Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Veștea intră la vot fără majoritate asigurată, iar negocierile cu AUR devin decisive, după ce premierul desemnat a confirmat discuții pe „măsuri economice” și a indicat că învestirea nu se amână, potrivit HotNews.
Adrian Veștea a declarat, la ieșirea de la întâlnirea cu reprezentanții AUR, că a discutat cu aceștia o serie de solicitări care ar putea fi incluse în programul de guvernare, cu condiția să nu genereze un impact economic care să nu poată fi susținut de buget. El a spus că există „deschidere” pentru propuneri care ar putea îmbunătăți guvernarea și implementarea reformelor.
În contextul în care, potrivit unor surse politice citate de publicație, PSD ar fi luat în calcul o amânare a votului din Parlament pe motiv că nu ar exista suficiente voturi, Veștea a transmis că nu vede o astfel de problemă și că procedura merge înainte.
„În această seară vom merge la învestire și vom solicita ca parlamentarii care în decursul acestor zile au fost informați de programul de guvernare, de echipa de miniștri, care va face parte din viitorul Guvern, să își exprime votul.”
Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi. PSD, care a anunțat că votează și intră la guvernare, are 127 de voturi. Pe surse, social-democrații ar conta pe încă 66 de voturi din afara partidului, dar ar mai avea nevoie de încă 40 pentru a trece pragul majorității.
În acest calcul, sprijinul AUR (90 de parlamentari) devine esențial, în condițiile în care PNL, USR și UDMR au anunțat că nu vor vota Guvernul. Totuși, aproximativ 20 de parlamentari PNL s-ar fi poziționat împotriva conducerii partidului și ar susține tabăra Veștea.
Alte potențiale surse de voturi menționate sunt:
Mesajul central al lui Veștea către AUR este că eventualele completări la programul de guvernare ar urma să fie filtrate printr-un criteriu bugetar: să nu producă un impact economic nesustenabil. În practică, asta mută presiunea pe negocieri rapide și pe identificarea unei formule de sprijin care să asigure voturile necesare în această seară.
Recomandate
Învestirea Guvernului Luca Niculescu închide criza politică, dar lasă deschise riscurile bugetare și economice – acesta este mesajul transmis de liderul UDMR, Kelemen Hunor , înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a spus marți, în plen, că UDMR susține noul Executiv „din responsabilitate”, însă a avertizat că votul de învestire rezolvă doar criza guvernamentală declanșată în luna mai, nu și celelalte probleme structurale cu care se confruntă România. „Suntem conștienți și sper că și guvernul este conștient că prin acest vot de investire doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân.” Unghi: presiunea pe buget și economie rămâne, indiferent de majoritatea „de necesitate” Din perspectiva impactului economic, liderul UDMR a enumerat explicit crizele care, în opinia sa, continuă să apese asupra țării și care vor pune presiune pe agenda noului guvern: criza bugetară; criza economică; criza socială, despre care a spus că „bate la ușă”; neîncrederea ridicată în instituțiile fundamentale; polarizarea societății; „criza combustibilului”, care „apasă greu pe fiecare om, pe fiecare societate comercială”. În același context, Kelemen Hunor a descris majoritatea care ar urma să voteze cabinetul drept una „conjuncturală” și „de necesitate”, dar „responsabilă față de cetățeni și față de țară”, subliniind că efectele crizei politice prelungite vor continua să se resimtă. Ce înseamnă sprijinul UDMR: acord politic și dialog pe proiecte Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR a semnat un acord politic cu premierul desemnat Luca Niculescu atât pentru a sprijini noul Executiv „la început de drum”, cât și pentru „protecția comunității” pe care o reprezintă. El a insistat că, de aici înainte, va fi nevoie de dialog pentru fiecare proiect de lege, ordonanță și politică publică nouă și a pledat pentru compromis politic, avertizând asupra riscurilor abandonării dialogului între partide. Contextul votului: pragul de 233 de voturi Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, după prezentarea programului de guvernare și a echipei de miniștri. