Știri
Știri din categoria Politică monetară
BNR introduce în circulație o nouă emisiune de bancnote, fără schimbări de design sau elemente de siguranță, ceea ce înseamnă că impactul este în principal operațional, nu monetar, potrivit Economica, care publică integral comunicatul băncii centrale.
Noua emisiune este pentru cupiurile de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei și 500 lei, iar bancnotele au imprimată pe avers data de „1 februarie 2026”. Ele poartă semnătura guvernatorului BNR și a noului casier central, Mugur Tolici.
Din punct de vedere practic, BNR precizează că toate celelalte elemente grafice, caracteristicile și elementele de siguranță rămân aceleași ca la bancnotele aflate deja în circulație. Asta înseamnă că nu este vorba despre o schimbare de serie cu efecte asupra recunoașterii sau verificării autenticității, ci despre o actualizare de emisiune.
Bancnotele din emisiunea „1 februarie 2026” vor fi introduse eșalonat, „în funcție de nevoile reale ale circulației monetare”, și vor circula în paralel cu bancnotele existente. Pentru populație și companii, consecința imediată este că vor putea întâlni treptat bancnote cu noua dată, fără ca cele vechi să-și piardă valabilitatea.
Recomandate
BNR avertizează că, fără explicații suplimentare, decizia Consiliului Concurenței pe ROBOR poate alimenta așteptări nerealiste și controverse cu potențial de a afecta stabilitatea financiară și creditarea, potrivit Adevărul . Banca centrală cere clarificări privind concluziile investigației care a vizat activitatea unor bănci pe piața monetară și modul de stabilire a indicelui. BNR susține, într-un punct de vedere semnat de purtătorul de cuvânt Dan Suciu , că investigația se referă la o procedură tehnică „dificil de înțeles chiar și pentru specialiști” și amintește că autoritatea de concurență a precizat că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”. Cu toate acestea, banca centrală spune că în spațiul public au apărut interpretări care pot distorsiona percepția asupra pieței financiare. De ce contează: riscul de confuzie în jurul ROBOR și al ratelor la credite BNR atrage atenția că lipsa unor explicații suplimentare poate genera „controverse neîntemeiate” și „așteptări nerealiste”, cu efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare. În acest context, instituția invocă declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora diferența analizată în investigație ar fi de ordinul „fracțiunilor de procent” față de un nivel considerat corect al ROBOR. Banca centrală notează însă că, în dezbaterea publică, au apărut afirmații potrivit cărora ROBOR ar fi crescut cu „mai multe procente” din cauza comportamentului băncilor, fiind invocată evoluția de la aproximativ 1,25% la peste 8% în intervalul 2021–2023. BNR reamintește că a explicat în repetate rânduri creșterea dobânzilor din acea perioadă, pe fondul inflației globale și al majorării ratelor dobânzilor în multe economii din regiune, și că ROBOR evoluează, de regulă, în jurul dobânzii de politică monetară, cu variații de aproximativ un punct procentual. Cele trei clarificări cerute de BNR Consiliului Concurenței În documentul citat, BNR formulează trei întrebări pe care consideră că autoritatea de concurență ar trebui să le lămurească: Relația dintre regulile pieței monetare și concluziile investigației: dacă normele și procedurile sunt considerate corecte și respectate, BNR cere să se explice ce prevederi din legislația concurenței ar fi fost încălcate, cum și dacă există contradicții între normele pieței și legislația concurenței. Schimbul de informații între participanți: BNR amintește că, potrivit conducerii Consiliului Concurenței, nu a fost identificat un „cartel clasic”, dar au fost invocate schimburi de informații sensibile/confidențiale sau un nivel prea ridicat de transparență; banca centrală cere explicații despre relevanța acestor elemente din perspectiva concurenței. Metodologia pentru „fracțiunile de procent”: BNR solicită clarificarea modului în care a fost determinat nivelul ROBOR considerat corect și de ce aceeași analiză nu ar fi aplicabilă și perioadelor în care indicele a scăzut consistent. Context: sancțiuni mari și litigii probabile Poziția BNR vine după ce Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea băncilor participante la mecanismul de stabilire a ROBOR, în urma unei investigații care a vizat perioada 2019–2022. Autoritatea a indicat existența unor schimburi de informații sensibile între instituțiile de credit participante la procesul de fixing al ROBOR și a apreciat că acestea au afectat mediul concurențial de pe piața monetară. În material este menționat că amenzile depășesc 80 de milioane de lei, iar ulterior este indicat și un total de 3,73 miliarde de lei (aprox. 710 milioane de euro, adică aprox. 3,55 miliarde lei) ; articolul nu explică diferența dintre cele două valori. Totodată, mai multe bănci au anunțat că vor contesta în instanță decizia, iar în spațiul public au apărut discuții despre impactul asupra ratelor și despre eventuale despăgubiri, pe fondul faptului că decizia nu este definitivă și poate fi analizată de instanțe în anii următori. „Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită”, se arată în poziția semnată de Dan Suciu. Amenzile enumerate în articol Lista sancțiunilor prezentată în material include: Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei Banca Transilvania: 875,74 milioane lei OTP Bank România: 85,03 milioane lei ING Bank: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei Intesa Sanpaolo Bank România: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei [...]
