindeanu să facă „toate lucrurile minunate” pe care spune că le vrea pentru români. În aceeași intervenție, Motreanu acuză PSD că ar încerca să controleze „prin interpuși” ministerele „care dau bani” – Dezvoltare, Agricultură și Transporturi – și să lase altora funcțiile unde trebuie luate „decizii dificile”, precum cea de premier. El mai susține că PSD ar putea recurge ulterior la o nouă moțiune de cenzură, „scrisă, semnată și votată împreună cu AUR”, dacă nu i-ar mai conveni premierul. Replica vine după ce Sorin Grindeanu a lansat miercuri un atac la adresa PNL, transmițând că „se poate și fără ei” la guvernare. În mesajul său, liderul PSD îi îndeamnă pe liberali să plece „toți acasă” și îi acuză că au creat „blocaje” și că „împrăștie cu venin” la adresa unor „oameni absolut decenți” care ar fi încercat să repare „dezastrul” lăsat de PNL. Grindeanu își încheie mesajul cu formula în engleză „it’s the economy!”, pe care Digi24 o redă ca atare. [...]
UDMR cere accelerarea negocierilor pentru un guvern politic până la final de iunie , pe fondul riscului de prelungire a interimatului și al incertitudinii privind o majoritate parlamentară, potrivit Antena 3 . Kelemen Hunor spune că preferă o formulă bazată pe partidele din fosta coaliție și insistă pe asumare politică și transparență, inclusiv printr-un acord scris. Liderul UDMR a declarat la TVR Info că „până la sfârșitul lunii iunie ar trebui să avem un guvern politic”, argumentând că partidele care au cerut votul cetățenilor și-au asumat implicit intrarea la guvernare. În viziunea sa, o soluție ar putea fi găsită dacă există disponibilitate de negociere între PNL, USR, UDMR și PSD, chiar dacă ar fi nevoie de mai multe încercări. De ce insistă Kelemen pe „guvern politic” și pe un acord scris Kelemen Hunor susține că guvernarea este „un act politic” și că un executiv fără oameni politici ar fi dificil de operat, inclusiv din perspectiva numirilor de secretari de stat. În același timp, el pune accent pe nevoia unui acord politic care să facă publice obiectivele și să ofere o bază de susținere parlamentară. „Trebuie și un acord politic (...), măcar să știe lumea, să știe cetățenii, că există un acord politic, există o agendă care înseamnă legea aia, proiectul acela, bugetul, deficitul.” Varianta unui guvern minoritar, condiționată de susținere parlamentară Întrebat despre posibilitatea unui guvern minoritar, liderul UDMR a spus că aceasta ar putea funcționa doar dacă există „totuși o susținere parlamentară” pentru un set de puncte asumate, care să permită guvernării să meargă „până la primăvara anului viitor”. Șansele guvernului propus de Eugen Tomac și scenariul reluării consultărilor Kelemen Hunor a evitat să facă o evaluare fermă privind formarea guvernului Eugen Tomac, dar a afirmat că, din discuțiile și declarațiile pe care le-a urmărit, nu i s-a părut că șansele „au crescut” în ziua respectivă. Dacă guvernul propus ar fi respins în Parlament, el a spus că ar trebui reluate rapid consultările cu președintele, pentru a nu se pierde timp, iar partidele să vină pregătite cu o propunere de prim-ministru. Kelemen a adăugat că speră să nu se ajungă la un guvern interimar până în septembrie. În final, liderul UDMR a reiterat preferința pentru o majoritate „clară, transparentă”, ideal în formula fostei coaliții, „cu supărările puse în paranteză”, pe fondul unei perioade pe care o descrie drept „extrem de complicată”, inclusiv în context regional și internațional. [...]