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice încheiate în ultimele zile îi oferă „șanse ridicate” să obțină majoritatea necesară, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu deblochează agenda bugetară și actele normative necesare funcționării statului , după o criză politică de aproape șase luni, potrivit Adevărul . Cabinetul a primit 280 de voturi „pentru” în Parlament, iar premierul a anunțat că Executivul începe activitatea „imediat”, cu prima ședință programată chiar în seara zilei de marți. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 355. S-au exprimat 338 de voturi, dintre care 280 „pentru” și 58 „contra”, fără voturi anulate. Ceremonia de depunere a jurământului urma să aibă loc la ora 19:00, la Palatul Cotroceni. „Încheiem astfel azi cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, costuri pe care le simt în facturi, costuri pe care le simt în creșterea șomajului, costuri pe care le simțim și în situația economică, în situația geopolitică.” Sprijin parlamentar condiționat de angajamente bugetare Înaintea votului, Luca Niculescu a semnat acorduri de susținere cu PNL și UDMR. Conform informațiilor prezentate, PNL și-a condiționat sprijinul de respectarea angajamentelor bugetare, iar UDMR a cerut garanții privind drepturile minorităților și învățământul în limba maghiară. AUR și USR au anunțat că nu vor vota învestirea. Ilie Bolojan, președintele PNL, a descris acordul ca fiind unul necesar pentru a asigura sprijin parlamentar pentru măsuri bugetare și acte normative, inclusiv pentru rectificări bugetare și pentru ordonanțe legate de pregătirea bugetului pe 2027. În același context, Bolojan a indicat și o țintă de reducere a deficitului bugetar în 2027 până la maximum 5,3%, „în conformitate cu ținta asumată de România”. Ce urmează imediat după vot Premierul a spus că noul Executiv are „puteri depline” și că va convoca prima ședință de Guvern în aceeași seară, în condițiile în care România are de gestionat probleme bugetare și măsuri economice și administrative rămase în așteptare în perioada de instabilitate. Criza politică a început în luna mai, după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. Ulterior, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul, pe fondul nevoii de a adopta decizii cu impact bugetar și economic. [...]
PNL anunță că va vota învestirea Guvernului Niculescu ca „vot de necesitate”, invocând riscul blocării serviciilor publice , potrivit Adevărul . În plenul Parlamentului, Ilie Bolojan a susținut că decizia liberalilor urmărește închiderea crizei politice, fără ca partidul să intre la guvernare sau să negocieze funcții, și a respins acuzațiile de „șantaj”. Bolojan a afirmat că au trecut peste cinci luni de la căderea Guvernului pe care l-a condus și că, în acest interval, PSD și AUR – pe care le-a indicat drept responsabile pentru demitere – nu ar fi oferit o soluție viabilă. În același timp, liderul PNL a criticat modul în care președintele României ar fi făcut desemnările de premier, spunând că doar una dintre cele patru propuneri (Siegfried Mureșan) ar fi reflectat voința politică rezultată din consultări. „Vot de necesitate”, fără intrare la guvernare Miza invocată de președintele PNL este una operațională: evitarea prelungirii blocajului politic, care – în interpretarea sa – ar putea afecta funcționarea serviciilor publice. În discurs, Bolojan a dat ca exemplu riscul ca unități precum camerele de gardă să nu mai poată gestiona urgențele. Totodată, acesta