Conducerea BNR avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot afecta independența politicii monetare , într-un moment în care Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci la stabilirea indicelui, potrivit Economedia . Cristian Popa , membru al Consiliului de administrație al BNR, a susținut că ROBOR s-a poziționat „în ultimii 30 de ani” în jurul ratei-cheie, în interiorul coridorului format de facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția lui trebuie citită împreună cu contextul macroeconomic și cu lichiditatea din piață. În opinia sa, creșterea ROBOR din 2021–2022 a fost sincronizată cu mișcări similare din regiune (Cehia, Ungaria, Polonia) și cu majorările de dobândă operate de marile bănci centrale, pe fondul inflației. De ce contează: ancheta de concurență riscă să se suprapună peste deciziile de dobândă Oficialul BNR a argumentat că ROBOR a crescut „în mare parte” pentru că banca centrală a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația, în cadrul mandatului de stabilitate a prețurilor. În acest context, căutarea unor „vinovați” pentru creșterea ROBOR ar pune în discuție independența băncii centrale, pe care Popa o descrie drept esențială pentru stabilirea dobânzilor și, implicit, pentru controlul inflației. „Ne afectează pe noi, la Banca Centrală, pentru că se pune în discuţie, până la urmă, independenţa băncii centrale.” Cum descrie BNR mecanismul ROBOR: indice „transparent”, format pe o piață Popa a insistat că ROBOR este un indice calculat zilnic „în mod transparent”, pe baza cotațiilor a 10 contributori, și a comparat formarea prețului cu mecanismele de pe bursă (cotații de cumpărare și vânzare). În aceeași logică, a spus că transparența și schimbul de informații sunt elemente structurale în formarea prețurilor pe piețele financiare și că mecanismele indicilor de referință nu ar trebui, prin ele însele, să ducă la prezumția unei coordonări anticoncurențiale. „Simplul fapt că o instituţie verifică ulterior dacă propriile cotaţii sunt afişate şi accesibile, nu demonstrează existenţa unor practici anticoncurenţiale.” Context: investigația Consiliului Concurenței și pașii următori Investigația Consiliului Concurenței a început în 2022, după controale inopinate la mai multe bănci, pe fondul unor niveluri ale ROBOR considerate neobișnuit de ridicate. Raportul (500 de pagini și 300 de anexe) a fost transmis celor zece bănci vizate pe 6 aprilie; acestea au 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri. O decizie finală era așteptată înainte de finele primului semestru, conform informațiilor prezentate. În aprilie, președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor și că eventualele amenzi ar fi „substanțiale”, având în vedere domeniul și dimensiunea companiilor implicate. În același subiect, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis recent o poziție critică față de premisele anchetei și a avertizat că orice concluzie care ar trata creșterea ROBOR drept practică neconcurențială ar ajunge, implicit, să vizeze deciziile de politică monetară ale BNR. Pentru context suplimentar, Economedia trimite la articolul „BNR, săgeți către Consiliul Concurenței în ancheta ROBOR. Isărescu: Nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta? Ne apărăm, cu tărie, piața monetară” . [...]
