Știri
Știri din categoria Plăți digitale
$385.08-3.84%NKE
$43.59+3.28%SHOP
$103.55+8.17%TGT
$122.26-0.81%EWA$28.80-1.82%EWC$58.27+0.28%EWU$46.95+0.48%Google își extinde coșul de cumpărături și plățile „asistate de agenți” în Search și Gemini, cu un nou „Universal Cart” care promite să reducă fricțiunea la cumpărare și să mute mai mult din procesul de checkout în ecosistemul propriu, potrivit Google Blog. Pentru comercianți, miza este dublă: acces la un flux de cumpărare mai integrat în produsele Google și, în același timp, nevoia de a se adapta la protocoale noi (UCP și AP2) care standardizează interacțiunea dintre „agenți” (software care acționează în numele utilizatorului), plăți și retail.
Google descrie Universal Cart ca un „hub” de cumpărături care funcționează între comercianți și între servicii: utilizatorii pot adăuga produse în coș în timp ce navighează în Search, discută cu Gemini, urmăresc YouTube sau folosesc Gmail.
Funcțiile anunțate sunt orientate spre optimizarea deciziei de cumpărare și a momentului achiziției:
Google precizează că aceste funcții rulează pe modelele Gemini, iar „inteligența” coșului ar urma să crească pe măsură ce modelele se îmbunătățesc.
La finalizarea comenzii, Google spune că Universal Commerce Protocol (UCP) face checkout-ul „foarte fluid”: utilizatorul poate plăti cu Google Pay „în câteva atingeri” la o parte dintre branduri sau poate transfera produsele pe site-ul comerciantului pentru a încheia achiziția.
Printre comercianții menționați pentru funcții de checkout selectate se numără Nike, Sephora, Target, Ulta Beauty, Walmart, Wayfair și comercianți Shopify precum Fenty și Steve Madden. Un detaliu important pentru structurarea responsabilităților comerciale și fiscale: „brandul rămâne merchant of record”, adică vânzătorul oficial în tranzacție rămâne comerciantul, nu Google.
Universal Cart „începe să fie disponibil” în SUA în această vară, inițial în Search și aplicația Gemini, urmând ca YouTube și Gmail să fie adăugate ulterior.
Separat, Google anunță extinderea experienței de checkout bazate pe UCP în Canada și Australia „în lunile următoare”, iar ulterior în Marea Britanie. UCP ar urma să ajungă și pe YouTube în SUA și să se extindă către alte verticale, începând cu rezervări hoteliere și livrări locale de mâncare.
Pentru plăți inițiate de agenți (software care poate cumpăra în numele utilizatorului), Google introduce Agent Payments Protocol (AP2), prezentat ca un set de reguli și mecanisme care permit stabilirea de „garduri de protecție” (limite) pentru tranzacții: utilizatorul ar seta brandurile/produsele și bugetul, iar agentul ar cumpăra doar când criteriile sunt îndeplinite.
Google susține că AP2 creează o legătură „transparentă și verificabilă” între utilizator, comerciant și procesatorul de plăți și folosește tehnologii de protecție a confidențialității. Compania menționează și existența unor „mandate digitale” rezistente la modificări, care ar lăsa o urmă permanentă utilă inclusiv la retururi, când ambele părți ar consulta aceeași înregistrare.
AP2 ar urma să fie introdus în produse Google „în lunile următoare”, începând cu Gemini Spark.
Pachetul Universal Cart + UCP + AP2 indică direcția Google de a integra mai strâns descoperirea produselor, optimizarea prețului și plata într-un flux unic, asistat de „agenți”. Pentru retaileri și platforme, asta poate însemna conversii mai bune din traficul Google, dar și o dependență mai mare de standarde și infrastructură controlate (sau co-dezvoltate) de Google, pe măsură ce checkout-ul și decizia de cumpărare se mută tot mai mult „în interiorul” produselor sale.
