Știri
Știri din categoria Politică
PNL susține că Adrian Veștea s-a plasat „în afara partidului” prin continuarea demersului de formare a Guvernului, în pofida deciziilor obligatorii ale conducerii, potrivit Agerpres. Miza imediată este una de disciplină internă cu efect direct asupra negocierilor politice: partidul invocă statutul pentru a delimita oficial poziția sa de acțiunile premierului desemnat.
Într-un comunicat, PNL arată că, în ședința Biroului Politic Național (BPN) din 15 iunie, a adoptat „o serie de decizii obligatorii” privind poziția partidului „în actualul context politic”, în baza art. 111 din Statutul PNL. Formațiunea afirmă că desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a făcut „fără aprobarea forurilor statutare” și „cu încălcarea Statutului partidului”.
PNL reamintește că BPN a votat:
Pe această bază, liberalii invocă prevederi din statut potrivit cărora deciziile organismelor de conducere sunt obligatorii pentru toți membrii și concluzionează că, „prin continuarea acestui demers împotriva hotărârilor adoptate” de BPN, Adrian Veștea „se situează în afara” PNL.
În aceeași zi, după expirarea ultimatumului dat de conducerea PNL, Adrian Veștea a anunțat că nu își va depune mandatul. Ulterior, a declarat că „nu are nicio emoție” și că „nu o să îl dea nimeni afară din partid”, potrivit relatării.
Tot marți, Veștea a avut discuții despre formarea viitorului Cabinet cu reprezentanți ai mai multor grupuri parlamentare. Agerpres nu oferă detalii despre rezultatul acestor discuții sau despre pașii procedurali următori, dincolo de pozițiile publice exprimate de PNL și de premierul desemnat.
Recomandate
PSD recuperează teren față de AUR, iar competiția pentru primul loc se strânge , potrivit unui sondaj Avangarde prezentat de HotNews , într-un context în care percepția publică asupra direcției țării rămâne puternic negativă, iar agenda economică (salarii, pensii, deficit) domină așteptările de la Guvern. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de 3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Intenția de vot este calculată din totalul celor care și-au exprimat o opțiune. Cum ar arăta Parlamentul dacă alegerile ar fi duminica viitoare Conform cercetării, AUR rămâne pe primul loc, dar diferența față de PSD se reduce: AUR: 35% PSD: 26% PNL: 15% USR: 10% UDMR: 5% Sub pragul electoral ar rămâne, în acest sondaj, SENS (4%) și SOS România (2%). De ce contează: diferența AUR–PSD se micșorează Comparativ cu sondajul Avangarde din septembrie (menționat în articol), AUR scade cu un punct procentual, PSD crește cu trei puncte, USR urcă cu două puncte, iar PNL pierde un punct. În termeni de ecart, PSD „recuperează” față de AUR, pe fondul unei diferențe care, în sondajul Avangarde anterior, era de 13 puncte procentuale. HotNews notează și un reper extern: un sondaj CURS publicat joi indică o diferență de opt puncte între AUR și PSD. Percepția asupra guvernării: direcție „greșită” și priorități economice Pe fondul schimbărilor politice recente, sondajul a testat și reacția la decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu , deși partidul a anunțat că rămâne în opoziție. 50% dintre respondenți consideră decizia „mai degrabă greșită”, 29% „mai degrabă bună”, iar 21% nu știu sau nu răspund. În același timp, 78% dintre respondenți spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 16% într-o direcție bună (6% indeciși/refuz). Întrebați care ar trebui să fie prima prioritate a Guvernului (un singur răspuns), respondenții indică: creșterea salariilor și pensiilor: 30% combaterea corupției: 21% reducerea deficitului și a datoriei publice: 19% reducerea cheltuielilor statului: 15% investiții în infrastructură: 7% finanțarea sistemului de sănătate: 4% Pe tema reducerii deficitului, majoritatea (59%) ar prefera reducerea cheltuielilor, în timp ce 20% ar opta pentru taxe mai mari pe averi și companii. Creșterea taxelor și impozitelor generale este susținută de 2%, iar înghețarea salariilor și pensiilor de 1%. Context: comparația cu un sondaj CURS În articol sunt prezentate și cifre dintr-un sondaj CURS publicat joi, în care AUR este cotat la 34%, PSD la 26% și PNL la 16%, iar peste pragul de 5% apar USR (8%) și UDMR (5%). Tot acolo sunt menționate și alte formațiuni sub prag, cu procente mai mici. În ansamblu, datele indică o cursă mai strânsă la vârf și o presiune crescută pe guvernare pe teme cu impact bugetar direct: salarii, pensii și reducerea deficitului. [...]
