Știri
Știri din categoria Politică
Creșterea AfD la 28% în sondajele INSA complică formarea unei majorități în Germania, pentru că, în condițiile izolării politice a partidului, guvernarea ar putea ajunge să depindă de coaliții cu cel puțin trei formațiuni, potrivit HotNews.
Alternativa pentru Germania (AfD) a urcat la un nivel record de 28% în intenția de vot, conform sondajului săptămânal realizat de INSA, în creștere cu un punct procentual față de săptămâna anterioară. AfD se află cu patru puncte peste CDU, partidul conservator al cancelarului Friedrich Merz, care a rămas la 24%.
În același sondaj, SPD este cotat la 14%, Verzii la 12% (în scădere cu un punct), iar Die Linke la 11%.
Datele indică o fragmentare care face improbabile guvernele monocolore sau bicolore. Potrivit sondajului, 11% dintre voturi ar merge către partide care nu trec pragul electoral, ceea ce ridică pragul practic pentru o majoritate: ar fi nevoie de cel puțin 45% din voturile partidelor care intră în parlament.
Dacă restul partidelor continuă să excludă cooperarea cu AfD, coalițiile viabile ar putea necesita minimum trei partide. Sondajul sugerează, ca exemple de aritmetică parlamentară, următoarele variante:
Sondajul INSA a fost realizat între 20 și 24 aprilie, pe un eșantion de 1.203 persoane.
HotNews amintește că, la finalul lunii februarie, un tribunal din Köln a decis că serviciul de informații interne (BfV) nu trebuie, „pentru moment”, să se refere la AfD ca fiind de extremă dreapta, o măsură provizorie cerută de partid și valabilă până la soluționarea cauzei pe fond (fără un termen clar).
Instanța a motivat decizia astfel:
„În urma examinării în cadrul procedurii sumare, nu se poate stabili în prezent că solicitantul, în ansamblu, este dominat de pozițiile discutate mai sus”.
În mai 2025, agenția de contraspionaj clasificase AfD drept „extremist”, ceea ce i-a permis să intensifice monitorizarea partidului. Pentru context suplimentar, HotNews trimite la un material anterior despre această dispută: HotNews.
Recomandate
Dominic Fritz cere scuze publice după acuzații despre „abuzul” de ajutoare sociale și mută disputa în zona impactului economic al migrației în UE, potrivit Digi24 . Președintele USR i-a transmis liderei AfD, Alice Weidel , că afirmațiile despre românii din Germania ar ignora contribuția lor la bugetul de asigurări sociale și ar folosi politic tema migrației. Fritz a publicat pe Instagram un mesaj în limba germană, în care o acuză pe Weidel că jignește „fără nicio jenă” românii și susține că AfD ar încerca să profite de avantajele liberei circulații în UE fără „un preț de solidaritate”. În mesaj, liderul USR spune că, dacă AfD promite o „schimbare radicală” în politica de migrație, asta ar însemna, în practică, trimiterea românilor „acasă”. Miza economică invocată: contribuții versus costuri sociale Argumentul central al lui Fritz este că românii care lucrează în Germania contribuie la sistemul de asigurări sociale prin taxe și contribuții, iar o parte din costurile de formare profesională sunt suportate de România, în timp ce beneficiile muncii se văd în Germania. „Mii de medici români trag din greu în clinicile germane, şi cine credeţi că le-a plătit pregătirea? Exact, contribuabilul român.” El adaugă și un exemplu legat de munca de îngrijire, sugerând că Germania beneficiază de forță de muncă disponibilă, în timp ce costurile sociale indirecte rămân în România. „Cine pe cine exploatează aici, dragă doamnă Weidel?” Disputa despre Magdeburg și „de 20 de ori” În replică la afirmația atribuită lui Alice Weidel despre creșterea de 20 de ori a cheltuielilor sociale în Magdeburg, până la trei milioane de euro anual, Fritz susține că evoluția trebuie corelată cu faptul că numărul românilor din oraș ar fi crescut, la rândul lui, de 20 de ori în ultimii zece ani, iar „marea majoritate dintre ei muncesc”. Fritz admite existența abuzurilor în sistemele sociale, dar spune că acestea pot fi discutate prin închiderea „portițelor din lege”, fără stigmatizarea unei comunități întregi. Ce urmează Din informațiile prezentate, reacția lui Fritz se concentrează pe solicitarea explicită ca lidera AfD să își ceară scuze și pe contestarea publică a narațiunii privind „jefuirea” sistemului social german de către români. Articolul nu indică dacă Weidel sau AfD au răspuns până la momentul publicării. [...]