USR cere o dezbatere publică despre limitele independenței justiției , după ce Secția pentru judecători a CSM a publicat o hotărâre în care denunță o „încercare de subordonare” a puterii judecătorești și nominalizează actori politici și din presă, potrivit Antena 3 . Partidul condus de Dominic Fritz susține că demersul CSM „depășește limitele apărării legitime” și reclamă riscul ca o instituție cu autoritate în cadrul puterii judecătorești să se poziționeze împotriva criticilor publice, indiferent de conținutul acestora. „Solicităm o dezbatere publică serioasă despre granița dintre independența justiției și răspunderea democratică a acesteia. Ambele sunt piloni ai statului de drept, iar unul nu îl anulează pe celălalt.” Ce contestă USR în hotărârea CSM USR afirmă că hotărârea publicată de CSM ar merge dincolo de apărarea independenței magistraților, invocând, între altele, faptul că documentul: „împarte presa în bună și rea”; nominalizează politicieni și partide, jurnaliști și redacții într-o listă a „dușmanilor justiției”; include, potrivit USR, persoane din afara partidului „categorizate fals” drept „USR”, pe baza unor poziții publice apropiate. „Luăm act cu mare îngrijorare de acest demers. Nu pentru că ne temem de un punct de vedere critic, ci pentru că gestul în sine ridică întrebări serioase - și pe formă, și pe fond.” În comunicatul citat, USR mai susține că, în acest tip de abordare, „apare un risc real de abuz de putere și de cenzură”, în condițiile în care dreptul la opinie al politicienilor, libertatea presei și libera exprimare sunt garantate constituțional, iar funcționarea justiției este un subiect de interes public. Poziția CSM și pașii anunțați Secția pentru judecători a CSM a transmis că peste 3.500 de judecători denunță o încercare de subordonare a puterii judecătorești de către politicieni și a constatat existența „unui atac fără precedent” la adresa independenței justiției, decizând apărarea independenței judecătorilor. CSM arată că măsura a fost adoptată în urma unei analize a acțiunilor și pozițiilor publice ale clasei politice, mass-media, ONG-urilor și unor persoane publice, „începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent”, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului. Potrivit comunicatului, hotărârea urmează să fie comunicată, spre informare, către o listă de instituții și organizații, inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene , precum și președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe (în calitate de coordonator al aderării la OCDE). [...]
Validarea rapidă a unui guvern devine miza politică imediată , în condițiile în care partidele sunt acuzate că prelungesc blocajul din calcule pentru 2028, iar președintele le cere public „responsabilitate” și „flexibilitate”, potrivit Antena 3 . Premierul desemnat Eugen Tomac a spus miercuri seară, la B1 TV, că Nicușor Dan „are dreptate” să transmită un nou mesaj către partide și că „e momentul să lăsăm jocul politic la o parte”. Tomac susține că, dincolo de rolul lor într-o democrație, partidele au și „obligația de a valida un guvern dacă e nevoie”, mai ales în contextul actual. În explicația sa, Tomac a indicat că reticența partidelor și „barierele greu de explicat” pe care și le-ar fi impus alimentează „blocajul” și „tensiunea” din societate. El a argumentat că președintele le cere formațiunilor „mai multă flexibilitate” și să pună „pe primul loc România și cetățenii români”. Contextul invocat: presiuni externe și efecte asupra pieței interne Tomac a legat urgența formării unui executiv funcțional de situația de securitate și de impactul economic intern, afirmând că „avem război la graniță” și „conflicte care ne afectează piața internă”. În acest cadru, el a spus că a discutat cu toate partidele pentru a găsi „consensul necesar” ieșirii din blocaj. Totodată, premierul desemnat a susținut că „niciun român nu e vinovat” că partidele „se uită mai mult spre anul electoral 2028 decât spre ce se întâmplă azi”, sugerând că negocierile sunt influențate de calcule politice pe termen mediu. Ce propune Tomac și ce cere partidelor Tomac a afirmat că a propus un cabinet „format din profesioniști”, pe care îl descrie ca fiind capabil să răspundă rapid „provocărilor” și „urgențelor” actuale. El a insistat că rămâne deschis la dialog pentru construirea unui program de guvernare, dar a condiționat rezultatul de existența „bunei credințe”. În același registru, Tomac a spus că România are „probleme cronice” care nu mai pot fi amânate și a reluat apelul către partide să iasă dintr-o „logică” pe care o consideră „extrem de păguboasă”, pentru a permite instalarea unui guvern „capabil să răspundă acestor urgențe”. