Știri
Știri din categoria Politică
Primul vot local din Gaza după 2006 poate deveni un test politic pentru Hamas, într-un moment în care viitorul administrării enclavei este disputat, potrivit Reuters. Palestinienii din Deir al-Balah urmează să aleagă sâmbătă conducerea municipală, iar prezența unor candidați considerați pro-Hamas oferă un rar indicator al sprijinului pentru gruparea care controlează teritoriul.
Alegerile din Deir al-Balah fac parte din scrutinul municipal organizat de Autoritatea Palestiniană (AP) și sunt prezentate de palestinieni drept un semnal de „unitate națională” împotriva unui plan american pentru Gaza, despre care ei spun că ar consolida separarea de Cisiordania. Este primul vot de orice fel în Gaza din 2006, când Hamas a câștigat alegerile legislative ale AP și a preluat ulterior controlul asupra enclavei după un scurt conflict civil cu Fatah, partidul președintelui AP, Mahmoud Abbas, dominant în Cisiordania.
Deși Hamas boicotează oficial votul și nu a înscris o listă proprie și nici nu a susținut explicit candidați, una dintre cele patru liste include persoane pe care localnici și analiști le consideră pro-Hamas. Gruparea invocă neînțelegeri cu Abbas legate de un decret al AP care impune candidaților să accepte condiții ce includ recunoașterea Israelului.
În aceste condiții, performanța candidaților percepuți ca apropiați de Hamas ar putea fi folosită intern ca măsură a popularității, spune analistul politic Hani Al-Masri, citat de Reuters. Un purtător de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a declarat că gruparea va respecta rezultatele alegerilor, iar surse din Hamas au spus că vor fi mobilizate forțe de poliție și securitate pentru a asigura secțiile de vot.
Comisia Electorală Centrală a AP estimează că aproximativ 70.000 de palestinieni sunt eligibili să voteze în Deir al-Balah, oraș ales, potrivit comisiei, pentru că a suferit mai puține distrugeri decât restul teritoriului, în mare parte devastat. Votarea va avea loc în 12 centre, inclusiv în câmp deschis și în corturi.
Reuters notează că Hamas și-a reafirmat controlul asupra Deir al-Balah și a altor zone de pe coasta Gazei după retragerea forțelor israeliene în baza armistițiului din octombrie 2025, însă Israel păstrează controlul asupra a peste 53% din Gaza.
Scrutinul are loc în timp ce „Board of Peace”, inițiativă asociată președintelui american Donald Trump, promovează un plan pentru viitorul Gazei care ar presupune reconstrucția teritoriului sub conducerea unui comitet apolitic de tehnocrați palestinieni. Planul cere ca Hamas să cedeze guvernarea către acest comitet, să renunțe la arme și ca forțele israeliene să se retragă din Fâșie; Hamas a respins până acum dezarmarea și acuză Israelul că nu respectă armistițiul din octombrie.
Analista politică Reham Owda a descris alegerile municipale drept un pas „simbolic” menit să transmită că Gaza rămâne parte a sistemului politic palestinian și nu poate fi separată de proiectul unui viitor stat palestinian.
Reuters citează sondaje care indică faptul că Hamas rămâne populară în Gaza și Cisiordania, în pofida distrugerilor războiului. Un sondaj din octombrie 2025 al Palestinian Center for Policy and Survey Research a găsit în Gaza 41% sprijin pentru Hamas, urmat de 29% pentru Fatah.
Pentru alegători precum Adham Al-Bardini, 34 de ani, votul este și o rară ocazie de exprimare politică după ani fără alegeri, în timp ce alții spun că miza imediată este reconstrucția vieții cotidiene după doi ani de război.
