Știri
Știri din categoria Plăți digitale
UE împinge euro digital spre legislație până la final de 2026, iar miza pentru bănci și comercianți este obligația de acceptare – un statut de „monedă legală” care ar putea schimba regulile concurenței în plățile de retail, potrivit Antena 3.
Euro digital este descris ca „numerar electronic” susținut de Banca Centrală Europeană (BCE), gândit să funcționeze alături de bancnote și serviciile băncilor comerciale. Propunerea Comisiei Europene prevede un „portofel digital” (aplicație pentru păstrarea și folosirea banilor), cu o limită de cheltuieli încă nestabilită, utilizabil atât online, cât și offline, iar tranzacțiile ar urma să fie concepute ca netrazabile.
Dacă legislația este adoptată înainte de sfârșitul lui 2026, euro digital ar putea deveni disponibil pentru plăți cu amănuntul până în 2029.
În centrul disputei este ideea ca euro digital să aibă statut de monedă legală, ceea ce ar obliga comercianții să îl accepte, similar numerarului. O parte a industriei bancare și a unor jucători privați avertizează că o astfel de obligație ar „denatura concurența”, în timp ce susținătorii proiectului spun că fără acest statut euro digital nu ar atinge „masa critică” de utilizare.
În paralel, proiectul are și o miză de suveranitate în infrastructura de plăți: Visa și Mastercard (ambele companii americane) reprezintă 61% din plățile cu cardul în zona euro și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere, conform datelor BCE citate în material.
Opoziția băncilor comerciale s-a intensificat pe măsură ce dosarul avansează. Daniel Baal, președintele Federației Bancare Franceze, a criticat direct proiectul:
„Euro digital pentru retail, așa cum este conceput în prezent, perturbă acest echilibru transformând banii băncii centrale într-un concurent direct al banilor băncilor comerciale”.
Și Wero, o platformă europeană de plăți susținută de bănci importante, se declară precaută. Directorul general Martina Weimert a acceptat utilitatea plăților offline, dar a avertizat că obligația de acceptare ar crea o „denaturare a concurenței”.
Pe lângă bănci, materialul notează îngrijorări din zona protecției vieții private și a activiștilor pentru descentralizare, care se tem că o monedă digitală emisă de stat ar putea crește vizibilitatea guvernelor asupra cheltuielilor cetățenilor și ar putea permite restricții. Plafonarea deținerilor individuale, aflată în plan, nu ar fi calmat aceste temeri.
Dosarul este coordonat în Parlamentul European de europarlamentarul spaniol Fernando Navarrete Rojas (PPE), descris ca având o preferință pentru soluții din sectorul privat. Potrivit materialului, el a numit statutul de monedă legală o „armă atomică” și a avertizat:
„Chiar dacă (euro digital) nu este bun, ești obligat să-l folosești”.
Conform mai multor persoane familiarizate cu negocierile, citate în articol, Navarrete ar fi încercat să încetinească procesul și ar fi susținut limitarea euro digital la utilizarea offline, pentru a reduce concurența cu soluțiile private. Această poziție „doar offline” a fost însă eliminată din text, potrivit materialului.
Negocierile sunt în desfășurare. Un vot în plen, programat inițial pentru luna mai, a fost amânat. Comisia parlamentară ar urma să voteze la sfârșitul lunii iunie, iar apoi să urmeze votul în plen.
După acordul Parlamentului, ar începe negocierile interinstituționale între statele membre, Parlament și Comisie, cu adoptarea finală a legislației prevăzută pentru sfârșitul anului 2026.