USR acuză PSD că folosește „gaura din buget” ca pretext pentru epurări politice în ministere , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre datorii lăsate de fosta guvernare și despre „deuserizarea” administrației, potrivit HotNews . Radu Miruță, lider USR, a susținut la Congresul partidului de sâmbătă, de la Timișoara, că PSD a participat „un an întreg” la guvernare, dar nu a prezentat public un plan concret de măsuri bugetare. În intervenția sa, Miruță i-a ironizat pe social-democrați pentru că ar invoca acum o „gaură” în buget, fără a indica soluții. „Ați auzit vreun lider PSD care a ieșit în față și a spus: iată cum facem, iată de unde luăm banii, iată ce tăiem și iată ce construim? Niciodată.” Miza: justificarea schimbărilor din aparatul guvernamental În același discurs, Miruță a legat acuzațiile despre situația bugetară de mesajele PSD privind „deuserizarea” ministerelor, sugerând că tema ar fi folosită pentru a acoperi lipsa de performanță și pentru a reface influența unor grupuri din administrație. „Tot zgomotul ăsta este mai degrabă o scuză în fața găștilor pe care noi le-am scos de la butoane, cu care ei vor să se reîmprietenească (...).” Miruță a mai afirmat că miniștrii PSD ar produce „zgomot mediatic” „fără fond” pentru a-și „scuza neputința”, adăugând că funcția i-ar „copleși”. Context: congres USR, primul după intrarea în opoziție Congresul USR are loc sâmbătă la Timișoara, cu 600 de delegați care aleg 24 de membri ai Biroului Național. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres, mai notează publicația. Pentru context despre competiția internă, HotNews a relatat anterior despre congres într-un material separat, disponibil aici . [...]
Dominic Fritz a fixat la Congresul USR o linie de opoziție dură față de PSD și AUR , mizând pe promisiunea unei „guvernări fără PSD și fără AUR” și pe ideea că partidul trebuie să rămână „câinele de pază” al cetățenilor, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care USR își alege noua conducere la Timișoara, iar Fritz încearcă să consolideze direcția politică pentru următorii doi ani. În fața delegaților, liderul USR a vorbit despre dezamăgirea unor alegători care au votat „cu speranță” pentru o agendă de reformă și a încercat să repoziționeze partidul ca actor de control și presiune publică asupra puterii. „Noi nu ne vom crede niciodată șeful sistemului, vom fi mereu câinele de pază al cetățenilor în fața sistemului!” Ținta principală: relația PSD–Guvern și controlul asupra agendei fiscale În discurs, Fritz a sugerat că premierul Luca Niculescu ar fi sub influența liderului PSD Sorin Grindeanu, folosind o comparație menită să transmită ideea de control politic asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv pe calendarul legat de deficit și buget. „Grindeanu comandă muzica, Niculescu cântă, iar lăutarii trebuie să-i plătească românii.” Fritz a afirmat că Grindeanu „i-a dat guvernului termenele” – „deficitul lămurit până la 1 noiembrie, bugetul până la 1 decembrie” – și că după șase luni PSD ar urma să evalueze premierul. Critici la adresa PSD și AUR: „supapa sistemului” Liderul USR a atacat și opoziția, acuzând AUR că ar „sprijini pe furiș” PSD. Despre PSD, Fritz a susținut că nu va reduce cheltuielile statului și nu va lupta cu corupția, invocând primele zile de guvernare ca indiciu asupra priorităților. În același registru, Fritz a spus că AUR capitalizează politic nemulțumiri legitime, dar nu ar fi „anti-sistem”, ci „supapa sistemului”, astfel încât furia publică să nu se îndrepte către „adevărații vinovați”. Miza internă: conducerea partidului și strategia pe doi ani Congresul USR este primul după intrarea partidului în opoziție și are ca obiect alegerea noului Birou Național: 600 de delegați urmează să voteze 24 de membri. Mandatul de președinte al lui Dominic Fritz nu este pus în joc la acest congres. La final, Fritz a indicat drept obiectiv pentru următorii doi ani construirea unei „majorități reformiste” care să ducă USR din nou la guvernare, cu o linie explicită: „o guvernare fără PSD și fără AUR”. Pentru context despre eveniment și competiția internă, HotNews a relatat separat că reuniunea are loc la Timișoara și că mai multe echipe își dispută locurile din conducere. [...]