Disputa dintre Dominic Fritz și Alice Weidel readuce în prim-plan presiunea pe sistemul social german și riscul de politizare a datelor despre migrație , într-un context în care cifrele privind prestațiile sociale sunt folosite ca argument electoral. Potrivit Adevărul , Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a prezentat pe larg reacția liderului USR la afirmațiile șefei AfD despre migranții români. În articolul semnat de corespondentul FAZ pentru Europa de Sud-Est, Michael Martens , Dominic Fritz este citat acuzând-o pe Weidel de „parazitism” și de răspândirea propagandei ruse, după ce aceasta a susținut că migranții români „jefuiesc” sistemul de protecție socială german. Fritz i-a cerut, într-un videoclip, să își ceară scuze față de români. Ce a spus Weidel și ce cifre a invocat Weidel a scris pe 28 octombrie pe platforma X că „tot mai mulți migranți din România jefuiesc” sistemul social german și a dat ca exemplu Magdeburg, unde cheltuielile ar fi crescut „de douăzeci de ori”, până la „trei milioane de euro pe an”. Ea a legat mesajul de promisiunea unei „schimbări de direcție” în politica migrației, „doar cu AfD”. În același context, Weidel a făcut trimitere la un reportaj al postului public german MDR despre „migrația sărăciei din UE”, care a documentat situații din cartiere problematice din Magdeburg, Halle și Hagen, unde trăiesc numeroși romi din sud-estul Europei. Reportajul menționează că cheltuielile sociale destinate cetățenilor români în Magdeburg au crescut de la aproximativ 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro anul trecut și sugerează că evoluția s-ar datora, cel puțin parțial, utilizării abuzive a libertății de stabilire în UE și a legislației sociale germane. Răspunsul lui Fritz: „nu contestă reportajul, respinge interpretarea” FAZ arată că Dominic Fritz nu contestă reportajul în sine, dar respinge interpretarea dată de Weidel. El pornește de la ideea că mesajul AfD ar implica trimiterea românilor „înapoi acasă” și amintește că în Germania lucrează „sute de mii de români” care contribuie la sistemul de asigurări sociale. „Ei plătesc impozite și contribuții exact în sistemul pe care, chipurile, îl jefuiesc. Mii de medici români muncesc din greu în spitalele germane. Și cine credeți că le-a plătit formarea profesională? Exact, contribuabilul român.” Fritz spune, potrivit FAZ, că nu neagă existența unor abuzuri – pe care le descrie ca fenomen întâlnit în toate sistemele de protecție socială – și indică nevoia unei discuții despre „lacune legislative” care ar trebui închise. În același timp, el explică majorarea sumelor din Magdeburg și din alte orașe prin faptul că astăzi trăiesc acolo mult mai mulți români decât în urmă cu un deceniu. Miza economică și de politici publice: între „solidaritate” și controlul abuzurilor În lectura FAZ, Fritz mută discuția de la etichete la funcționarea pieței muncii și a libertății de circulație în UE, argumentând că AfD ar vrea avantajele mobilității fără „prețul solidarității” pe care aceasta îl presupune. El leagă tema și de deficitul de personal din îngrijire și sănătate, sugerând că dependența de forță de muncă din România este deja o realitate. FAZ reține și pasajele în care Fritz îi cere lui Weidel să își ceară scuze pentru insultele la adresa românilor și o acuză de „agitație ieftină” și „discurs instigator”, încheind cu o formulare dură la adresa liderei AfD. În România, FAZ notează popularitatea lui Fritz, născut în regiunea Schwarzwald (Pădurea Neagră), fost primar al Timișoarei și actual lider al USR, partid aflat în opoziție. Publicația germană citează și auto-prezentarea lui Fritz din videoclip: „Sunt german, am emigrat în România acum șapte ani, sunt, ca să spun așa, un român cu background migrațional, iar oamenii din Timișoara m-au ales de două ori primar.” [...]