Recomandate
UDMR condiționează stabilitatea Guvernului Bolojan de un scenariu de criză în PSD , anunțând că rămâne la guvernare dacă miniștrii social-democrați demisionează, potrivit G4Media . Mesajul, transmis de Kelemen Hunor într-o declarație comună cu premierul Ilie Bolojan, indică o încercare de a menține funcționarea executivului în condițiile retragerii sprijinului politic al PSD. Kelemen Hunor a spus că UDMR „rămâne în echipa de guvernare” și că „guvernarea trebuie să meargă mai departe”, în ipoteza în care miniștrii PSD ar pleca din Cabinet. Liderul UDMR a adăugat că, pe termen lung, ar fi important să existe „un guvern majoritar” pentru a aborda „problemele cele mai importante de la deficit la PNRR ” (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul de finanțare europeană condiționat de reforme și investiții). Cum ar urma să funcționeze Guvernul fără miniștrii PSD Ilie Bolojan a declarat că a discutat cu UDMR despre „funcționarea Guvernului” într-o „situație ipotetică” de retragere a miniștrilor PSD și că au convenit o soluție de continuitate administrativă: „Am convenit să înlocuim locurile vacante cu titularii portofoliilor care rămân”. În forma prezentată, această variantă ar presupune redistribuirea responsabilităților către miniștrii rămași, pentru a acoperi portofoliile vacante. De ce contează: semnal pentru o formulă de guvernare fără PSD Potrivit informațiilor din articol, UDMR devine al doilea partid, după USR, care anunță că rămâne alături de premierul Bolojan după ce PSD și-a retras sprijinul politic. În plan politic și administrativ, poziționarea UDMR reduce riscul unei blocări imediate a activității guvernamentale, dar lasă deschisă problema unei majorități parlamentare stabile, invocată explicit de Kelemen Hunor ca necesară pentru teme precum deficitul și PNRR. [...]
Demisia lui Radu Moldovan de la conducerea PSD Bistrița-Năsăud, pe fondul anchetei DNA, mută rapid centrul de decizie în filiala județeană și încearcă să limiteze riscul de blocaj politic și administrativ , potrivit Libertatea . Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și unul dintre liderii influenți ai PSD în ultimii aproape 20 de ani, a demisionat miercuri, 22 aprilie, din funcția de președinte al organizației județene PSD, după ce a fost vizat de percheziții într-o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA). În comunicatul citat, PSD Bistrița-Năsăud motivează decizia prin nevoia de a evita „orice neclarități sau efecte asupra activității organizației”. Conducere interimară: Bogdan Ivan preia filiala În locul lui Moldovan, conducerea interimară a organizației a fost preluată de Bogdan Ivan-Gruia, descris ca „încă ministru PSD al Energiei” până când social-democrații vor decide retragerea miniștrilor din Guvernul condus de Ilie Bolojan . „Pentru ca lucrurile să meargă mai departe fără întreruperi, în ședința de urgență de astăzi a CPJ PSD Bistriţa-Năsăud s-a decis ca funcția de președinte interimar să fie preluată de domnul Bogdan Ivan-Gruia.” Libertatea notează și că Moldovan l-a susținut pe Bogdan Ivan în ascensiunea sa politică, inclusiv pentru poziția de ministru al Energiei. Contextul DNA și ce se știe până acum În dimineața aceleiași zile, procurorii DNA au făcut percheziții , inclusiv la domiciliul lui Radu Moldovan, într-un dosar mai amplu de spălare de bani privind achiziții de lucrări de utilitate publică pentru Consiliile Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj. Publicația precizează că, deocamdată, nu sunt cunoscute mai multe detalii. [...]
