Știri
Știri din categoria Politică
Coaliția a decis să amâne angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul de reduceri din administrația publică, potrivit HotNews.ro. Decizia a fost luată după peste trei ore de discuții între liderii partidelor de guvernare, în condițiile în care PSD a cerut ca asumarea răspunderii pe reforma administrației să nu fie separată de un al doilea set de măsuri, de „relansare a economiei”, propus de social-democrați.
Amânarea este relevantă politic și bugetar pentru că angajarea răspunderii (procedură prin care Guvernul adoptă rapid un pachet legislativ, asumându-și riscul unei moțiuni de cenzură) era programată „în aceste zile”, iar pachetul vizează scăderea cheltuielilor la nivelul primăriilor, consiliilor județene și administrației centrale. Conform informațiilor citate de HotNews, PSD nu a fost de acord ca cele două pachete – reforma administrației și măsurile de relansare economică – să fie asumate în zile diferite, insistând ca ele să fie adoptate în aceeași zi.
Deocamdată, coaliția nu a stabilit un nou calendar pentru angajarea răspunderii, însă liderii ar fi căzut de acord pe un proiect de lucru al măsurilor de relansare economică. În acest context, surse participante la ședință au indicat că mai sunt pași de clarificat, inclusiv pe procedură.
„Mai sunt detalii de pus la punct si partea de procedură de parcurs”, spun sursele HotNews care au participat la ședință.
Înaintea ședinței coaliției, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au avut, luni dimineață, o discuție de aproximativ două ore la Palatul Cotroceni, cu teme legate de bugetul pe 2026 și de vizita oficială a premierului în Germania. Întâlnirea are loc pe fondul întârzierii bugetului național pentru 2026, despre care HotNews notează că ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, după ce inițial era așteptat la final de ianuarie sau început de februarie.
Pachetul de reformă administrativă, discutat în coaliție timp de circa șase luni, include măsuri precum reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală, diminuarea numărului de posturi în instituțiile prefectului și în primării, precum și eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali, dintr-un total de 10.126 prevăzute în organigrame la nivel național. Amânarea angajării răspunderii prelungește incertitudinea asupra momentului în care aceste reduceri vor intra efectiv în vigoare și menține presiunea negocierilor din coaliție, după o săptămână marcată de dispute publice între PSD și premier.
Recomandate
PNL ridică miza în negocierile pentru guvern și amenință cu excluderi pentru liberalii care ar vota sau ar intra într-un cabinet condus de un premier „impus”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de Sebastian Burduja , președintele PNL București, după ședința conducerii naționale a partidului. Burduja spune că PNL a decis să nu susțină formarea unui guvern cu PSD și că partidul nu va accepta un premier desemnat „peste capul” liberalilor, în condițiile unui termen „mâine ora 10” pentru depunerea mandatului de către premierul desemnat. Deciziile anunțate după ședința conducerii PNL În postarea sa, Burduja a enumerat trei puncte votate „pentru”: PNL nu face guvern cu PSD, „așa cum am mai decis de 3 ori”. PNL nu sprijină „un premier impus peste capul nostru”. Dacă guvernul propus ajunge la vot, PNL nu îl va vota, iar nerespectarea deciziei „va duce la excludere”. Aceeași sancțiune ar urma să se aplice oricărui membru PNL care acceptă să facă parte din guvernul propus. PNL cere reluarea imediată a consultărilor politice cu partidele, „în acord cu prevederile constituționale”, pentru deblocarea situației, cu mandatarea președintelui Ilie Bolojan „în acest sens”. De ce contează: risc de blocaj politic și disciplină internă mai dură Prin introducerea explicită a sancțiunii de excludere, PNL încearcă să își consolideze disciplina internă într-un moment în care negocierile pentru formarea guvernului sunt tensionate, iar partidul vrea să evite scenariul în care o parte dintre parlamentari ar susține o altă formulă decât cea decisă în conducere. Burduja a descris ședința drept mai tensionată decât se aștepta, invocând presiuni politice, și a argumentat că un partid care acceptă să i se „impună” premierul „își pierde cuvântul”. „Un partid care lasă pe alții să-i impună premierul, împotriva a ceea ce a hotărât el însuși, se desființează cu mâna lui.” Ce urmează, în viziunea lui Burduja Burduja a susținut că responsabilitatea formării unui nou guvern revine celor care au contribuit la căderea celui anterior și a indicat ca opțiune finală alegerile anticipate, dacă nu se ajunge la o soluție. „Cei care au dărâmat guvernul Bolojan, aceia să facă altul… Iar dacă nu vreți sau nu puteți, mai rămâne un singur drum cinstit: alegeri anticipate.” [...]