Recomandate
Banca Transilvania își mută o parte din atragerea clienților din diaspora în BT Pay , unde experiența de deschidere a contului a fost evaluată cu un Net Promoter Score (NPS) de 86, potrivit Banca Transilvania . Scorul este prezentat ca fiind „unul dintre cele mai ridicate” din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, realizat în 2025 și în primele luni din 2026. Miza operațională este reducerea dependenței de interacțiunea fizică pentru onboarding (înrolare ca client) în cazul românilor din afara țării: banca susține că BT Pay „înlocuiește drumul la bancă” pentru cei care vor să devină clienți, cu acces imediat la funcționalitățile aplicației și emiterea instant a cardului de debit digital. Ce arată profilul de utilizare din diaspora Conform studiului citat de bancă, clienții din diaspora au „autonomie digitală ridicată” și folosesc sau intenționează să folosească un cont BT pentru mai multe tipuri de fluxuri financiare legate de România, inclusiv: primirea de venituri recurente din România (salariu, pensie, bursă, alocație); încasări ocazionale; economisire și investiții; „testarea soluțiilor BT” și menținerea legăturii financiare cu România. În ceea ce privește canalul de achiziție, noii clienți ar fi ales BT Pay în principal pe baza recomandărilor (aproape 50%) și a informațiilor găsite online (aproximativ 45%) – pe site-ul BT, în social media și în căutări care folosesc inteligența artificială. Banca mai menționează și rolul interacțiunilor cu echipele din România, Italia și Republica Moldova, unde Grupul Banca Transilvania are prezență fizică. Cum funcționează deschiderea contului și alimentarea cardului Banca precizează că, după deschiderea contului în aplicație, clienții primesc instant cardul de debit digital, iar ulterior cardul fizic poate fi ridicat dintr-o agenție sau livrat la o adresă indicată. Cardul poate fi alimentat: prin transfer IBAN; prin adăugarea în BT Pay a unui card emis de o altă bancă. Pentru românii cu rezidența în Italia, banca indică existența aplicației BT Pay Italia, care include un IBAN italian, astfel încât venitul din Italia poate fi încasat în cont BT „fără comision de încasare”, plus card digital și transferuri instant. Unde sunt cei mai mulți clienți noi din afara țării Potrivit băncii, 10% dintre noii clienți care își deschid cont prin BT Pay locuiesc sau studiază în afara României, cei mai mulți fiind în Marea Britanie, Republica Moldova, Italia, Germania și Spania. [...]
Românii pot ajunge să cheltuiască, în medie, 400 de lei pe lună pe abonamente digitale fără să își dea seama, pe fondul plăților automate și al reînnoirilor în momente diferite ale lunii, arată un material Știrile Pro TV . Miza economică pentru consumatori este dublată de o problemă operațională: dezabonarea devine, în unele cazuri, intenționat complicată. Serviciile pe bază de abonament acoperă tot mai multe nevoi – de la filme și muzică, la livrări, aplicații de fitness, jocuri sau spațiu suplimentar de stocare pe telefon. Costurile individuale sunt mici și ușor de ignorat, însă, cum plățile se retrag automat din cont, impactul se vede târziu, când sumele „puse cap la cap” devin semnificative. „Estimările arată că unii consumatori ajung să cheltuiască, în medie, 400 de lei pe lună doar pe astfel de abonamente, fără să fie conștienți de cât se adună la final pentru că sumele se retrag automat din cont, în momente diferite ale lunii.” Cum își pot identifica utilizatorii costurile recurente Strategul de finanțe personale Adrian Căruceru recomandă verificarea tranzacțiilor din aplicația băncii pe ultimele 30 de zile, pentru a identifica plățile recurente (adică plăți repetate automat, la intervale regulate). Pentru fiecare abonament, utilizatorul ar trebui să își pună întrebarea dacă l-a folosit efectiv în luna anterioară; dacă răspunsul este „foarte puțin sau deloc”, oprirea abonamentului poate fi o soluție. „Deschizi aplicația băncii, verifici ultimele 30 de zile să vezi ce tranzacții au fost, identifici toate plățile recurente (…) iar pentru fiecare abonament îți pui întrebarea. L-am folosit luna trecută? (…) îl oprești pur și simplu.” Dezabonarea, între practici de descurajare și posibile reguli noi Materialul semnalează că, în anumite situații, dezabonarea este complicată, iar unele companii folosesc metode de descurajare. Cei care se consideră nedreptățiți pot depune plângere la Protecția Consumatorului . În paralel, Comisia Europeană lucrează la un act normativ de „echitate digitală”, care ar urma să vizeze explicit practici considerate riscante: obstacole la încheierea sau rezilierea abonamentelor online, proceduri complicate de dezabonare și reînnoiri automate „ascunse”, potrivit expertului în politici digitale Bogdan Manolea. „Are un capitol care privește în mod explicit aceste practici (…) Cum ar fi obstacole la încheierea sau rezilierea abonamentelor online, proceduri foarte complicate de dezabonare, reînnoiri automate ascunse.” Comisarii europeni propun, între altele, garantarea dezabonării „cu un singur click” și notificări clare cu câteva zile înainte de reînnoirea abonamentelor – măsuri care, dacă vor fi adoptate, ar putea schimba modul în care platformele își gestionează relația contractuală cu utilizatorii. [...]
