Știri
Știri din categoria Politică
Moțiunea simplă împotriva ministrului Culturii, András Demeter, a fost respinsă de Senat cu 76 de voturi împotrivă și 42 pentru. Dezbaterea a fost marcată de un discurs atipic al ministrului, construit sub forma unei povești autobiografice.
În plen, Demeter și-a prezentat parcursul profesional pornind de la copilăria sa în Târgu Mureș, evocând „ursitoarele” care i-ar fi decis destinul. A vorbit despre începuturile ca actor, despre numirea sa, la 24 de ani, în funcția de director al Teatrului Maghiar din Timișoara, poziție pe care a ocupat-o timp de 12 ani, apoi despre experiența din Ministerul Culturii, unde a fost, în timp, director general și secretar de stat.
Ministrul a amintit și activitatea sa la conducerea Societății Române de Radiodifuziune și implicarea în proiecte ale Televiziunii Publice, inclusiv reluarea unor producții și organizarea de evenimente culturale. Portofoliul de ministru l-a preluat în vara lui 2025.
În discursul său, Demeter a făcut referire directă la criticile din spațiul public, inclusiv la întrebarea „Ce caută ungurul la Cultură?”, respingând acuzațiile de dispreț față de artiști sau lipsă de asumare. A admis existența conflictelor și a greșelilor, dar a susținut că nu a făcut compromisuri și că deciziile sale au fost motivate de necesitatea reformei.
Moțiunea simplă, instrument parlamentar prin care activitatea unui ministru poate fi criticată politic, nu produce efecte juridice directe, însă votul din Senat reconfirmă susținerea majorității pentru actualul titular de la Cultură.
Recomandate
UDMR își reafirmă veto-ul față de un guvern susținut de AUR , poziție care poate complica aritmetica parlamentară la votul de învestitură și grăbește scenariul unei noi nominalizări de premier dacă Executivul nu trece, potrivit news.ro . Tanczos Barna, ministrul propus la Agricultură, a declarat după audierea în comisiile parlamentare că UDMR nu își va „flexibiliza” poziția pentru a vota un viitor guvern din care face parte AUR sau care este susținut de AUR și de „partide extremiste”. El a invocat și ponderea Uniunii în Legislativ, arătând că UDMR are „7% în Parlament” și că nu ar trebui „de fiecare dată” să fie „arătați cu degetul” dacă un guvern nu trece. „Ne cunoaşteţi. Noi, când zicem că nu, acela rămâne nu. (...) În cazul în care este vorba de un guvern care este susţinut de AUR şi de partide extremiste, răspunsul nostru rămâne nu.” Miza: votul de învestitură și presiunea pe o nouă propunere de premier În același context, Tanczos Barna a spus că, dacă Guvernul nu trece miercuri, „trebuie să se vină cât se poate de repede, imediat” cu o nouă propunere de premier, pentru „a nu mai pierde timpul”. Declarația indică o presiune pentru accelerarea procedurilor politice în cazul unui eșec la vot, cu efect direct asupra calendarului de formare a Executivului. Replica la acuzația de „anti-american” Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu , care a catalogat guvernul Bolojan drept „cel mai anti-american”, Tanczos Barna a spus că nu a avut „nicio legătură cu acele spețe” și a susținut că UDMR nu este „nici anti-europeană, nici anti-americană”. „Cu siguranţă noi, cei din UDMR, nu suntem nici anti-europeni, nici anti-americani, nici anti...nimic.” [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că îi lipsesc „câteva zeci de voturi” pentru învestire , ceea ce menține incertitudinea asupra formării rapide a Guvernului și prelungește perioada de blocaj decizional cu impact direct asupra agendei economice și bugetare, potrivit news.ro . Mureșan a declarat luni seară, la TVR, că are „în jur la 200 de voturi certe” pentru votul de învestitură , în condițiile în care pentru instalarea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. El a indicat ca bază de susținere voturile parlamentarilor PNL, USR și UDMR, pe care le-a cuantificat la 170, după ce partidele ar fi lucrat împreună la programul de guvernare. Pentru completarea majorității, premierul desemnat a spus că a avut „negocieri foarte bune” cu grupul parlamentar al minorităților naționale, în două rânduri de discuții, iar minoritățile ar urma să anunțe miercuri, înaintea votului în plen, ce decizie iau. În paralel, Mureșan a afirmat că a discutat și cu parlamentari neafiliați și cu „grupuri parlamentare mai mici”, de unde se așteaptă să vină voturi suplimentare. În același timp, el a susținut că PSD este „partener al AUR”, iar cele două formațiuni ar fi anunțat că nu vor vota Guvernul propus. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri. Dacă numărul de voturi rămâne sub pragul de 233, procedura de formare a Guvernului riscă să se prelungească, cu efecte asupra predictibilității decizionale într-un moment în care programul de guvernare și prioritățile executive depind de instalarea unei majorități funcționale. [...]