BNR avertizează că venitul real al populației va fi lovit în S1/2026 de consolidarea bugetară și inflația ridicată , iar efectul se vede deja în slăbirea puterii de cumpărare și în scăderea PIB, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din mai, banca centrală notează că puterea de cumpărare a continuat să se erodeze în primul trimestru din 2026, pe fondul încetinirii creșterii veniturilor și al nivelului încă înalt al inflației. În același timp, PIB-ul a scăzut, „mai ales pe seama descreșterii consumului privat”, ceea ce indică o frânare a principalului motor al economiei. Ce transmite BNR despre următoarele luni Mesajul central al BNR este că presiunea asupra veniturilor reale nu s-a încheiat. Instituția anticipează că activitatea economică va „resimți intens” în prima jumătate a anului impactul măsurilor de consolidare bugetară (adică reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și/sau creșteri de venituri fiscale) și al dinamicii ridicate a inflației, cu efect prioritar asupra venitului disponibil real al populației. Când ar putea veni redresarea și de ce contează BNR vede o redresare „ulterior, mai cu seamă în 2027”, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, în special cele din PNRR , dar și în contextul unei posibile detensionări a conflictului din Orientul Mijlociu și al revigorării cererii externe. „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027, în principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe.“ Pentru companii, semnalul este că cererea internă poate rămâne sub presiune pe termen scurt, într-un context în care consumul privat a început deja să tragă economia în jos, iar revenirea este împinsă mai degrabă spre 2027 decât spre finalul lui 2026. [...]
BNR prelungește perioada dobânzilor ridicate , menținând dobânda-cheie la 6,50% pe an, pe fondul unor riscuri de inflație care, în scenariul băncii centrale, urcă în trimestrul II și împing eventualele reduceri mai departe în timp, potrivit Banking News . Pentru debitori, mesajul implicit este că relaxarea costurilor de finanțare nu este iminentă, iar pentru companii și stat rămâne relevantă presiunea dobânzilor asupra creditării și finanțării deficitului. Decizia BNR: dobânzi neschimbate și rezerve minime obligatorii păstrate Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 15 mai 2026: menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an (nivel nemodificat din august 2024); menținerea dobânzii la facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an; menținerea dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit. Economiștii consultați de Bloomberg se așteptau în unanimitate la păstrarea dobânzii-cheie la 6,50%, conform articolului. Inflația „complică totul”: vârf în T2, scădere din vară, reintrare în țintă abia în 2027 În Raportul asupra inflației (ediția mai 2026) , aprobat de BNR în aceeași ședință, banca centrală indică o creștere a inflației în trimestrul II 2026 peste nivelurile anticipate anterior , în principal din: scumpirea combustibililor, pe fondul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu; efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie; liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici; eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. BNR anticipează apoi o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 , odată cu epuizarea unor efecte (inclusiv eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și impactul majorării cotelor de TVA și a accizelor), urmată de o scădere graduală. Conform prognozei citate, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei în trimestrul III 2027 , pe fondul intensificării presiunilor dezinflaționiste, inclusiv din partea deficitului de cerere agregată. Ce semnal dă piaței: tăierile de dobândă, „puțin probabile” pe un orizont de un an În analiza citată, analiștii se așteaptă ca BNR să își revizuiască în sus prognoza de inflație, ceea ce „ar putea aduce un ton mai ferm („hawkish”)” la conferința de presă de la începutul săptămânii viitoare. BCR, la rândul său, a revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,9% (de la 5,5% anterior și de la 3,7% cât estima la începutul anului) și anticipează o scădere accentuată a inflației pe timpul verii. În același context, banca consideră că eventualele reduceri de dobândă sunt puțin probabile în următoarele patru trimestre , potrivit articolului. Riscuri și context: leul, politica internă și șocurile energetice Materialul indică și o serie de incertitudini care pot influența deciziile viitoare: măsuri potențiale de consolidare bugetară, în contextul politic intern și al angajamentelor legate de procedura de deficit excesiv ; conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, cu efecte posibile asupra puterii de cumpărare, profiturilor firmelor și percepției de risc (implicit costuri de finanțare); relevanța deciziilor de politică monetară ale BCE și Fed, precum și ale băncilor centrale din regiune. În analiza citată este menționată și o opțiune alternativă la creșterea dobânzilor: o gestionare mai strictă a lichidității prin sterilizarea excesului de lichiditate la nivelul ratei-cheie, ceea ce ar putea împinge în sus rata efectivă a BNR (menționată ca fiind la nivelul facilității de depozit, 5,50%). Totuși, aceeași analiză arată că o astfel de măsură nu este văzută „în acest moment” ca fiind pe masa deciziei și ar fi mai degrabă legată de preocupări privind slăbirea leului. Calendar: Raportul asupra inflației și următoarea ședință de politică monetară BNR va prezenta public Raportul trimestrial asupra inflației (ediția mai 2026) într-o conferință de presă pe 19 mai 2026, ora 11:00 . Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 iulie 2026 . [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,5% , o decizie care menține costul creditării ridicat într-un moment în care banca centrală confirmă atât o inflație de două cifre, cât și o economie în contracție, potrivit Digi24 . Consiliul de Administrație al BNR a decis vineri menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, nivel păstrat încă din 2024. În același timp, banca centrală a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. De asemenea, au rămas neschimbate rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale băncilor. De ce contează decizia: inflație în urcare și riscuri externe BNR arată că în aprilie 2026 rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, „în principal ca efect al creșterilor semnificative de dinamică” pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază nefavorabile și al creșterii cotației petrolului. Instituția avertizează că presiunile inflaționiste sunt alimentate în continuare de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală și anticipează că inflația va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal din cauza scumpirii combustibililor, pe fondul majorării ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului. În același timp, BNR estimează că inflația ar urma să înceapă să scadă din trimestrul al treilea al anului și să reintre în interiorul intervalului țintei în trimestrul III 2027. „Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 (...) și va descrește apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei”. Economia se contractă, iar piața muncii dă semne de slăbiciune BNR confirmă deteriorarea economiei: datele preliminare analizate de bancă arată că activitatea economică s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv. Potrivit instituției, economia s-a comprimat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după o scădere de 2,0% în trimestrul IV 2025. Banca centrală mai indică faptul că vânzările cu amănuntul și-au accentuat declinul în trimestrul I 2026, iar producția industrială și-a mărit contracția în termeni anuali. Pe piața muncii, BNR descrie o slăbire tot mai evidentă: numărul salariaților din economie continuă să scadă, iar companiile și-au redus intențiile de angajare. „Intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și deficitul de forță de muncă raportat de companii au continuat să se reducă în luna aprilie 2026, atingând niveluri tot mai joase din perspectivă istorică”. Ce semnal transmite menținerea dobânzii Păstrarea dobânzii-cheie la 6,5% sugerează că BNR prioritizează în continuare controlul inflației și gestionarea riscurilor, chiar dacă economia încetinește. În practică, o dobândă de politică monetară ridicată tinde să mențină mai sus costurile de finanțare din economie, inclusiv pentru credite, în timp ce băncile își calibrează dobânzile la depozite și împrumuturi în jurul acestor repere. BNR a publicat decizia într-un comunicat , iar pentru contextul discuțiilor precedente banca centrală indică și minuta ședinței din 7 aprilie 2026 . [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând că lupta cu inflația rămâne dificilă în 2026 , după ce banca centrală anticipează o creștere a inflației în trimestrul II peste nivelurile estimate anterior, potrivit Newsweek . Mesajul contează direct pentru costul creditării și pentru așteptările din economie, într-un context în care inflația a revenit pe creștere în primăvară. Consiliul de administrație al BNR, reunit în 15 mai 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an și a păstrat neschimbate și celelalte instrumente-cheie de pe coridorul de dobânzi. „Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, a hotărât următoarele: Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.” Ce transmite BNR despre traiectoria inflației BNR estimează că rata anuală a inflației va urca în trimestrul II din 2026 peste nivelurile previzionate anterior, dar vede apoi o corecție descendentă „substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării unor efecte directe. În scenariul prezentat, inflația ar urma: să scadă puternic în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor; să descrească ulterior gradual; să reintre în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei de 1,5%-3,5%. Datele recente: inflația a urcat în martie și aprilie 2026 După o perioadă de scădere lentă, inflația anuală și-a întrerupt în martie 2026 traiectoria descendentă și a crescut la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit articolului. În aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 10,71%, în principal ca efect al creșterilor de dinamică pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, „sub influența unor efecte de bază nefavorabile și a ascensiunii cotației petrolului”, la care s-a adăugat impactul majorării chiriilor pentru locuințele de stat, conform News.ro (citat de Newsweek). Pe indicatorii utilizați în comparațiile europene, inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a ajuns în aprilie 2026 la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. Tot în aprilie, rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 9,0% (de la 7,3% în decembrie 2025), iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a crescut la 8,0% (de la 6,8% în decembrie 2025). [...]