Apropierile publice dintre PSD și PNL capătă o miză politică locală după ce primarul PSD din Buzău, Constantin Toma , a publicat pe Facebook o fotografie alături de lideri ai PNL, potrivit Libertatea . Gestul vine în contextul în care Toma a criticat în repetate rânduri conducerea propriului partid și a cerut demisii la vârful PSD. Fotografia a fost publicată vineri, 6 noiembrie, iar în ea apar Ilie Bolojan , președintele PNL, și Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul Capitalei. Cei doi au fost la Buzău pentru o ședință la sediul PNL din oraș. În mesajul postat, Constantin Toma a descris întâlnirea drept un „schimb de experiență” între „un fost și doi actuali primari” și a mulțumit pentru vizită. Contextul: criticile lui Toma la adresa conducerii PSD În materialul citat, Toma este prezentat ca unul dintre primarii PSD care au atacat public conducerea partidului. El i-a cerut demisia fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, după rezultatul candidatului PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, pe care l-a numit „o rușine pentru Partidul Social Democrat”. Ulterior, Toma a cerut și demisia actualului președinte PSD, Sorin Grindeanu, afirmând în mai 2026 că „PSD este într-un mare pericol” și că „o singură ieșire” ar fi ca Grindeanu să plece. Totodată, potrivit aceleiași surse, Toma a spus că secretarul general al PSD de atunci, Paul Stănescu, ar fi recomandat liderilor locali, înainte de turul 1 al prezidențialelor din 2024, să strângă voturi pentru George Simion. De ce contează: semnalul de repoziționare și efectele în plan local Apariția publică a unui primar PSD alături de lideri PNL, dublată de mesajul despre „administrație pentru oameni, pentru comunități”, funcționează ca un semnal de repoziționare politică, cel puțin la nivel de imagine și relaționare locală, într-un moment în care Toma se află în conflict deschis cu vârful PSD. Libertatea notează că Toma a demisionat în vara acestui an din toate funcțiile deținute în PSD, dar a rămas membru de partid. El nu își dă demisia din PSD deoarece și-ar pierde mandatul de primar, în timp ce o eventuală excludere nu ar atrage automat pierderea mandatului, întrucât legea prevede expres pierderea calității de membru prin demisie. [...]
Pierderea controlului asupra Congresului îi expune pe republicani la blocaje legislative și investigații , iar în interiorul partidului se conturează tot mai apăsat ideea că Donald Trump poartă o parte majoră din vină, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațional-politică: o majoritate democrată în ambele camere poate încetini agenda Casei Albe și poate schimba raportul de forțe până la alegerile din 2028. Potrivit relatării, citând BBC, nemulțumirea din Partidul Republican a crescut după rezultate considerate surprinzătoare, inclusiv în state cu tradiție republicană precum Texas, Kansas și Carolina de Sud. Mai multe voci din partid susțin că Trump s-a concentrat pe propria imagine și pe proiecte personale, ignorând preocupările alegătorilor, ceea ce ar fi tras în jos candidații republicani. „Este responsabilitatea lui. A nimănui altcuiva. Este o respingere totală, categorică, a președintelui Trump. Este un dezastru de proporții uriașe. Nimeni nu se aștepta la așa ceva.” Ce se schimbă în Congres: investigații și frâne pe agenda prezidențială În urma scrutinului, Trump ar urma să se confrunte cu un Congres controlat de democrați, descris ca fiind hotărât să investigheze administrația, să blocheze numiri în sistemul judiciar și să împiedice aplicarea restului agendei prezidențiale. Acesta este principalul efect practic al pierderii Congresului: capacitatea executivului de a-și împinge politicile scade, iar presiunea politică și instituțională crește. În același timp, în partid se discută despre cauzele înfrângerii: de la politici nepopulare și nivelul scăzut al încrederii publice în activitatea președintelui, până la teme precum războiul din Iran, taxele vamale și măsurile dure privind imigrația, prezentate de un apropiat al Casei Albe drept o „furtună perfectă”. Reacția lui Trump și disputa internă din partid Trump a reacționat târziu în seara alegerilor, cu un mesaj pe Truth Social în care a susținut că nu a fost pe buletinul de vot și că, dacă ar fi fost, republicanii ar fi câștigat „cu o majoritate covârșitoare”. Ulterior, în interviuri pentru New York Times și Fox News, el a spus că va accepta rezultatele și s-a declarat „puțin surprins”, amintind că partidul președintelui are, de regulă, rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului. În partid există însă și apărări ale președintelui: aliații lui Trump invocă istoricul acestor alegeri și susțin că republicanii au fost dezavantajați de candidați slabi în state-cheie. Un lider al organizației de tineret a republicanilor din Michigan, Krish Mathrani, a argumentat că Trump nu poate face campanie permanent și că mitingurile sale cresc entuziasmul electoratului republican, chiar dacă această capacitate de mobilizare nu s-ar fi tradus, de data aceasta, în rezultate similare când numele lui nu a fost pe buletinul de vot. Spre 2028: presiune pentru „o nouă direcție” Pe fondul eșecului, apar semnale că o parte a partidului vrea să se repoziționeze pentru 2028. În material sunt menționate nume vehiculate ca opțiuni pentru viitor ( JD Vance , Marco Rubio, Ted Cruz), iar un strateg republican afirmă că rezultatele ar arăta nevoia unei „noi direcții”, sugerând închiderea „erei Trump”. Pentru republicani, următoarea perioadă se anunță dominată de două fronturi: gestionarea consecințelor imediate ale unui Congres ostil și o competiție internă tot mai vizibilă pentru definirea liderului și a mesajului partidului înaintea alegerilor prezidențiale din 2028. [...]