PSD refuză să susțină Guvernul Mureșan, iar premierul desemnat merge totuși la vot cu doar 170 de opțiuni , într-un test de aritmetică parlamentară care prelungește blocajul politic, potrivit Mediafax . Siegfried Mureșan a criticat decizia PSD de a nu vota Cabinetul propus, susținând că social-democrații au luat hotărârea „în unanimitate”, după „o ședință de câteva minute”, fără o analiză serioasă a programului de guvernare. „Au luat această decizie, în unanimitate, astăzi, după o ședință de câteva minute, fără a analiza serios programul de guvernare. PSD-ul azi a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării.” Aritmetica votului: 170, sub pragul de 233 Premierul desemnat a spus că va continua procedurile parlamentare, deși coaliția care îl susține (PNL, USR și UDMR) are, cumulat, 170 de voturi, sub pragul de 233 necesar învestirii. „Noi, cele trei grupuri parlamentare, PNL, USR și UDMR, avem 170 de voturi.” În paralel, Mureșan a anunțat că va continua negocierile cu alte grupuri parlamentare. Negocieri cu neafiliații și minoritățile, cu tema reducerii numărului de parlamentari Mureșan a precizat că au existat discuții cu parlamentari neafiliați și că urma să se întâlnească și cu reprezentanții grupului minorităților naționale. Pe agenda acestor discuții se află reducerea numărului de parlamentari „conform rezultatelor ultimului recensământ”, măsură pe care spune că partidele din coaliție au agreat-o pentru durata mandatului viitorului guvern. Poziția PSD: nu votează și acuză „presiuni mediatice” și „șantaj politic” Declarațiile lui Mureșan vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a afirmat că parlamentarii social-democrați nu vor vota propunerea de guvern. Grindeanu a susținut că PSD nu cedează „presiunilor mediatice” și „șantajului politic” și a acuzat răspândirea de „fake news-uri” pentru a forța un vot favorabil în Parlament. „Nu cedăm la niciun fel de presiuni mediatice, la șantaj politic și nu ne lăsăm intimidați de cei care, cu tupeu, au umplut spațiul public în ultimele zile de fake news-uri și ne-au acuzat cu tot felul de invenții doar pentru a forța un vot PSD pentru acest guvern în Parlament.” În lipsa unei majorități declarate de 233 de voturi, miza imediată rămâne dacă negocierile cu neafiliații și minoritățile pot schimba rapid raportul de forțe înaintea votului de învestitură. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că o indexare a pensiilor de la 1 ianuarie este „fezabilă”, dar doar în variantă prudentă și condiționată de construcția bugetului pe 2027 , potrivit Mediafax . Mesajul indică faptul că decizia va depinde de negocierile politice și de spațiul fiscal disponibil, nu de un angajament ferm. Nazare a făcut declarațiile luni seară, după ce a primit aviz favorabil în comisia parlamentară pentru portofoliul Finanțelor în guvernul Mureșan. El a spus că se poate lua în calcul „o creștere prudentă” a pensiilor, sub forma unei indexări „prudente”, începând cu prima lună a anului viitor, dar a legat explicit discuția de „pilonii viitorului buget pe 2027 ” și de negocierea între partide pentru adoptarea acestuia. „Cred că putem lua în calcul o creștere prudentă a pensiilor. O indexare prudentă. De la 1 ianuarie. Dar vorbesc de o indexare, repet, prudentă. Toate aceste elemente constituie pilonii viitorului buget pe 2027 și a negocierii între partide a acestui buget, astfel încât el să fie adoptat. Nu este acum momentul să intru în această discuție tehnică.” De ce contează: indexarea e împinsă în zona negocierii bugetare Din declarațiile ministrului reiese că eventuala majorare nu este tratată ca o decizie separată, ci ca parte a pachetului bugetar pe 2027, care urmează să fie negociat politic. Nazare a refuzat să intre în detalii tehnice, invocând faptul că nu este „momentul oportun” și că, „din respect pentru toate partidele” care trebuie să valideze traiectoria pentru 2027 și după, nu se pronunță acum asupra acestor discuții. Ce urmează În lipsa unor cifre sau a unui calendar detaliat în declarațiile citate, rămâne de văzut ce formă ar putea lua „indexarea prudentă” și ce spațiu va lăsa proiectul de buget pe 2027 pentru o astfel de măsură. În acest stadiu, singura certitudine transmisă public este condiționarea deciziei de negocierea și adoptarea bugetului. [...]
