Știri
Știri din categoria Politică
Premierul desemnat Adrian Veştea mizează pe o formulă PSD–PNL cu miniștri tehnocrați, pentru a trece rapid votul Parlamentului, potrivit news.ro. Mesajul indică o încercare de a securiza o majoritate funcțională într-un calendar scurt, cu accent pe „responsabilitatea” guvernării.
Veştea a spus marți seară, la România TV, că va propune „un guvern politic” din care să facă parte Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat și „reprezentanţi din zona tehnocrată, din zona tehnică”. El a adăugat că unii dintre tehnocrații vizați „poate s-au regăsit şi pe lista lui Eugen Tomac”.
Întrebat dacă exclude USR din viitorul cabinet, Veştea a indicat că nu a insistat în această direcție, invocând pozițiile publice ale unor lideri politici și timpul scurt avut la dispoziție.
„Am considerat că luând o astfel de hotărâre nici nu are rost să te apuci să mai insişti foarte mult, fiindcă ţara aşteaptă să fie guvernată.”
Premierul desemnat a afirmat că îi așteaptă pe cei de la UDMR să intre în guvernul pe care îl va propune și a susținut că are o colaborare bună cu formațiunea. În același timp, a relatat că reprezentanții UDMR i-ar fi transmis că decizia de a nu susține guvernul nu ține de persoana sa, ci de o poziție discutată în partid, inclusiv în teritoriu.
Veştea a mai spus că ar urma o discuție „mâine” la nivelul UDMR și că speră într-o decizie pozitivă după evaluarea cabinetului, argumentând din nou cu nevoia de guvernare și trecerea prin votul Parlamentului.
Recomandate
PSD amână până duminică decizia privind intrarea la guvernare, ceea ce complică calendarul de învestire al Cabinetului Veștea , potrivit Stirile Pro TV . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că partidul „stă și analizează” programul de guvernare și dacă merită să intre „într-o asemenea majoritate”. În același timp, premierul desemnat Adrian Veștea a fost informat că PSD nu ia încă o decizie, iar liderul social-democraților a indicat că forurile statutare ale partidului urmează să fie convocate în zilele următoare, cu un Consiliu Politic Național programat, „în principiu”, pentru duminică după-amiază. „PSD trebuie să judece foarte bine dacă mai intră sau nu într-o asemenea majoritate (...) L-am informat că decizia PSD de a intra sau nu se mai lasă așteptată”, a declarat Sorin Grindeanu, după ședința PSD. Miza: majoritatea parlamentară rămâne incertă Contextul descris de publicație arată că, după ce UDMR și USR au transmis că nu vor susține guvernul, iar din PNL ar putea veni doar o parte din voturi, Veștea ar fi putut conta, la acel moment, pe 180 de voturi (PSD, neafiliați și grupurile UPR și PACE), calculele indicând un deficit de 53 de voturi. Negociatorii premierului desemnat susțineau însă că încearcă să atragă suplimentar: 30 de aleși de la PNL; 14 de la AUR; 17 de la Minorități. În scenariul în care sprijinul PSD s-ar menține, Guvernul Veștea ar trece cu 8 voturi peste pragul minim necesar, mai notează sursa. Ce urmează Adrian Veștea urma să depună joi la Parlament lista de miniștri și Programul de guvernare. Între timp, pozițiile publice anunțate până acum indică opoziție la învestire din partea PNL, USR și UDMR, iar un anunț similar a fost făcut și de liderii AUR, conform informațiilor din articol. [...]
Adrian Veștea își asumă cursa pentru șefia PNL, cerând amânarea congresului, într-un moment în care formarea guvernului rămâne condiționată de votul PSD , potrivit Euronews . Mișcarea adaugă presiune pe calendarul politic și pe negocierile pentru majoritate, în condițiile în care PSD urmează să decidă duminică dacă intră sau nu la guvernare . Veștea, premier desemnat, a cerut printr-o postare pe Facebook amânarea Congresului extraordinar al PNL convocat de Ilie Bolojan pentru 21 iunie, cu o săptămână, până pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune „completă”. În același mesaj, el a anunțat oficial intenția de a candida la conducerea partidului și a invocat nevoia unei „schimbări profunde de optică” la vârful PNL. „Cred că este o solicitare corectă și de bun-simț. Este un gest de minimă decență democratică. Dacă facem asta, tensiunea politică din partid va scădea și cred că, în felul acesta, putem găsi o formulă de a merge înainte, împreună, uniți. Pentru binele Partidului Național Liberal și al României.” „Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate și echilibru, îmi anunț oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal.” În mesajul său, Veștea a mai spus că intenționează să prezinte o moțiune axată pe „responsabilitatea” PNL față de România și pe identificarea „soluțiilor guvernamentale necesare pentru redresarea țării”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României, Nicușor Dan. Pe fondul acestor evoluții interne din PNL, decizia PSD devine un punct de inflexiune pentru stabilitatea guvernării: social-democrații ar urma să hotărască duminică dacă intră la guvernare, după prezentarea programului de guvernare și a listei de miniștri ai Cabinetului Veștea. În același timp, Sorin Grindeanu a transmis că „nu poate exista o majoritate parlamentară fără PSD”, potrivit informațiilor din material. Contextul complet al tensiunilor politice este doar parțial disponibil în fragmentul furnizat (textul este trunchiat), astfel că nu reies toate detaliile despre reacțiile din PNL sau despre pașii procedurali următori. Cert este că suprapunerea dintre competiția pentru șefia PNL și negocierile pentru majoritate ridică miza zilelor următoare: calendarul congresului și votul PSD pot influența direct viteza și forma instalării noului guvern. [...]
