Știri
Știri din categoria Politică
Moțiunea simplă împotriva ministrului Culturii, András Demeter, a fost respinsă de Senat cu 76 de voturi împotrivă și 42 pentru. Dezbaterea a fost marcată de un discurs atipic al ministrului, construit sub forma unei povești autobiografice.
În plen, Demeter și-a prezentat parcursul profesional pornind de la copilăria sa în Târgu Mureș, evocând „ursitoarele” care i-ar fi decis destinul. A vorbit despre începuturile ca actor, despre numirea sa, la 24 de ani, în funcția de director al Teatrului Maghiar din Timișoara, poziție pe care a ocupat-o timp de 12 ani, apoi despre experiența din Ministerul Culturii, unde a fost, în timp, director general și secretar de stat.
Ministrul a amintit și activitatea sa la conducerea Societății Române de Radiodifuziune și implicarea în proiecte ale Televiziunii Publice, inclusiv reluarea unor producții și organizarea de evenimente culturale. Portofoliul de ministru l-a preluat în vara lui 2025.
În discursul său, Demeter a făcut referire directă la criticile din spațiul public, inclusiv la întrebarea „Ce caută ungurul la Cultură?”, respingând acuzațiile de dispreț față de artiști sau lipsă de asumare. A admis existența conflictelor și a greșelilor, dar a susținut că nu a făcut compromisuri și că deciziile sale au fost motivate de necesitatea reformei.
Moțiunea simplă, instrument parlamentar prin care activitatea unui ministru poate fi criticată politic, nu produce efecte juridice directe, însă votul din Senat reconfirmă susținerea majorității pentru actualul titular de la Cultură.
Recomandate
Victoria Stoiciu respinge ideea că ar trebui să-și piardă mandatul de senator odată cu plecarea din PSD , susținând că mandatul „a fost dat de alegători” și nu este „proprietatea partidului”, potrivit News . Reacția vine după ce, la o zi de la demisia sa din PSD, i s-a sugerat din interiorul partidului să demisioneze și din Parlament. Stoiciu a transmis miercuri seară, într-o postare pe Facebook, că are „o carieră înainte de politică” și că CV-ul ei este public, menționând că a scris în presă și a făcut cercetare pentru instituții din România și din străinătate. În același mesaj, ea afirmă că a „muncit pentru social-democrație mai mult decât au făcut-o mulți din partid”. Mandatul, între legitimitatea listei și votul alegătorilor Senatoarea își argumentează poziția printr-o delimitare între apartenența la partid și reprezentarea în funcția publică. Ea spune că, deși a candidat sub sigla PSD, a rămas consecventă valorilor social-democrate, în timp ce „alții au rămas doar cu sigla”, făcând referire la „pactul cu AUR”. „Mandatul mi-a fost dat de alegători, nu e proprietatea partidului.” Stoiciu mai afirmă că a activat aproape 20 de ani într-o fundație social-democrată germană, care a promovat idei și politici de stânga în România, prezentând acest parcurs ca dovadă a consecvenței sale ideologice. Reacția conducerii PSD În contextul demisiei din partid, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți seară că nu o va vorbi de rău pe Victoria Stoiciu, dar a adăugat că „poate își dă demisia dimineață și din Senat”, motivând că a fost aleasă pe listele PSD. Din informațiile disponibile în material, Stoiciu nu anunță o demisie din Senat, ci contestă explicit ideea că plecarea din partid ar impune automat renunțarea la mandat. [...]