Clienții ING Bank pot trimite cereri de plată prin RoPay direct din Home’Bank, fără IBAN și fără costuri , o schimbare care simplifică recuperarea rapidă a banilor între persoane și poate accelera utilizarea plăților instant între bănci, potrivit Wall-Street . Noua opțiune, numită „ Cerere de plată ”, este disponibilă din luna mai pentru toți clienții ING înscriși în sistemul RoPay. Practic, utilizatorul poate solicita bani folosind doar numărul de telefon, inclusiv de la clienți ai altor bănci participante la schema RoPay, fără să mai introducă IBAN-ul. Cum funcționează „Cererea de plată” în Home’Bank Fluxul este integrat în aplicația de mobile banking Home’Bank. Pașii indicați sunt: Home’Bank → „Plăți” → „Alte plăți” → „RoPay / Cereri plată”; selectarea persoanelor din agenda telefonului care sunt înrolate în RoPay; trimiterea solicitării de plată. Destinatarul primește notificarea în aplicația sa de mobile banking și poate aproba plata imediat sau mai târziu. Banii nu sunt retrași automat: plata se face doar după autorizarea cererii. Limite de utilizare: câte cereri poți trimite și cât timp sunt valabile ING precizează că utilizatorii pot transmite: până la 7 cereri de plată pe zi ; fiecare cerere poate fi trimisă către maximum 10 persoane ; o cerere rămâne activă 48 de ore . Funcționalitatea țintește în special situațiile uzuale în care o persoană achită o cheltuială comună (ieșiri în oraș, vacanțe, cumpărături) și recuperează ulterior sumele de la ceilalți, dar într-un flux digital standardizat. Context: adopția RoPay Alias și miza transferurilor între bănci Lansarea vine pe fondul creșterii utilizării plăților instant cu mobilul: prin RoPay Alias, peste 8,7 milioane de utilizatori din România pot face transferuri instant și gratuite pe baza numărului de telefon, indiferent de bancă, dintre care 1,5 milioane sunt clienți ING. Conform datelor citate, clienții ING reprezintă peste 17% dintre utilizatorii acestui serviciu. În același ecosistem RoPay, ING menționează și utilizări în parteneriat cu companii precum PPC Energie, Generali și Auchan. Ce spun ING și TRANSFOND despre extindere Roxana Petria, Head of Private Individuals, ING Bank România, leagă cererile de plată de simplificarea transferurilor între persoane și de integrarea nativă în aplicație: „În locul unor procese fragmentate, clienții au astăzi acces la un mod unitar de a trimite și solicita bani, direct din aplicația de mobile banking, în câteva secunde și în condiții de deplin control.” Din partea TRANSFOND, operator implicat în ecosistemul de plăți, directorul general Sabin Carantină spune că introducerea cererilor de plată este un pas pentru simplificarea plăților digitale și extinderea utilizării numărului de telefon ca identificator: „Prin această opțiune, utilizăm numărul de telefon pentru inițierea solicitărilor de plată, oferind consumatorilor o metodă sigură, intuitivă și rapidă de a gestiona transferurile de bani între prieteni, plata cumpărăturilor din magazinele virtuale sau a facturilor în aplicațiile furnizorilor de utilități.” Securitate și control: QR și autorizare în aplicațiile băncilor RoPay Alias permite transferuri instant și gratuite între persoane fizice pe baza numărului de telefon, iar identificarea destinatarului se poate face și prin scanarea unui cod QR generat instant. Potrivit informațiilor din articol, codurile QR se scanează exclusiv în aplicațiile de mobile banking ale băncilor participante, iar tranzacțiile folosesc autentificare biometrică și criptare integrate în aplicații, în linie cu standardele bancare europene. [...]