Ludovic Orban susține că instituții și adversari politici sunt folosiți pentru intimidare înainte de congresul PNL , legând mai multe episoade recente de o „ofensivă coordonată” împotriva celor care s-ar opune premierului desemnat Adrian Veștea, potrivit Știrile Pro TV . În mesajul public, liderul Forța Dreptei descrie situația drept o „zi neagră pentru democrația din România” și afirmă că presiunea ar viza atât zona politică, cât și instituții ale statului, într-un moment sensibil: cu două zile înainte de congresul PNL. Ce episoade pune Orban în aceeași „schemă” de presiune Orban enumeră trei direcții pe care le consideră conectate: dosarul DNA în care este vizat Ciprian Ciucu, despre care spune că a fost chemat la audieri și pus sub control judiciar, cu puțin timp înainte de congresul PNL; informația difuzată de Antena 3 potrivit căreia Dominic Fritz, președintele USR, ar fi vizat de o nouă anchetă a Agenției Naționale de Integritate (ANI) ; decizia Tribunalului Ilfov de suspendare a unor hotărâri ale PNL, pe care o leagă de acțiunea inițiată de „cei 16 parlamentari trădători”, în formularea sa. În aceeași logică, Orban îl critică și pe președintele Nicușor Dan pentru răspunsul dat la întrebări despre negocieri cu AUR pentru voturile necesare învestirii Guvernului Veștea, interpretând poziția acestuia ca o acceptare implicită a unei majorități care include AUR. Miza politică: congresul PNL și învestirea Guvernului Veștea Din perspectiva lui Orban, succesiunea acestor evenimente ar avea rolul de a transmite un semnal de descurajare către susținătorii lui Adrian Veștea și către parlamentari PNL, în contextul votului de învestire și al tensiunilor interne din partid. În mesaj, el susține că scopul ar fi intimidarea, dar afirmă că efectul va fi invers. „Vreți să ne intimidați? Nu veți reuși decât să ne enervați și mai tare.” Orban mai afirmă că astfel de acțiuni ar ajuta opoziția să identifice mai bine „tentaculele caracatiței din partide, justiție, servicii” și să știe „împotriva cui trebuie să luptăm”, în formularea sa. Ce rămâne neclar din informațiile prezentate Mesajul lui Orban este o interpretare politică a unor fapte distincte (dosar DNA, informații despre ANI, decizie a Tribunalului Ilfov și declarații politice). În material nu sunt prezentate dovezi care să confirme existența unei coordonări între aceste episoade, dincolo de asocierea făcută de liderul Forța Dreptei. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea condiționează calendarul formării Guvernului de un acord pe program, cu accent pe echilibru bugetar , într-un moment în care intrarea PSD la guvernare rămâne în așteptare, potrivit Agerpres . Veștea a transmis că nu este „momentul deciziilor pripite” și că va folosi „responsabil” timpul disponibil pentru a construi „un acord solid” asupra programului de guvernare. În mesajul publicat pe Facebook, el a indicat drept obiective ale viitorului program relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și „restabilirea echilibrului bugetar”. Negocierile continuă până la finalizarea programului și a echipei Premierul desemnat a spus că își asumă continuarea dialogului și a negocierilor cu partidele politice până la finalizarea programului de guvernare și a echipei guvernamentale, invocând faptul că românii așteaptă „soluții și rezultate” după „mai bine de o lună și jumătate de instabilitate politică”. În același mesaj, Veștea a insistat că deciziile trebuie analizate „cu responsabilitate” și luate în interesul pe termen lung, respingând „improvizațiile”, „excesele” și deciziile „dictate de emoție sau de grabă”. PSD își amână decizia de intrare la guvernare Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat că partidul va decide în Consiliul Politic Național dacă va face parte din Guvernul propus de Adrian Veștea. Grindeanu a precizat că PSD nu are „nimic împotriva persoanei” premierului desemnat, dar că hotărârea de a intra sau nu la guvernare va fi luată după convocarea forurilor statutare și după discuții asupra programului de guvernare. Potrivit declarației sale, Grindeanu și-ar dori ca dezbaterile interne să fie închise duminică după-amiază, când ar urma să aibă loc Consiliul Politic Național în care PSD să decidă dacă intră sau nu în Executiv. [...]
