Riscul unui guvern minoritar prelungește blocajul decizional, cu efect direct asupra bugetului și angajamentelor externe, în condițiile în care premierul desemnat Adrian Veștea nu pare să poată strânge voturile necesare pentru învestire, potrivit unei analize din Ziarul Financiar.

În scenariul descris, după retragerea UDMR din discuțiile pentru guvernare, „grupul proeuropean” ar rămâne, practic, cu PSD și grupul minorităților, adunând 144 de voturi, adică 62% din cele necesare pentru învestirea cabinetului. Restul ar urma să vină de la partidele extremiste S.O.S. și POT, în condițiile în care AUR a anunțat că nu susține guvernul Veștea. Chiar și cu aceste voturi, calculele prezentate indică un plafon de 208 voturi, sub pragul de 233, ceea ce ar lăsa un deficit de cel puțin 25 de voturi.

O posibilă sursă de voturi ar fi PNL, însă situația internă din partid complică ecuația. Analiza notează că aproximativ 20% dintre liderii PNL s-ar fi poziționat împotriva lui Ilie Bolojan, ceea ce ar putea însemna „în jur de 15 voturi” pentru Veștea (20% din cei 76 de parlamentari PNL). În plus, dacă ar exista și voturi de la UDMR, s-ar putea ajunge la o majoritate „pe muchie de cuțit”, dar cu un guvern care ar funcționa, în practică, ca unul PSD, deoarece este „greu de crezut” că partidele extremiste și antieuropene ar primi portofolii ministeriale.

Ce urmează dacă Veștea nu trece: două variante de guvern minoritar

Dacă guvernul Veștea nu obține votul Parlamentului, partidele iau în calcul două formule de guvern minoritar:

• un guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier;
• un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Alexandru Nazare premier.

Publicația arată însă că ambele variante vin cu constrângeri politice majore: pentru un guvern Grindeanu, PNL și USR ar trebui să facă „pași serioși înapoi”, iar UDMR l-ar accepta; în același timp, refacerea coaliției ar fi „imposibilă acum”, iar în PNL există „patru rezoluții” care interzic participarea la un guvern cu PSD, în timp ce conducerea USR a respins, la rândul ei, colaborarea la guvernare cu social-democrații.

De ce contează economic: guvernele minoritare încetinesc decizia

Miza depășește aritmetica parlamentară. Analiza punctează că guvernele minoritare sunt, structural, mai lente, pentru că trebuie să negocieze „punctual” în Parlament fiecare proiect. Totuși, ele sunt preferabile unui executiv cu prim-ministru demis și miniștri interimari, care nu poate emite ordonanțe de urgență și nici nu are dreptul de a iniția proiecte legislative sau de a-și asuma angajamente externe majore.

Presiunea din PNL: vot secret, sancțiuni anunțate

În PNL, tabăra fidelă lui Ilie Bolojan (estimata la circa 80% din liderii partidului) ar urmări excluderea lui Adrian Veștea, după ce acesta a refuzat să renunțe la mandatul încredințat de președintele Nicușor Dan pentru formarea guvernului. Potrivit analizei, un congres extraordinar ar putea decide excluderea duminică, iar conducerea partidului a anunțat că și parlamentarii care votează guvernul Veștea vor fi excluși.

Ilie Bolojan a cerut reluarea consultărilor pentru a se ajunge la o soluție de guvernare susținută „într-o manieră transparentă”, inclusiv varianta unui guvern minoritar, pe baza unui „pact național” care să țină cont de situația politică, bugetară și economică:

„Considerăm că în perioada următoare, dată fiind situaţia în care ne găsim, dată fiind pulverizarea politică în Parlament, se impun consultări şi solicitarea PNL este către preşedintele României să reia consultările cu partidele politice în aşa fel încât să se degaje o soluţie pentru a avea un guvern care este susţinut într-o manieră transparentă, inclusiv un guvern minoritar, dacă va fi cazul, în aşa fel încât să existe responsabili, să existe susţinere pe baza unui pact naţional care să aibă în vedere situaţia politică în care se găseşte România, situaţia bugetară şi cea economică. În zilele următoare vom avea discuţii cu partenerii politici pentru a clarifica aceste aspecte”.