Recomandate
Parlamentul European a aprobat două rezoluții care susțin lansarea euro digital , însă proiectul mai are nevoie de votul final asupra regulamentului de emitere, potrivit Corriere della Sera . Banca Centrală Europeană este pregătită tehnic să emită moneda digitală, dar decizia politică finală aparține legislativului european. Ce este euro digital Euro digital ar fi o formă electronică a numerarului, emisă direct de Banca Centrală Europeană, la fel ca bancnotele și monedele. Ar avea curs legal, ceea ce înseamnă că ar trebui acceptat obligatoriu, și ar putea fi utilizat: online, pentru plăți pe internet; offline, fără conexiune la rețea; între persoane fizice sau în magazine, prin aplicație sau card. Cum ar funcționa în practică Fiecare cetățean ar putea deschide un cont în euro digital la o bancă sau la un alt intermediar autorizat. Pentru persoanele fără acces la servicii bancare clasice, ar exista un „serviciu universal”, care în Italia ar putea fi oferit de Poștă. Contul ar putea fi alimentat: prin transfer din contul bancar obișnuit; prin depuneri în numerar. Plățile s-ar face prin aplicația dedicată, aplicația băncii sau card. Există limite? Da, dar nu pentru cheltuieli. Va exista un plafon de deținere în cont, estimat între câteva sute și aproximativ 3.000 de euro. Dacă o plată depășește acest plafon, diferența ar fi retrasă automat din contul bancar tradițional. Pentru comercianți, plafonul de deținere ar fi zero: sumele încasate ar fi transferate imediat în contul obișnuit. Scopul acestor limite este protejarea sistemului bancar, astfel încât depozitele să nu fie mutate masiv din bănci către conturile în euro digital. De ce insistă BCE Banca Centrală Europeană argumentează că peste jumătate din plățile de retail sunt deja digitale, în timp ce moneda emisă de banca centrală există doar în formă fizică. Fără un echivalent digital, instituția riscă să piardă influență în politica monetară. Un alt argument este autonomia strategică: peste două treimi dintre plățile cu cardul din Europa sunt procesate prin rețele extra-europene precum Visa și Mastercard. În 13 din cele 20 de state din zona euro nu există un circuit național de plăți, ceea ce ridică probleme de dependență externă. Ce urmează Comisia Europeană și Consiliul au aprobat deja proiectul. Urmează votul final în Parlamentul European asupra regulamentului. Abia după acest pas euro digital ar putea intra în faza de implementare. Dacă va fi adoptat, euro digital nu va înlocui numerarul, ci va funcționa ca o alternativă publică la actualele soluții private de plată, într-un context în care tranzacțiile electronice devin dominante. [...]
Parlamentul European a susținut, în principiu, euro digital , un proiect al Băncii Centrale Europene (BCE) prezentat ca instrument de modernizare a plăților și de întărire a autonomiei economice a Uniunii, potrivit Euronews România , care citează AFP. Semnalul politic vine într-un moment în care Bruxelles-ul și BCE încearcă să reducă dependențele externe în infrastructurile critice, inclusiv în plățile digitale. Sprijinul a fost exprimat la Strasbourg, unde Parlamentul European a adoptat două amendamente favorabile proiectului, în cadrul examinării raportului anual al BCE. Unul dintre amendamente afirmă că introducerea unui euro digital este „esențială” pentru consolidarea suveranității monetare a UE, reducerea fragmentării metodelor de plată și sprijinirea integrității și rezilienței pieței unice; amendamentul a trecut cu 438 de voturi pentru și 158 împotrivă. Din perspectiva suveranității economice, mesajul central este că UE vrea o opțiune de plată digitală ancorată în instituțiile sale, nu doar în rețele comerciale globale. În termeni practici, euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi folosită similar numerarului: la plăți în magazine, online și între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Miza de suveranitate nu ține doar de „un nou instrument”, ci de controlul asupra unei componente esențiale a economiei: capacitatea de a efectua plăți în interiorul pieței unice, în condiții stabile și previzibile, inclusiv în scenarii de tensiuni geopolitice sau de întreruperi ale unor servicii private. Calendarul indicat în material este condiționat de legislație. BCE, care studiază fezabilitatea din 2020, ar urma să demareze faza pilot în 2027 și să înceapă emiterea de euro digitali în 2029, dacă un cadru legislativ european este adoptat în 2026. Pentru asta este necesar acordul Parlamentului European și al statelor membre asupra proiectului de lege propus de Comisia Europeană; Consiliul European și-a exprimat deja sprijinul pentru viitorul cadru, însă Parlamentul ar urma să îl discute abia la primăvară. Argumentul de suveranitate economică este legat explicit de structura actuală a pieței: BCE vede euro digital ca o modalitate de a întări autonomia europeană, în condițiile în care plățile online sunt dominate de grupurile americane Visa și Mastercard. În același timp, proiectul se lovește de preocupări privind confidențialitatea și riscul de a înlocui numerarul. Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat în Parlamentul European că instituția „nu va avea acces la datele personale ale utilizatorilor” și că euro digital „nu este destinat să înlocuiască numerarul”, subliniind că utilizarea ar fi opțională și că noul instrument ar reduce „dependența excesivă de furnizorii străini” pentru sisteme de plată considerate esențiale pentru funcționarea economiei UE. [...]