Republicanii iau în calcul destituirea lui Pete Hegseth , secretarul american al Apărării, pe fondul tensiunilor interne declanșate după rezultatele slabe ale partidului la alegerile de la mijlocul mandatului din 3 noiembrie 2026, potrivit Libertatea . Miza politică imediată este una de guvernanță: partidul caută un responsabil pentru costurile electorale ale războiului cu Iranul, iar Hegseth riscă să devină țap ispășitor. Potrivit CNN, mai mulți congresmeni republicani îl consideră pe Hegseth principalul vinovat pentru că l-a convins pe președintele Donald Trump să declanșeze războiul împotriva Iranului fără un plan clar de retragere sau de gestionare a consecințelor politice. În acest context, Camera Reprezentanților ar putea vota chiar săptămâna viitoare demiterea lui Hegseth, după ce congresmanul republican Thomas Massie (Kentucky) a anunțat că intenționează să inițieze procedura la următoarea sesiune a Congresului. Surse din partid, citate de CNN, susțin că există sprijin considerabil pentru această măsură. De ce s-a rupt consensul în partid Nemulțumirea din rândul republicanilor vizează, conform relatării, evaluarea inițială a conflictului și modul de conducere a acestuia. Criticii din partid susțin că Hegseth ar fi supraestimat capacitatea SUA de a câștiga rapid și ar fi continuat să împingă pentru intensificarea bombardamentelor, fără ca acestea să ducă la o soluționare. În același registru, surse republicane descriu războiul drept un „impas”, care a angrenat SUA într-un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, pe fondul unei crize economice și al creșterii nemulțumirii alegătorilor. Vicepreședintele JD Vance a declarat că „motivul pentru care am pierdut este războiul”, fără să indice explicit cine poartă vina pentru declanșarea conflictului. Un fost oficial de rang înalt al Pentagonului a spus pentru CNN că „pivotarea” privind responsabilitatea lui Hegseth este deja în curs și a caracterizat războiul ca fiind, în principal, un efort condus de Departamentul Apărării, în condițiile în care s-a ales o soluție militară pentru o problemă de politică externă. Trump îl susține, dar presiunea crește Donald Trump își menține sprijinul pentru Hegseth, potrivit unor oficiali ai Casei Albe citați în material, și l-ar fi numit recent „cel mai bun om” din echipă. Președintele a apărat și decizia de a ataca Iranul: „Dacă ar fi să iau din nou această decizie, aș face-o”. În paralel, unii republicani apropiați de Casa Albă cred că Hegseth ar putea fi împins în față ca responsabil pentru „pierderile masive” din alegerile de la mijlocul mandatului. Un republican de rang înalt a declarat pentru CNN că, dacă președintele vrea ca cineva „să-și asume responsabilitatea”, acela ar fi Hegseth, acuzat că ar fi oferit informații eronate sau exagerate despre durata și obiectivele războiului. Ce urmează: audieri și o posibilă procedură în Congres Conform informațiilor citate, Hegseth nu intenționează să demisioneze și ar fi dispus să-și apere deciziile în fața Congresului, inclusiv în eventualitatea unor audieri tensionate organizate de democrați, care urmează să preia controlul Senatului în ianuarie 2027. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis că Hegseth „nu va ceda în fața politicienilor care încearcă să obțină puncte de imagine sau să lanseze anchete false acolo unde nu există nicio infracțiune”. Totuși, potrivit materialului, inclusiv consilieri și susținători ai lui Trump rămân sceptici în privința capacității lui Hegseth de a rezista presiunilor. Un oficial al administrației, citat de publicația americană, a sugerat că Hegseth ar urmări o ieșire „suficient de dramatică” pentru a-și construi o rampă de lansare către o candidatură prezidențială. Thomas Massie a avertizat însă că problema depășește un singur nume și a legat eșecul electoral de dinamica internă a partidului și de relația cu Trump, susținând că situația „putea fi evitată” dacă republicanii ieșeau din „supunerea oarbă” față de președinte. [...]
Primarul New York-ului Zohran Mamdani le cere democraților să livreze soluții economice după „valul albastru” din alegerile de la mijloc de mandat din SUA, pe fondul creșterii costurilor la locuințe și alimente, potrivit Al Jazeera . Mamdani a spus că este „din nou dimineață în America”, formulare prin care a încercat să transmită ideea unui nou început politic după victoriile democraților la nivel național. Mesajul său central a fost însă unul pragmatic: partidul trebuie să „își îndeplinească promisiunile”, în condițiile în care alegătorii așteaptă rezultate, nu doar retorică. În intervenția citată de publicație, primarul a legat direct miza politică de presiunile din costul vieții, indicând că votanții caută „soluții economice” într-un context de scumpiri la locuințe și la mâncare. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete sau un calendar al unor inițiative, dar accentul pus pe costul vieții sugerează că acesta va fi un test major pentru democrați după câștigurile electorale. [...]