a insistat că sprijinul pentru învestire nu înseamnă cooptarea PNL în Executiv: „Nu intrăm la guvernare, nu negociem funcții, nu pretindem în schimb decât menținerea direcției României și nu suntem șantajați.” Disputa pe buget și reforme: „nu există nicio grea moștenire” Bolojan a acuzat PSD că pregătește narativul unei „grele moșteniri” pentru a-și justifica eventuale eșecuri și a susținut că „bugetul este stabilizat”. În același registru, le-a cerut social-democraților să nu anuleze măsurile adoptate pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și să mențină direcția de reformă, cu accent pe controlul cheltuielilor, reguli egale și investiții. În același timp, liderul PNL a punctat că responsabilitatea guvernării va aparține noului Executiv și premierului desemnat, nu partidelor din afara Guvernului, subliniind că „lista de miniștri nu este a noastră”. Critici la adresa unor miniștri și avertisment pentru premier În intervenție, Bolojan a lansat atacuri la adresa unor membri ai viitorului Cabinet, cu referiri la portofoliile Muncă, Sănătate și Justiție. Printre acuzațiile formulate: la Muncă, a spus că legea salarizării ar fi fost ținută „la sertar” și că România ar fi pierdut „770 de milioane de euro”; la Sănătate, a acuzat amânarea deciziilor și faptul că „a lăsat PNRR-ul fără finanțare”; la Justiție, a criticat lipsa asumării inițierii proiectului privind pensiile magistraților. Bolojan i-a transmis și un avertisment premierului desemnat, Luca Niculescu, susținând că probleme structurale precum cele din Sănătate, salarizarea unitară sau „sumele imorale pentru magistrați” nu pot fi rezolvate fără decizii ferme. De ce i-a fost oprit microfonul Discursul lui Ilie Bolojan s-a încheiat după expirarea timpului alocat intervenției în plen, moment în care microfonul i-a fost oprit, conform relatării. Pentru PNL, mesajul politic anunțat este că partidul va trece în opoziție și „va sancționa fiecare derapaj” al guvernării. [...]
Kelemen Hunor avertizează că AUR ar putea ajunge la 40% cu redistribuire dacă ar fi alegeri acum , iar miza pentru următorii ani este cum se reconfigurează opoziția și cât din votul de protest va fi captat de alte partide, potrivit Adevărul . Liderul UDMR a spus la TVR 1 că, „astăzi, dacă am fi avut alegeri”, AUR ar ieși pe primul loc „în jur de 40% cu redistribuire”, dar a adăugat că până în 2028 ar putea apărea „alte două partide” cu potențial de creștere în opoziție. În același timp, Hunor a indicat că intrarea unor formațiuni precum USR și PNL în opoziție ar schimba dinamica, iar rezultatul depinde de cât vor reuși acestea „să adune din protest”. De ce contează: votul antisistem și competiția din opoziție Hunor a susținut că ascensiunea AUR nu poate fi explicată printr-o singură cauză și a descris fenomenul ca pe un vot „împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului”. În lectura sa, nemulțumirea publică a fost alimentată de „crize suprapuse”, de modul în care a fost gestionată guvernarea în 2023–2024 și de anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , elemente care au împins electoratul spre opțiuni antisistem. Presiune pe instituții după anularea alegerilor din 2024 Pe tema anulării alegerilor prezidențiale din 2024, liderul UDMR a afirmat că așteaptă un raport și explicații publice și a precizat că nu are acces la informații clasificate, motiv pentru care nu vrea „să intre în speculații”. El a cerut instituțiilor statului să explice public ce s-a întâmplat, argumentând că lipsa clarificărilor alimentează teorii conspiraționiste. „Instituțiile statului trebuie să aibă curajul să iasă și să spună «uite asta s-a întâmplat».” Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la TVR 1, relatată și de TVR Info . Contextul discuției despre anularea alegerilor este detaliat într-un material separat al Adevărul . [...]