UDMR își condiționează participarea la viitoarea formulă guvernamentală de excluderea oricărei susțineri din partea AUR , iar această linie roșie poate complica negocierile de după moțiunea de cenzură din 5 mai , într-un moment în care este discutată inclusiv varianta unui guvern minoritar, potrivit News . Vicepremierul Tanczos Barna a spus miercuri seară că UDMR este dispus să susțină și un guvern minoritar, dacă există un acord politic pentru susținerea lui, însă „inacceptabil” pentru formațiune ar fi să facă parte dintr-o construcție „care să aibă în orice formă susținerea AUR”. Ce se întâmplă după moțiune Tanczos Barna a indicat că, după votul moțiunii de cenzură, în funcție de rezultat, vor începe consultările și negocierile între partidele care pot forma o coaliție. În acest context, el a vorbit despre două piste: menținerea „coaliției de patru”, despre care a spus că mai are „șanse teoretice”; varianta unui guvern minoritar, care ar putea funcționa doar pe baza unui acord politic de susținere. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan urmează să fie votată pe 5 mai, iar vicepremierul a afirmat că „săptămâna viitoare”, după rezultat, se va vedea poziționarea fiecărui partid și vor exista „mai multe runde de discuții” pentru formarea unei coaliții. De ce contează poziția UDMR Prin excluderea explicită a oricărei formule care ar depinde, chiar și indirect, de AUR, UDMR își restrânge opțiunile de negociere pentru perioada post-moțiune. Într-un scenariu de guvern minoritar, condiția devine relevantă pentru arhitectura parlamentară a unei majorități de susținere și pentru tipul de acord politic care ar putea fi construit. [...]
Marcel Ciolacu anticipează că moțiunea de cenzură va demite Guvernul Bolojan , iar PSD ar putea revendica inițiativa pentru desemnarea următorului prim-ministru, pe fondul ponderii sale parlamentare, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută joi de președintele Consiliului Județean Buzău, la finalul ședinței CJ, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru 5 mai împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan . Ciolacu a spus că „moțiunea va trece” și a avansat ideea că ar putea fi „moțiunea cu cele mai multe voturi din istoria României”. Miza: schimbarea guvernului și negocierea următorului premier Ciolacu a susținut că votul din Parlament ar urma să ducă la căderea actualului Executiv și a legat discuția despre viitorul premier de configurația legislativului, argumentând că partidul cu cei mai mulți parlamentari propune, de regulă, primul nume. În același timp, el a punctat că desemnarea premierului este atribuția președintelui României și că discuțiile se poartă cu șeful statului, care face numirea prin decret, urmând ca premierul desemnat să obțină votul Parlamentului. Cine susține moțiunea și când are loc votul Moțiunea de cenzură a fost depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România și urmează să fie dezbătută și votată pe 5 mai, conform informațiilor transmise. Într-un comentariu despre soarta politică a premierului, Ciolacu a afirmat că, după un astfel de moment, atenția publică se mută de la fostul prim-ministru la succesorul său, adăugând că Ilie Bolojan „e un om puternic”. [...]
Primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că moțiunea PSD cu AUR riscă să lase România fără o majoritate de guvernare , dacă PNL își retrage sprijinul și refuză orice discuție ulterioară cu social-democrații, potrivit G4Media . Toma spune că PSD a „mizat greșit” când a declanșat procedurile pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan, în speranța că în PNL există o „masă critică” ce i-ar retrage sprijinul politic. În schimb, edilul susține că liberalii au decis în forul de conducere că, dacă Bolojan este îndepărtat, „nu vor mai sta la masă cu PSD-ul”. Riscul politic invocat: izolarea PSD după demiterea guvernului În declarațiile făcute după ședința Consiliului Local Municipal de joi, primarul din Buzău critică explicit asocierea PSD cu AUR pentru moțiunea de cenzură , pe care o descrie drept o decizie „împotriva acestei țări” și „împotriva unei idei” de îmbunătățire a funcționării statului. În logica sa, dacă moțiunea trece și PNL se retrage din orice negociere cu PSD, spațiul de manevră pentru formarea unui nou guvern se îngustează semnificativ. Textul publicat de G4Media este trunchiat spre final, astfel că nu sunt disponibile toate detaliile scenariului descris de Toma. Cine ar trebui să fie premierul, în viziunea lui Toma Primarul afirmă că, în cazul demiterii guvernului Bolojan, PSD „ar trebui să numească un premier”, dar nu pe liderul partidului, Sorin Grindeanu, despre care spune că „până acum nu a dovedit”. În același context, Toma respinge și varianta unui premier tehnocrat, pe care o numește „o mare tâmpenie”, argumentând că un astfel de premier ar fi „marionetă”. El mai susține că Grindeanu ar fi determinat demisia „unui număr important de secretari de stat și prefecți” și că o astfel de decizie ar fi lovit partidul prin pierderea unei „armate” de oameni aflați în funcții publice, care contribuiau la vizibilitatea PSD în administrație. „Sper că nu Sorin Grindeanu, pentru că până acum nu a dovedit.” Contextul imediat Declarațiile lui Constantin Toma sunt legate de ipoteza în care moțiunea de cenzură ar duce la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Materialul G4Media notează că informațiile sunt transmise de Agerpres. [...]