Comercianții pot încasa contactless direct pe iPhone, fără POS dedicat , după ce Banca Transilvania a adăugat funcția Tap to Pay în aplicația BT POS pentru iOS, potrivit Mobilissimo . Schimbarea are impact operațional imediat pentru micii comercianți și pentru activitățile mobile (de la livrări la servicii la evenimente): telefonul poate prelua rolul unui terminal de plată, fără echipamente suplimentare, folosind tehnologia NFC (comunicare prin apropiere) din iPhone. Cum funcționează și ce tipuri de plăți sunt acceptate Prin Tap to Pay pe iPhone , comercianții pot accepta plăți contactless prin simpla apropiere de telefon a metodei de plată a clientului. Soluția acceptă, conform informațiilor din articol: carduri de credit sau debit contactless; Apple Pay și alte portofele digitale. La finalizarea tranzacției, comerciantul solicită clientului să apropie cardul sau telefonul de iPhone, iar plata se procesează contactless. Securitate, PIN și documente pentru client Funcția acceptă și introducerea PIN-ului, inclusiv cu opțiuni de accesibilitate. Mobilissimo notează și că Apple nu stochează numerele cardurilor pe serverele sale, iar informațiile rămân în siguranță. Clienții pot primi bonul sau factura în format electronic, prin e-mail sau SMS, iar încasările pot fi consultate din aplicația BT Go. Context: volum mare de tranzacții în ecosistemul BT Banca Transilvania are în portofoliu peste 8 milioane de carduri emise și a raportat un record de Black Friday 2025, cu 11 milioane de tranzacții într-o singură zi, mai arată articolul. [...]
Banca Transilvania extinde acceptarea plăților contactless fără POS fizic prin introducerea funcției „Tap to Pay” pe iPhone în aplicația BT POS, ceea ce permite comercianților să încaseze direct pe telefon, fără echipamente suplimentare, potrivit Banca Transilvania . Funcția le permite comercianților din România să accepte plăți contactless cu carduri de debit și credit, Apple Pay și alte portofele digitale. La finalizarea tranzacției, clientul apropie metoda de plată de iPhone-ul comerciantului, iar plata este procesată prin tehnologia NFC (comunicație în câmp apropiat). Soluția acceptă și introducerea PIN-ului, inclusiv cu opțiuni de accesibilitate. Ce se schimbă operațional pentru comercianți Din perspectiva utilizării, BT descrie soluția ca o transformare „instant” a telefonului într-un POS pentru plăți contactless, prin colaborarea cu Apple. Pentru activarea funcției, comercianții au nevoie de un iPhone XS sau o versiune ulterioară, cu cea mai recentă versiune de iOS, iar configurarea se face „în câteva minute” din aplicația BT POS disponibilă în Apple App Store. Banca mai precizează că încasările pot fi consultate în aplicația BT Go , ca parte a integrării cu ecosistemul său digital. Avantajele invocate: mobilitate și flux digital În comunicat sunt menționate trei beneficii principale pentru antreprenori și clienți: Flexibilitate : încasări „oriunde și oricând”, cu adresabilitate pentru microbusiness-uri și activități mobile (exemplele date includ livrări, ride-sharing și servicii la evenimente). Flux digital complet : trimiterea bonului sau facturii în format electronic, prin e-mail sau SMS. Vizibilitate asupra încasărilor : consultarea în timp real a tranzacțiilor în BT Go. Securitate și confidențialitate: ce spune banca Banca Transilvania arată că tehnologia „ Tap to Pay” de la Apple folosește funcțiile integrate ale iPhone-ului pentru confidențialitate și securitate și susține că Apple nu stochează numerele cardurilor pe serverele sale în timpul procesării plăților. În plus, este menționat că numerele de card criptate sunt stocate temporar pe iPhone doar pentru tranzacțiile efectuate în modul „Store and Forward”. Context: poziționarea BT în plăți digitale BT își plasează lansarea în contextul poziției sale în zona de emitere și acceptare a cardurilor, menționând un portofoliu de soluții pentru comercianți (POS-uri fizice, aplicații POS, servicii de e-commerce și opțiunea „Pay with BT Pay”). Ca repere operaționale, banca indică un portofoliu de peste 8 milioane de carduri emise și un record de peste 11 milioane de tranzacții într-o singură zi , înregistrat de Black Friday, în noiembrie 2025, prin propriul sistem de plăți. [...]