Sprijinul PPE pentru Ilie Bolojan ridică miza politică a reformelor legate de PNRR și deficit în plină criză a coaliției, pe fondul acuzațiilor că PSD s-ar opune măsurilor convenite și ar pune în pericol finanțarea europeană, potrivit Adevărul . Manfred Weber , președintele Partidului Popular European (PPE), spune că a avut o discuție telefonică „excelentă” cu premierul României, Ilie Bolojan, pe care l-a felicitat pentru măsurile din primele luni de mandat. În mesajul redat de publicație, Weber afirmă că Bolojan ar fi reușit „într-un timp foarte scurt” să reducă deficitul bugetar, să stabilizeze economia și să inițieze reforme considerate esențiale la nivel european. „Am avut o conversație telefonică excelentă cu Ilie Bolojan, prim-ministrul României. L-am felicitat pentru obținerea de rezultate concrete într-o perioadă atât de scurtă de timp. A luat măsuri pentru a reduce deficitul, a stabilizat economia și a demarat reforme esențiale.” Weber mai susține că a fost adoptat un buget „responsabil”, susținut de investiții strategice finanțate în special prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza: PNRR și stabilitatea economică, puse în joc de conflictul din coaliție În același mesaj, liderul PPE leagă disputa politică internă de riscuri directe pentru finanțarea europeană, afirmând că PSD „s-a îndepărtat de angajamentele pro-europene” și că ar fi început să se opună unor măsuri convenite în coaliție, inclusiv celor privind „consolidarea economiei românești și creșterea rezistenței acesteia”. „Acum se opune chiar măsurilor convenite în cadrul coaliției de guvernare: consolidarea economiei românești și creșterea rezistenței acesteia, în beneficiul cetățenilor, punând totodată în pericol finanțarea prin PNRR.” Weber avertizează că pierderea „miliardelor de euro” din finanțările UE, din „raționamente populiste”, ar fi „o lovitură majoră” pentru democrația și stabilitatea României, conform textului citat de Adevărul. Ce transmite PPE despre continuarea mandatului Liderul PPE îl descrie pe Bolojan drept unul dintre liderii europeni care „au obținut rezultate la toate prioritățile PPE” și îi laudă „curajul și determinarea” de a continua mandatul, invocând un „puternic simț al responsabilității” și continuarea reformelor și modernizării începute „acum 10 luni”. Totodată, Weber afirmă că premierul României ar avea „sprijinul deplin al partenerilor europeni” pentru continuarea reformelor și consolidarea stabilității economice, în contextul mai larg al războiului din Ucraina, al presiunilor energetice și al creșterii extremismului în Europa. [...]
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan riscă să prelungească blocajul administrativ și să amplifice costurile economice resimțite de populație , în condițiile în care „deja în România nu se mai lucrează” la nivelul aparatului de stat, susține Emil Boc, potrivit Digi24 . Primarul Clujului afirmă că ieșirea PSD din coaliția pro-europeană ar fi „o greșeală istorică”, iar alternativa ar însemna „haosul sau dezastrul”. Costul politic al crizei, tradus în costuri economice În intervenția la Digi24, Boc leagă direct criza politică de presiuni deja vizibile pentru români: inflație, dobânzi, împrumuturi mai scumpe și ineficiență administrativă. În acest context, el susține că tensiunile din coaliție afectează funcționarea statului și încetinesc deciziile. „Afectează românii care suportă în fiecare zi costul inflației, costul dobânzilor, costul împrumuturilor mai mari, costul ineficienței administrative și a blocării aparatului de stat. Deja în România nu se mai lucrează, vreau să vă spun, la nivel administrativ, decât cu frâna de mână trasă de trei ori.” Miza majorității: PNL spune că rămâne la guvernare Boc afirmă că PNL „va sta la Palatul Victoriei” atât timp cât nu se formează „o altă majoritate anti-europeană” care să conducă România. În scenariul în care ar apărea o altă majoritate, el spune că schimbarea guvernului ar trebui să urmeze pașii parlamentari, prin moțiune de cenzură și formarea unui nou cabinet. Totodată, Boc declară că nu vede posibilă construirea unei majorități pro-europene fără PNL, „în condițiile în care această coaliție se sparge”, și insistă că liberalii nu au „nicio înțelegere politică” în afara partidelor din actuala zonă pro-europeană. Efect extern: semnal de instabilitate către partenerii europeni Un alt argument invocat de Boc este impactul de credibilitate externă. El afirmă că „partenerii noștri europeni nu mai înțeleg nimic despre România” în actualul context și descrie situația ca pe un risc de regres, folosind o comparație fotbalistică despre „retrogradare”. În final, Boc reafirmă susținerea PNL pentru Ilie Bolojan și pentru continuarea „agendei politice” a premierului, în timp ce criza declanșată de retragerea sprijinului PSD rămâne, din informațiile prezentate, un factor de presiune asupra funcționării statului și a percepției de stabilitate. [...]