Guvernul a schimbat 44 de prefecți și subprefecți, resetând conducerea locală a administrației după învestirea noului Executiv, potrivit Știrile Pro TV . Măsura are impact operațional direct: prefectul și subprefectul sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu și coordonează, între altele, aplicarea deciziilor centrale la nivel județean. Deciziile vin după instalarea guvernului format „în jurul PSD”, în contextul în care mai mulți prefecți și subprefecți susținuți anterior de PNL și USR și-au anunțat demisiile în ultimele săptămâni, după ce cele două partide au decis că nu vor intra la guvernare, potrivit News.ro. Într-un comunicat, Guvernul a transmis că a aprobat hotărâri de eliberare din funcție și numire pentru mai mulți prefecți și subprefecți, precizând că persoanele numite „îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de Codul administrativ”. Ce s-a decis: eliberări și numiri la nivel de județe Lista publicată de Executiv include: eliberări din funcția de prefect (inclusiv prefectul municipiului București); eliberări din funcția de subprefect în mai multe județe; numiri în funcția de prefect în județe precum Alba, Arad, Bacău, Bihor, Cluj, Constanța, Dolj, Prahova, Timiș și altele; numiri în funcția de subprefect , inclusiv în județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Prahova, Satu Mare și în municipiul București. De ce contează: efect imediat asupra coordonării administrației în teritoriu Schimbarea simultană a zeci de prefecți și subprefecți înseamnă o reconfigurare rapidă a conducerii administrative la nivel local, într-un moment în care relația dintre centru și teritoriu depinde de aceste funcții. Prefecții și subprefecții sunt piese-cheie în implementarea deciziilor guvernamentale la nivel județean. Guvernul Luca Niculescu a fost învestit și cu voturile PNL și UDMR, însă cele două partide au anunțat că nu intră la guvernare, conform informațiilor din material. [...]
UDMR condiționează comasarea localităților mici de referendumuri locale , avertizând că o reformă administrativ-teritorială făcută „fără cap” riscă să blocheze funcționarea serviciilor publice, potrivit G4Media . Mesajul liderului UDMR, Kelemen Hunor , vine în contextul în care PSD a readus în discuție comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori, un subiect sensibil mai ales în comunitățile maghiare din Ardeal. Într-o emisiune la B1 TV, Kelemen Hunor a spus că nu este de acord cu varianta de pornire a reformei prezentată de PSD și a insistat că o astfel de decizie nu poate fi asumată fără consultarea directă a comunităților vizate. „Referendumul nu poate să fie scos din ecuație. Dacă vrei o reformă bună trebuie să ai și curajul respectiv.” Ce problemă ridică UDMR: riscul unei reorganizări făcute în grabă Liderul UDMR a criticat modul în care sunt abordate reformele în România și a avertizat că o comasare impusă sau prost pregătită poate genera disfuncționalități, inclusiv în organizarea serviciilor publice. „Dacă faci fără cap te trezești că nu e bine. Cum vor funcționa serviciile, cum împărțim școlile?” Kelemen Hunor a invocat și exemple comparative: a spus că reorganizarea din 1968 a fost „artificială”, iar în Danemarca o comasare voluntară a durat 30 de ani. Calendarul anunțat de Ministerul Dezvoltării În același context, G4Media reamintește declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, care a precizat că proiectul privind comasarea localităților cu până la 1.500 de locuitori ar urma să fie implementat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară , cu posibilitatea ca localitățile să opteze pentru această soluție; etapa a doua : comasare „asumată” de Guvern. Kelemen Hunor a mai spus că susține începerea reformei, dar contestă ideea că ea ar putea fi finalizată într-un singur an, indicând că o reorganizare administrativă are nevoie de timp și asumare politică. [...]
Rectificarea bugetară a reaprins disputa pe deficit și investiții , după ce Ilie Bolojan a acuzat PSD că a folosit politic tema finanțelor publice și le-a cerut social-democraților „să guverneze”, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul premier a susținut că PSD „și-a adus aminte de urgențele reale” și a renunțat la „șantajul cu blocarea rectificării până la prezentarea unor deficite măsluite”. Mesajul vine după adoptarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară. Cifrele invocate: deficit mai mic, investiții mai mari Bolojan afirmă că datele prezentate de Guvern confirmă o îmbunătățire a indicatorilor fiscali și o creștere a investițiilor publice. El indică o scădere a deficitului bugetar după primele nouă luni la 3,81% din PIB , de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025, precum și o majorare a investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. „Sunt date asumate oficial astăzi de Guvern. Sigur, pentru PSD este deja modus operandi să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern”, a precizat Bolojan. Pe acest fond, liderul PNL le-a transmis social-democraților că, odată ce „au confirmat oficial buna moștenire”, ar trebui să se concentreze pe guvernare, nu doar pe rectificare. Atac pe zona de execuție bugetară la Sănătate și fonduri europene Bolojan l-a criticat și pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susținând că o parte importantă din sumele rectificate ar reflecta probleme de alocare a bugetului și de atragere a finanțărilor europene. În acest context, el menționează 700 de milioane de lei din fonduri europene ( PNRR și coeziune) care ar fi trebuit accesate. „OUG de astăzi arată și ratările miniștrilor PSD. Spre exemplu, în cazul Ministerului Sănătății, cea mai mare parte a sumelor rectificate este consecința eșecului domnului Rogobete de a aloca banii din buget în funcție de priorități, nu de preferințe sau interese, și de a accesa fondurile europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei”, a mai scris fostul premier. În final, Bolojan a reluat mesajul politic către PSD: „Puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută.” [...]