Adrian Veștea mizează pe o majoritate la limită de 233 de voturi pentru învestirea Guvernului , potrivit informațiilor publicate de Adevărul . Calculul se bazează pe un amestec de susținere din mai multe grupuri parlamentare, în condițiile în care partide importante au anunțat că nu vor vota Cabinetul. Conform surselor citate, Veștea nu intenționează să se retragă și speră să strângă cel puțin 25 de voturi din PNL, cele 15 voturi ale SOS și toate voturile de la PSD, PACE, UPR, minorități și neafiliați. În această formulă, totalul ar ajunge „fix” la 233 de voturi, pragul necesar pentru învestire. În plus, aceleași surse susțin că ar mai putea veni 2-3 voturi din AUR și „poate chiar” din UDMR , deși ambele formațiuni au anunțat public că nu vor susține guvernul. Întâlnirea de la Cotroceni și presiunea calendarului În acest context, premierul desemnat a mers marți după-amiază, 16 iunie, la Palatul Cotroceni pentru o discuție cu președintele Nicușor Dan, pe fondul îndoielilor că poate aduna cele 233 de voturi necesare, potrivit surselor politice citate de publicație. În jurul orei 14:45 a fost convocat la Cotroceni și Sorin Grindeanu , președintele PSD. Articolul notează că, după deciziile USR și PNL de a nu vota Guvernul Veștea, și UDMR a anunțat că nu vrea să susțină Cabinetul. Scenariul alternativ: alt premier sau guvern minoritar Potrivit surselor politice citate, planul PNL–USR–UDMR ar fi ca liderii celor trei partide să îi ceară președintelui fie desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier, fie acceptarea unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare sau Mircea Abrudean premier, sprijinit de PSD din opoziție. Separat, Ilie Bolojan i-a cerut președintelui Nicușor Dan să convoace noi consultări pentru identificarea unei soluții de guvernare susținute „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar. De ce UDMR refuză susținerea UDMR respinge actuala formulă politică, argumentând că nu există o majoritate stabilă în Parlament. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a transmis: „Nu vedem cum s-ar putea construi o majoritate transparentă și stabilă în Parlament pentru sprijinul guvernului Veștea”. La rândul său, Kelemen Hunor a afirmat că nu au fost stabilite condițiile pentru ca UDMR să participe la negocierile de formare a guvernului și că soluția ar trebui să rezulte dintr-un dialog care să ducă fie la un guvern majoritar, fie la un guvern minoritar susținut în condiții clare. [...]