PSD încearcă să limiteze riscul diplomatic al acuzațiilor privind implicarea SUA în căderea Guvernului Bolojan , printr-o contranarațiune bazată pe poziții oficiale ale ROMGAZ , ale Guvernului Greciei și ale ambasadorului american la București, potrivit Mediafax . Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei în Guvernul Bolojan și deputat PSD, respinge acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi colaborat cu oficiali americani pentru a „da jos” guvernul și susține că informațiile atribuite Wall Street Journal „nu sunt adevărate”. Într-o postare pe Facebook, Ivan afirmă că „faptele încep să demonteze povestea” și acuză că miza ar fi fost „interes politic”, cu efectul de a arunca România „într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite”. Ce documente și reacții invocă Bogdan Ivan Pentru a-și susține poziția, Ivan spune că publică răspunsul ROMGAZ și reacția oficială a Guvernului Elen, alături de o referire la poziția ambasadorului SUA la București. În mesajul său, el citează: ROMGAZ , care arată că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni asupra conducerii companiei pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, indiferent de sursă”, menționând explicit că asta ar include și LNG (gaz natural lichefiat); Guvernul Greciei , care afirmă: „Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa Guvernului grec”; ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , care spune că SUA au „deplină încredere în democrația din România”, iar situația politică internă este una pe care România trebuie să o rezolve singură. Reacția lui Sorin Grindeanu: negare totală și atac la acuzații Și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a reacționat pe același subiect, respingând acuzațiile. Liderul PSD susține că „pe Ilie Bolojan l-au dat jos românii”, nu „americanii” sau alte forțe externe, și critică ceea ce numește un „spectacol” care ar urmări, în opinia sa, „distrugerea relațiilor cu Statele Unite ale Americii”. Contextul acuzațiilor: relatarea Wall Street Journal Disputa pornește după relatările Wall Street Journal privind căderea Guvernului din România. Conform informațiilor prezentate de Mediafax, Sorin Grindeanu, George Simion și Bogdan Ivan sunt acuzați de trădare, în contextul în care ambasadoarea SUA în Grecia, descrisă ca apropiată a lui Donald Trump, ar fi declarat că SUA ar fi fost implicată în demiterea guvernului Ilie Bolojan. În lipsa unor concluzii oficiale prezentate în material despre acuzațiile de trădare, poziția PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Ivan și Grindeanu, urmărește să contracareze rapid o temă cu potențial de escaladare în plan extern, prin trimiterea la documente și declarații instituționale. [...]
Sorin Grindeanu susține că fără o majoritate „transparentă” viitorul guvern ar fi instabil , în condițiile în care votul de învestitură pentru Cabinetul propus de Siegfried Mureșan este programat miercuri și, potrivit news.ro , PSD și AUR au anunțat deja că nu îl vor susține, ceea ce reduce semnificativ șansele de a strânge cele 233 de voturi necesare. Liderul PSD a respins, luni seară, la România TV, ideea unei „înțelegeri secrete” cu președintele Nicușor Dan și a spus că nominalizarea lui Siegfried Mureșan a fost pentru el „o surpriză neplăcută”. Grindeanu a afirmat că se aștepta să fie el nominalizat. În același context, Grindeanu a criticat profilul lui Mureșan, despre care a spus că „pare total rupt de realitate” și că ar fi sigur că acesta „nu-și dorește să fie” premier. Miza: o majoritate parlamentară stabilă sau un guvern vulnerabil la prima moțiune Întrebat ce majoritate ar putea construi dacă ar fi nominalizat, Grindeanu a spus că ar discuta „cu toată lumea din Parlament” și că ar încerca să obțină o „majoritate transparentă”. În lipsa acesteia, a avertizat că un guvern trecut printr-un „vot de conjunctură” ar fi „slab” și cu „o durată de viață extrem de scurtă”, până la prima moțiune de cenzură. Chestionat dacă ar discuta inclusiv cu AUR, Grindeanu a răspuns că nu va elimina pe nimeni. Ce urmează după votul de miercuri Votul pentru Guvernul Mureșan este programat miercuri. În condițiile în care AUR și PSD au anunțat că nu votează, premierul susținut de PNL, USR și UDMR are, potrivit informațiilor citate, șanse mici să atingă pragul de 233 de voturi. Grindeanu a mai spus că, dacă Guvernul Mureșan nu trece de Parlament, președintele ar urma să facă o nouă nominalizare, invocând declarațiile publice ale lui Nicușor Dan. Separat, președintele a îndemnat recent partidele la dialog pentru încheierea crizei politice și a afirmat că nu își dorește dizolvarea Parlamentului, argumentând că o perioadă prelungită de incertitudine nu este benefică țării. [...]