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că își va ancora programul de guvernare în urgențele din PNRR , pe care intenționează să îl trimită joi tuturor partidelor, într-un demers care mută negocierile pentru învestire pe terenul reformelor și al termenelor asumate de România, potrivit news.ro . Tomac a declarat miercuri seară că „avem câteva priorităţi care izvorăsc din PNRR” și că, din perspectiva sa, „alt program de guvernare mai mult decât aceste urgenţe pe care trebuie să le îndeplinim, nu există”. El a adăugat că nu urmărește să anunțe „lucruri care dau bine”, într-o cheie pe care a descris-o ca nepopulistă. Ce pune pe masă pentru mediul economic și administrativ În declarațiile citate, premierul desemnat a indicat câteva direcții cu impact direct asupra funcționării statului și a relației cu companiile: continuarea proiectelor „bune” deja începute; îmbunătățiri în relația administrației cu mediul de afaceri; accelerarea digitalizării, unde România este „în coada clasamentului european”; relansarea discuției despre reforma administrației, despre care spune că s-a vorbit mult, dar s-a avansat puțin. În acest context, Tomac a spus că intenționează să includă în viitorul cabinet o funcție nouă de vicepremier pentru Digitalizare. Miza politică: programul, condiția pentru susținere Tomac a afirmat că își dorește ca partidele să fie „mult mai deschise spre dialog” cu el și echipa propusă și a invocat nevoia de a ieși „din logica discuțiilor politice”. Potrivit informațiilor din articol, în ultimele zile el a discutat cu partidele parlamentare și cu parlamentari pentru a obține susținerea necesară învestirii, iar liderii politici au indicat că așteaptă programul de guvernare înainte de a lua o decizie. [...]
Cristian Diaconescu avertizează că reacția NATO la cererea României rămâne insuficientă și cere o abordare „mult mai aplicată” la reuniunile aliate, în condițiile în care incidentele cu drone ajunse pe teritoriul României au scos la iveală „deficite foarte mari” în implementarea deciziilor de descurajare și apărare pe flancul estic, potrivit Digi24 . În contextul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, România a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. La final, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței. Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO și a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține ridicată preocuparea României pe agenda aliată. Ce reproșează Diaconescu și ce cere mai departe În intervenția sa, Diaconescu a legat direct incidentele de la Galați și Constanța de probleme de fond în aplicarea deciziilor NATO privind descurajarea și apărarea în proximitatea estică. „Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul.” În privința așteptărilor legate de reuniunea de la Ankara, el a avertizat că un rezultat limitat la un comunicat similar celui deja transmis ar echivala cu un eșec de substanță. „Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat.” Diaconescu a mai spus că, până la Ankara, „se negociază”, există „mai multe paliere” și „mese de negociere” la care România nu poate lipsi, subliniind că în regiune apar în continuare incidente „practic zilnic”. Contextul de securitate invocat: presiune regională și negocieri complicate În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris un context mai larg, în care se discută variante de soluții și modele istorice pentru un raport „pace–securitate” „extrem de complicat”, menționând că „se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate”. Totodată, el a susținut că, în acest cadru, ar fi „corect față de români” ca autoritățile să comunice direct „ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit”, avertizând că ideea unei predictibilități neschimbate „este fals”. Materialul Digi24 este trunchiat în fragmentul furnizat, astfel că nu reiese dacă au fost anunțate termene concrete sau decizii operative privind livrarea/instalarea de sisteme anti-dronă pentru România; din declarațiile citate rezultă, însă, că miza imediată este obținerea unor măsuri aliate mai consistente decât un mesaj general de tip comunicat. [...]