Dejucarea unui presupus atentat la un eveniment de la Casa Albă ridică din nou miza securității pentru reuniunile politice cu public numeros , după ce FBI a anunțat că a oprit la timp un atac plănuit asupra galei UFC organizate la Washington cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către președintele SUA, Donald Trump, potrivit Bild . Șeful FBI, Kash Patel , a scris pe platforma X că anchetatorii au „înăbușit din fașă” planuri de atac asupra show-ului UFC, iar mai mulți suspecți se află în arest în urma unei „operațiuni transfrontaliere”. Patel susține că autoritățile americane au reușit să prevină atacul „la timp”, pe terenul Casei Albe. Potrivit unor „surse de securitate” citate de agenția AP, ar fi fost făcute cinci arestări, inclusiv în Ohio, Missouri și California. Patel nu a oferit inițial detalii despre natura amenințării, însă a precizat că FBI ar fi aflat despre posibila periculozitate încă din 10 iunie, cu patru zile înainte de eveniment. Ce ar fi presupus planul, potrivit relatărilor din SUA Bild notează că presa americană, citând surse din zona de securitate, a descris un scenariu în mai multe etape, care ar fi inclus: folosirea unor drone încărcate cu explozibili pentru a lovi clădiri din apropierea evenimentului, cu scopul de a provoca panică; direcționarea mulțimii aflate în retragere către „linia de foc” a unei echipe de lunetiști; o „a doua undă” de atacatori care ar fi urmat să forțeze poarta Casei Albe. Ancheta ar fi fost alimentată și de accesul investigatorilor la conversații pe Signal (aplicație de mesagerie criptată), în care cel puțin 23 de utilizatori ar fi discutat planificarea atacului, conform aceleiași surse. Un suspect ar fi declarat, potrivit FBI, că țintele vizate erau „elite capitaliste”, miliardari și politicieni. Implicația pentru securitatea evenimentelor oficiale Directorul Secret Service , Sean Curran, a transmis că agenția sa a lucrat „non-stop” pentru a identifica responsabilii și a-i aduce în fața justiției. Evenimentul UFC a avut loc duminică, pe peluza sudică a Casei Albe, ca parte a festivităților legate de aniversarea a 250 de ani de la fondarea SUA și, simultan, ca moment central al celebrării zilei de naștere a lui Trump. Bild menționează că la festivități au fost invitați 4.000 de oaspeți, iar în zonă au fost prezenți și numeroși curioși. [...]
Negocierile pentru voturile de învestitură ale Guvernului Veștea au intrat într-o fază de „troc” pe portofolii-cheie , cu discuții „om cu om” și solicitări explicite de ministere în schimbul susținerii, potrivit Digi24 . Miza imediată este strângerea a 240 de voturi, pe care Adrian Veștea spune că speră să le obțină până „mâine dimineață”. La Vila Lac, unde au loc discuțiile, sunt menționați Hubert Thuma, Alina Gorghiu, Sorin Grindeanu, Claudiu Manda, Marian Neacșu și, până de curând, Adrian Veștea, care ar fi plecat la o emisiune TV. Conform informațiilor prezentate, echipa ar contacta parlamentari din mai multe partide pentru a-i convinge să voteze noul executiv. Voturi căutate inclusiv la AUR O parte dintre voturile necesare ar putea veni de la AUR. Digi24 notează că Mohamad Murad, văzut intrând luni în biroul lui Sorin Grindeanu, ar fi promis 15 voturi din partea AUR și ar fi garantat că tabăra pro-Veștea se poate baza pe ele. Portofolii cerute în schimbul susținerii Dincolo de aritmetica votului, negocierile s-ar fi extins la împărțirea funcțiilor din viitorul guvern. În material sunt menționate mai multe solicitări punctuale: Ana Maria Gavrilă ar fi cerut să fie numită ministră de Externe , potrivit unor surse politice citate. Ninel Peia (grupul parlamentar PACE) ar fi cerut Ministerul Apărării pentru a vota guvernul. Cosmina Cerva (aleasă pe listele SOS, în prezent în grupul PACE) ar fi cerut Ministerul Justiției . Pentru Ministerul Transporturilor , Digi24 descrie o competiție: Hubert Thuma ar urma să preia controlul printr-un apropiat, însă Victor Ponta i-ar fi cerut și el lui Veștea acest portofoliu. Separat, Digi24 mai arată că Cătălin Predoiu nu ar urma să facă parte din Guvernul Veștea, dar este luat în calcul pentru șefia Senatului , unde în prezent este Mircea Brudean, descris ca apropiat al lui Ilie Bolojan. În lipsa unor confirmări oficiale în material pentru aceste cereri și promisiuni, rămâne de văzut dacă negocierile se vor concretiza într-o majoritate de 240 de voturi și cum va arăta, efectiv, lista finală a portofoliilor. [...]