Ilie Bolojan respinge ideea unui guvern de tehnocrați și încearcă să închidă public disputa cu PSD , într-un moment în care negocierile pentru formarea majorității rămân tensionate, potrivit Digi24 . Mesajul liderului PNL vizează direct acuzațiile lansate de Sorin Grindeanu , care a susținut că Bolojan ar fi acceptat inițial un executiv tehnocrat, pentru ca ulterior să se răzgândească. Într-o postare pe Facebook, Bolojan afirmă că „niciodată” nu și-a dat acordul, „nici măcar de principiu”, pentru învestirea unui guvern de tehnocrați. El precizează că a vorbit public doar despre posibilitatea teoretică a unei astfel de soluții constituționale, condiționată însă de îndeplinirea unor criterii care, spune el, „nu au fost îndeplinite”. „Observ că se rostogolesc în spațiul public o serie de invenții toxice. Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat.” Miza: controlul deciziei în PNL și negocierea politică Bolojan își construiește replica și pe ideea de procedură internă și legitimitate a deciziilor din partid, susținând că PNL hotărăște prin forurile statutare și „vot deschis”, nu prin aranjamente informale. „Și, cel mai important, în și pentru PNL decide PNL, prin forurile statutare și prin vot deschis. Deciziile în și pentru PNL nu se iau pe sub masă, oricât de importantă ar fi aceasta.” Tot în aceeași intervenție, liderul PNL respinge și ideea unei negocieri pe funcții, afirmând că nu a „tranzacționat” nicio poziție pentru el sau pentru altcineva în schimbul unui acord care, susține el, „nu a fost vreodată în discuție”. Contextul acuzațiilor: Grindeanu și Tomac invocă lipsa de consecvență a PNL În relatarea Digi24, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că Ilie Bolojan l-ar fi „mințit” pe șeful statului, Nicușor Dan, în privința acceptării unui guvern tehnocrat, ceea ce ar fi contribuit la blocajul actual. Grindeanu a mai susținut că liderul PNL ar fi venit „de la o zi la alta” cu scenarii și cerințe diferite pentru susținerea guvernării, acceptate în negocieri, pentru ca în final să invoce faptul că nu este vorba despre un guvern politic. O poziție „asemănătoare”, notează Digi24, a avut și premierul desemnat Eugen Tomac, care a spus că PNL nu ar fi rămas consecvent cu abordarea inițială de la consultări, fără a detalia, motivând că nu a putut intra în toate aceste aspecte cât timp au existat negocieri. Ce urmează Din informațiile prezentate, schimbul de acuzații între PNL și PSD se suprapune peste dificultățile de a strânge voturile necesare pentru învestirea unui nou guvern. În acest cadru, intervenția lui Bolojan pare să urmărească limitarea costurilor politice pentru PNL și fixarea unei linii oficiale: partidul nu își asumă un acord pentru un executiv tehnocrat și își revendică decizia exclusiv prin mecanisme interne. [...]
USR cere intervenția instituțiilor pe fondul tensiunilor din negocierile pentru guvern : președintele partidului, Dominic Fritz , acuză că atacurile la adresa UDMR alimentează „ura interetnică” și susține că miza este instalarea unui executiv condus de Adrian Veștea, potrivit Digi24 . Fritz afirmă că reacțiile apărute după decizia UDMR de a nu susține „un premier care negociază pe față cu AUR” s-au transformat într-un „linșaj mediatic” care pune sub semnul întrebării loialitatea unei întregi comunități și vehiculează „teorii absurde” despre o intervenție a Budapestei în formarea guvernului. Într-un mesaj publicat pe Facebook , liderul USR invocă experiența Timișoarei ca oraș multietnic și avertizează că pacea interetnică este „fragilă” atunci când este folosită în scop politic. El le cere instituțiilor statului să reacționeze și face apel „la responsabilitate”, susținând că „sistemul clientelar” care l-ar dori pe Adrian Veștea prim-ministru ar fi „în stare să genereze ură interetnică” pentru a-și instala guvernul. Contextul imediat: acuzații privind o influență externă, respinse de UDMR În același context, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacționat după ce au apărut afirmații că decizia formațiunii de a nu vota Guvernul Veștea ar fi fost influențată de un apel din partea premierului Ungariei, Magyar Peter. Kelemen Hunor a respins acuzațiile și a spus că nu a vorbit cu premierul Ungariei din 23 aprilie, adăugând că UDMR poate decide „cu capul” propriu. UDMR a anunțat că nu va susține învestirea Guvernului Veștea, iar schimbul de acuzații ridică presiunea publică asupra negocierilor politice și asupra modului în care este gestionat discursul despre relațiile interetnice în perioada formării unei majorități. [...]