Sebastian Burduja avertizează că instabilitatea politică pune în pericol investițiile în energie , iar efectul final ar putea fi întârzierea scăderii facturilor la electricitate, potrivit Digi24 . Consilierul premierului a declarat miercuri, la Solar Energy Bucharest Summit , că „ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile” reprezintă „un act practic de sabotaj” la adresa sectorului energetic și a „investițiilor de miliarde” din domeniu. Burduja a legat direct climatul politic de apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung, susținând că fără predictibilitate, reguli clare și stabilitate, investițiile nu se mai fac. „Dacă nu ai predictibilitate, dacă nu ai reguli clare, dacă nu ai stabilitate nu vei avea investiţii în energie, pentru că ele se fac pe un orizont lung de timp.” De ce contează pentru economie și piața energiei Mesajul lui Burduja pune accent pe un risc economic: blocajele și tensiunile politice pot afecta proiectele energetice care ar trebui să aducă, în timp, capacități noi și costuri mai mici în sistem. În această logică, întârzierea investițiilor ar putea amâna și efectele așteptate în facturile consumatorilor. „Facturile românilor, dacă nu vor scădea peste nişte ani (...) va fi din cauza celor care au răsturnat masa fără motive.” Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a cincea ediții a Solar Energy Bucharest Summit, organizată la Palatul Parlamentului în perioada 22–23 aprilie de Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) și Creative Communications. Burduja a spus că nu face „neapărat observații politice”, dar a motivat intervenția prin efectele pe care instabilitatea le poate avea asupra investițiilor în energie și, implicit, asupra consumatorilor. [...]
Kelemen Hunor cere un audit al fondurilor Budapestei și susține că UDMR nu a cerut și nu a primit bani de la guvernul Ungariei, pe fondul acuzațiilor din campania electorală, potrivit G4Media . Tema are miză de transparență și control al finanțărilor transfrontaliere, într-un moment în care la Budapesta se pregătește o schimbare de guvern. Liderul UDMR a spus, după consultările de la Palatul Cotroceni , că susține realizarea unui audit privind fondurile acordate de guvernul de la Budapesta, invocând precedentul unor verificări similare „în 2010 și la fiecare schimbare de guvern”. În declarațiile citate de Agerpres, Kelemen Hunor afirmă că banii ar fi ajuns la „asociații, fundații, biserici, universități”. „UDMR nu a primit fonduri deloc. Nu a cerut, nu a primit. (…) Eu susțin un audit (…) fiindcă au fost în această campanie electorală foarte multe acuzații nefondate.” Discuția cu Peter Magyar: „trecutul rămâne în spate” Kelemen Hunor a mai declarat că a avut o discuție „corectă”, „onestă” și „constructivă” cu Peter Magyar, prezentat drept viitor prim-ministru al Ungariei. Potrivit lui Kelemen, Magyar a cerut ca UDMR să nu se implice în politica internă a Ungariei, solicitare pe care liderul UDMR spune că o consideră „corectă”. „Am stabilit că trecutul rămâne în spatele nostru. (…) Viitorul premier a avut o solicitare să nu ne implicăm în problemele de politică internă din Ungaria.” În paralel, Peter Magyar a scris pe Facebook că a primit asigurări de la Kelemen Hunor că UDMR se va abține pe viitor de la interferențe în politica de partid din Ungaria, informație atribuită de G4Media agenției MTI. Magyar a mai afirmat că va fi făcută „o analiză retrospectivă” privind modul în care au fost folosite fondurile acordate „în ultimul deceniu”. [...]