UE împinge euro digital spre legislație până la final de 2026, iar miza pentru bănci și comercianți este obligația de acceptare – un statut de „monedă legală” care ar putea schimba regulile concurenței în plățile de retail, potrivit Antena 3 . Euro digital este descris ca „numerar electronic” susținut de Banca Centrală Europeană (BCE), gândit să funcționeze alături de bancnote și serviciile băncilor comerciale. Propunerea Comisiei Europene prevede un „portofel digital” (aplicație pentru păstrarea și folosirea banilor), cu o limită de cheltuieli încă nestabilită, utilizabil atât online, cât și offline, iar tranzacțiile ar urma să fie concepute ca netrazabile. Dacă legislația este adoptată înainte de sfârșitul lui 2026, euro digital ar putea deveni disponibil pentru plăți cu amănuntul până în 2029. De ce contează: obligația de acceptare poate redesena piața plăților În centrul disputei este ideea ca euro digital să aibă statut de monedă legală, ceea ce ar obliga comercianții să îl accepte, similar numerarului. O parte a industriei bancare și a unor jucători privați avertizează că o astfel de obligație ar „denatura concurența”, în timp ce susținătorii proiectului spun că fără acest statut euro digital nu ar atinge „masa critică” de utilizare. În paralel, proiectul are și o miză de suveranitate în infrastructura de plăți: Visa și Mastercard (ambele companii americane) reprezintă 61% din plățile cu cardul în zona euro și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere, conform datelor BCE citate în material. Cine se opune și care sunt argumentele Opoziția băncilor comerciale s-a intensificat pe măsură ce dosarul avansează. Daniel Baal, președintele Federației Bancare Franceze, a criticat direct proiectul: „Euro digital pentru retail, așa cum este conceput în prezent, perturbă acest echilibru transformând banii băncii centrale într-un concurent direct al banilor băncilor comerciale”. Și Wero, o platformă europeană de plăți susținută de bănci importante, se declară precaută. Directorul general Martina Weimert a acceptat utilitatea plăților offline, dar a avertizat că obligația de acceptare ar crea o „denaturare a concurenței”. Pe lângă bănci, materialul notează îngrijorări din zona protecției vieții private și a activiștilor pentru descentralizare, care se tem că o monedă digitală emisă de stat ar putea crește vizibilitatea guvernelor asupra cheltuielilor cetățenilor și ar putea permite restricții. Plafonarea deținerilor individuale, aflată în plan, nu ar fi calmat aceste temeri. Cine poate înclina balanța în Parlamentul European Dosarul este coordonat în Parlamentul European de europarlamentarul spaniol Fernando Navarrete Rojas (PPE), descris ca având o preferință pentru soluții din sectorul privat. Potrivit materialului, el a numit statutul de monedă legală o „armă atomică” și a avertizat: „Chiar dacă (euro digital) nu este bun, ești obligat să-l folosești”. Conform mai multor persoane familiarizate cu negocierile, citate în articol, Navarrete ar fi încercat să încetinească procesul și ar fi susținut limitarea euro digital la utilizarea offline, pentru a reduce concurența cu soluțiile private. Această poziție „doar offline” a fost însă eliminată din text, potrivit materialului. Calendar: voturi amânate, ținta rămâne finalul lui 2026 Negocierile sunt în desfășurare. Un vot în plen, programat inițial pentru luna mai, a fost amânat. Comisia parlamentară ar urma să voteze la sfârșitul lunii iunie, iar apoi să urmeze votul în plen. După acordul Parlamentului, ar începe negocierile interinstituționale între statele membre, Parlament și Comisie, cu adoptarea finală a legislației prevăzută pentru sfârșitul anului 2026. [...]