Vladimir Putin a validat public continuitatea lui Ramzan Kadîrov la conducerea Ceceniei , susținându-i candidatura pentru un nou mandat, într-o întâlnire la Kremlin , potrivit Meduza . Mesajul are miză politică directă înaintea alegerilor regionale din septembrie și închide, cel puțin formal, discuția despre dacă Moscova îi mai acordă sprijinul. Întâlnirea a fost anunțată de serviciul de presă al președintelui Rusiei. În cadrul discuției, Putin a spus că speră ca locuitorii republicii să îl susțină pe Kadîrov, invocând schimbările din regiune din ultimii ani. „Sper că locuitorii republicii vă vor susține; sub conducerea dumneavoastră s-au făcut multe în republică, ea în ultimii ani pur și simplu s-a schimbat radical”, a declarat Putin. Context: candidatura, condiționată de sprijinul lui Putin Kadîrov declarase încă din februarie că își va depune candidatura la următoarele alegeri doar dacă va avea susținerea lui Putin. Publicația „Novaia Gazeta Europa” a scris în martie, citând surse, că în administrația prezidențială un nou mandat ar fi fost agreat încă din toamnă, însă Putin nu luase atunci o decizie finală. Ce urmează Alegerile pentru șefia Ceceniei sunt programate în septembrie. Kadîrov conduce regiunea din 2007. În paralel, în ultimii ani au circulat frecvent în presă și pe rețelele sociale zvonuri privind o posibilă boală gravă a lui Kadîrov; Meduza notează că există informații neconfirmate potrivit cărora, încă din 2019, i-ar fi fost diagnosticată necroza pancreatică. [...]
Premierul Ilie Bolojan leagă tensiunile din coaliție de pachetul de austeritate și de reforma companiilor de stat, susținând că măsurile pentru reducerea risipei și a pierderilor au lovit în rețelele care foloseau bugetul „ca o pușculiță” , potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Rock FM. Bolojan afirmă că primul pachet de măsuri a fost împins de presiunea de a transmite Comisiei Europene că România își corectează deficitul, avertizând că alternativa ar fi putut fi suspendarea fondurilor europene, cu „dificultăți majore”. Miza: deficitul și riscul pe fonduri europene În explicația premierului, adoptarea măsurilor economice nepopulare a avut o componentă de credibilitate externă, legată de relația cu Comisia Europeană. El spune că presiunile pentru acest pachet au fost „foarte mari”, tocmai pentru a evita un scenariu în care finanțările europene ar fi fost suspendate. De ce apar tensiuni în coaliție, în versiunea premierului Bolojan susține că, pe fondul austerității și al reformei administrației, au apărut tensiuni politice și un „discurs public diferit” față de pozițiile discutate în coaliție, descriind situația drept o „dramoletă de opoziție din interiorul guvernării”. Ținta reformelor: alocările preferențiale și companiile de stat Premierul indică drept punct sensibil modul în care au funcționat administrațiile locale, unde ar fi existat un sistem bazat pe influență politică și alocări preferențiale. În același registru, el afirmă că încercările de: combatere a evaziunii fiscale; reducere a risipei și a pierderilor din companiile de stat; introducere de „reguli de guvernanță corporativă reală” (set de reguli care separă managementul profesionist de controlul politic); facilitare a accesului producătorilor de energie în sistemul național au generat rezistențe, inclusiv pentru că selecțiile de management ar fi favorizat, în unele cazuri, persoane cu susținere politică, nu „cei mai performanți”. În această cheie, Bolojan spune că „aprinderea luminii” în guvernare și verificările privind „cămările ascunse” au făcut ca vechile practici de a obține alocări direcționate de la buget să „nu mai” funcționeze. [...]