USR acuză că absențele AUR din comisii au ușurat avizarea miniștrilor propuși de PSD , într-un moment-cheie al procedurii parlamentare de învestire a noului Executiv, potrivit Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că miniștrii propuși în Guvernul PSD audiați luni în comisiile parlamentare au primit „avize favorabile pe bandă rulantă”, iar „mașinăria de vot” a funcționat. În acest context, Fritz afirmă că AUR „a dat o mână de ajutor” PSD prin neparticiparea la ședințele de comisie, ceea ce ar fi făcut „mai ușor pentru PSD să facă majoritate”. În postarea publicată pe Facebook, liderul USR mai spune că „întrebările incomode” au venit de la parlamentarii USR și că răspunsurile primite „nu ne-au convins”. Poziția USR la votul de învestitură Dominic Fritz a adăugat că USR își menține decizia de a nu susține învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Potrivit lui, USR „nu va gira” un Executiv care „va păcăli România și va bloca orice reformă”, anunțând că partidul va rămâne în opoziție și va continua să conteste componența propusă a Cabinetului. În același mesaj, Fritz enumeră mai multe critici la adresa unor propuneri de miniștri, invocând, între altele, probleme de integritate, pierderi de fonduri și lipsă de experiență pentru portofolii considerate strategice. [...]
Elon Musk admite că implicarea sa în DOGE a durat prea mult , într-o rară nuanțare publică a rolului pe care l-a avut în aparatul federal american, cu implicații directe pentru modul în care mediul de afaceri se raportează la „eficiența” promisă de administrație. Potrivit Gizmodo , declarațiile apar în episodul de debut al podcastului „The Builders”, realizat de biograful Walter Isaacson. Musk a fost întrebat de Isaacson dacă perioada petrecută în Department of Government Efficiency (DOGE) al președintelui Donald Trump a fost „o distragere” și dacă, retrospectiv, a fost o idee greșită. Răspunsul său a fost că a ținut proiectul „în funcțiune” prea mult timp. „Cred că am ținut-o prea mult.” Ce spune Musk despre motivație și „lecția” politică În discuție, Musk a explicat că a sprijinit politic administrația Trump din motive economice, invocând dorința ca direcția să fie „mai aproape de o economie de piață liberă” și cu „mai puțină birocrație, ideal”. Totuși, el a adăugat că ar fi trebuit să rămână „mai mult în fundal” și că implicarea ar fi fost mai potrivită pentru „o lună sau două”. Musk a descris și componenta de atractivitate a accesului la decizie, spunând că a fost „puțin” seducător să fie în Biroul Oval în timp ce se luau „decizii importante” și să aibă, uneori, „un anumit impact” asupra a ceea ce se făcea. În final, a acceptat caracterizarea lui Isaacson că s-a „îmbătat” de experiență, „cu drujbele și tot restul”. „Da, cred că e adevărat. Da. Da. M-am lăsat dus de val, practic.” Context: cifrele invocate despre economii și costuri Articolul notează că DOGE a fost creat în ianuarie 2025, Musk a plecat în mai, iar instituția a fost dizolvată oficial „acum trei luni”. DOGE a estimat economii de 215 miliarde de dolari (aprox. 990 miliarde lei) prin reduceri de cheltuieli, însă aceeași sursă menționează că concedierile asociate DOGE, beneficiile sociale, pierderile de productivitate și costurile de reangajare ar fi costat contribuabilii 135 miliarde de dolari (aprox. 620 miliarde lei) doar în 2025. În același context, Gizmodo amintește că au existat evaluări critice privind efectele tăierilor, inclusiv o echipă de cercetători care a publicat în Nature despre impactul reducerilor USAID și un articol din The Lancet care a discutat așteptări privind creșterea numărului de decese ca urmare a acestor tăieri. De ce contează Dincolo de dimensiunea personală, nuanțarea lui Musk mută discuția de la retorica „eficienței” la costurile de implementare și la riscul ca astfel de inițiative să devină, în practică, proiecte politizate și greu de controlat. Pentru companii și investitori, mesajul relevant este că „reforma” administrativă prezentată ca reducere de cheltuieli poate veni cu costuri secundare semnificative și cu volatilitate operațională, inclusiv prin concedieri și reangajări în lanț. [...]