Parlamentul European ar putea declanșa sancțiuni disciplinare împotriva eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă , după participarea sa la Forumul Economic de la Sankt Petersburg , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare internă: dacă instituția consideră că prezența la un eveniment asociat Kremlinului și mesajele transmise acolo încalcă normele etice și obligațiile de transparență ale eurodeputaților. Conform informațiilor publicației, pe numele Dianei Șoșoacă a fost depusă o plângere, care ar urma să fie discutată „cel mai probabil săptămâna viitoare” în comisia de specialitate a Parlamentului European. Într-o reacție pentru Digi24, Șoșoacă susține că nu ar exista motive de anchetă, invocând faptul că deplasarea ar fi fost făcută din fonduri proprii și că, dacă se deschide o procedură, ar trebui vizați toți eurodeputații prezenți la eveniment. Ea afirmă, de asemenea, că Rusia „nu este o țară interzisă” și că nu ar fi folosit bani europeni și nici nu ar fi fost sponsorizată de Rusia. Ce tip de sancțiuni sunt în joc și pe ce bază Articolul plasează cazul într-un context mai larg, indicând că o decizie similară îl vizează și pe europarlamentarul luxemburghez Fernand Kartheiser, tot în legătură cu vizita la Forumul de la Sankt Petersburg și participarea la videoconferințe cu deputați din Duma de Stat a Federației Ruse. Potrivit Luxemburger Wort, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut Comitetului consultativ privind conduita deputaților să evalueze dacă Kartheiser a încălcat normele etice. În scrisoarea citată, Metsola ridică, între altele, problema riscului ca anumite demersuri să creeze impresia existenței unui canal neoficial de comunicare între Parlamentul European și Duma de Stat, ceea ce ar putea afecta poziția instituției. În cazul confirmării încălcărilor, Kartheiser ar putea fi sancționat cu amenzi, interdicția de a reprezenta Parlamentul European în străinătate sau alte măsuri, menționează materialul. Digi24 notează că „o măsură similară” ar putea să o vizeze și pe Diana Șoșoacă. Ce urmează În acest stadiu, informația-cheie este procedurală: există o plângere, iar discutarea ei este așteptată în comisia relevantă a Parlamentului European. Dacă se va ajunge la o evaluare formală și la o decizie, aceasta ar putea seta un precedent de aplicare mai strictă a regulilor de conduită și transparență pentru eurodeputați în relația cu evenimente și actori asociați Federației Ruse. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea spune că va negocia cu toate partidele, inclusiv AUR, pentru a strânge o majoritate de învestire , în condițiile în care descrie situația drept „o perioadă de criză”, potrivit Digi24 . Mesajul indică o strategie de formare a Guvernului bazată pe voturi „la bucată” în Parlament, nu pe o coaliție formală deja agreată. Veștea a făcut declarațiile marți seara, la Realitatea TV , după o discuție cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni. El a spus că nu cunoaște bine „zona parlamentară” și că nu a avut ocazia să discute cu reprezentanți ai altor partide, dar că are „deschidere față de toate partidele parlamentare”, invocând nevoia de stabilitate guvernamentală. În acest context, premierul desemnat a afirmat explicit că va discuta cu toți parlamentarii pentru a obține voturile necesare, inclusiv cu cei din AUR, și a indicat că se așteaptă și la sprijin din afara PNL, menționând parlamentari USR care ar urma să participe la vot. „Nu am rezerve de a sta de vorbă cu absolut oricine, indiferent de orientarea politică.” Contextul politic imediat Veștea a fost convocat marți de președintele Nicușor Dan la Cotroceni, după ce PNL i-a cerut să își depună mandatul. Șeful statului a discutat și cu Sorin Grindeanu, potrivit surselor Digi24. Din informațiile disponibile în articol nu rezultă dacă există deja un acord politic pentru o majoritate stabilă; declarațiile lui Veștea sugerează, mai degrabă, o încercare de a construi rapid sprijin parlamentar suficient pentru învestire. [...]