BCE avertizează că întârzierea euro digital crește dependența de Big Tech non-european , potrivit Economedia , care citează Agerpres. Mesajul vine pe fondul discuțiilor din UE privind cadrul legislativ necesar pentru moneda euro digitală, descrisă ca o versiune digitală a numerarului, și pune accentul pe riscul ca infrastructura de plăți a Europei să rămână ancorată în soluții controlate din afara continentului. Într-un discurs susținut în Cipru, Piero Cipollone , membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, a reluat argumentele BCE privind beneficiile euro digital pentru cetățeni, comercianți și furnizorii de plăți. Oficialul a insistat că devine „din ce în ce mai urgentă” adoptarea unui cadru juridic care să accelereze proiectul, în paralel cu inițiativele băncilor private de extindere a sistemelor de plăți. „Orice întârziere a procesului legislativ riscă să rupă impulsul acestor eforturi comune publice şi private. Acest lucru ar creşte şi mai mult dependenţa noastră de sistemele internaţionale de carduri şi ar creşte expunerea noastră la soluţiile de plată şi monedele stabile ale marilor companii tehnologice non-europene”, a avertizat Cipollone. Miza, dincolo de un nou instrument de plată, este una de autonomie strategică în plăți digitale: dacă UE nu oferă o alternativă publică și standardizată, plățile de zi cu zi rămân mediate în principal de scheme internaționale de carduri și de portofele digitale operate de companii non-europene. În această logică, euro digital este prezentat ca o piesă de infrastructură care ar reduce expunerea la decizii comerciale, tehnologice și de conformitate luate în afara UE, inclusiv la evoluția „monedelor stabile” (active digitale care urmăresc, de regulă, valoarea unei monede) emise de mari platforme tehnologice. BCE studiază posibilitatea lansării unei monede digitale proprii din 2020 și intenționează să lanseze faza pilot în 2027, condiționat de adoptarea unui cadru legislativ european în 2026. Cipollone a salutat un „pas decisiv” al statelor membre, care au ajuns recent la o poziție comună privind proiectul de regulament pentru euro digital, iar acum „mingea” este la Parlamentul European, care discută propunerea și ar urma să își adopte poziția în luna mai. După adoptarea legislației, standardele euro digital ar putea fi finalizate și puse la dispoziția pieței, iar compatibilitatea ar urma să fie integrată pe măsură ce comercianții își actualizează terminalele. În paralel, băncile private dezvoltă soluții precum Wero (inițiativă EPI) pentru a construi o alternativă europeană la Mastercard, Visa și PayPal . La finalul lui 2025, cele 27 de guverne ale UE au convenit că își doresc un euro digital utilizabil oricând și oriunde, inclusiv offline, iar BCE a estimat că acesta ar putea deveni operațional în 2029, după încheierea negocierilor cu Parlamentul European. [...]
Germania va trebui să aplice din 2027 plafonul UE de 10.000 de euro pentru plățile cash în tranzacții comerciale, iar de la 3.000 de euro cumpărătorii vor fi obligați să se identifice , potrivit Focus . Măsura schimbă semnificativ regulile pentru retail, auto, bunuri de valoare și orice vânzare „pe firmă” în care numerarul era folosit pentru sume mari. Ce se schimbă, concret, pentru plățile în numerar Din vara lui 2027, în Uniunea Europeană va exista o limită unitară de 10.000 de euro pentru plățile în numerar în context comercial. Plățile cash peste acest prag vor deveni nepermise în tranzacțiile „de afaceri” (adică atunci când este implicat un comerciant/profesionist). În paralel, UE înăsprește cerințele de transparență: cumpărătorii trebuie să se identifice deja de la 3.000 de euro, iar comercianții vor avea obligația să documenteze și să păstreze datele aferente. Focus notează că pragul relevant era până acum „semnificativ mai ridicat”. Impact operațional: obligații noi pentru comercianți și fricțiune pentru clienți Unghiul principal al schimbării este operațional: pentru multe afaceri, numerarul nu mai este doar o opțiune de încasare, ci o zonă cu reguli stricte de conformare (respectarea cerințelor legale). În practică, asta înseamnă: interdicție pentru încasări cash peste 10.000 de euro în tranzacții comerciale; identificare obligatorie a cumpărătorului de la 3.000 de euro; documentare și arhivare de date de către comerciant pentru aceste tranzacții. Obiectivul politic indicat este îngreunarea tranzacțiilor mari în numerar pentru a limita spălarea banilor și finanțarea terorismului, printr-un control care „nu începe abia la sume foarte mari”. Ce rămâne în afara plafonului: tranzacțiile între persoane fizice Pentru consumatori, o clarificare importantă este că plafonul de numerar vizează exclusiv tranzacțiile comerciale . Plățile între persoane fizice rămân, conform materialului, nelimitate , atâta timp cât niciuna dintre părți nu acționează în calitate de comerciant/profesionist. Context european: plafonul UE e un „minim”, statele pot fi mai stricte În comparație cu unele reguli naționale deja existente, plafonul UE este prezentat ca moderat. Focus citează o documentare Ruhr24.de potrivit căreia: Franța și Spania permit plăți cash până la 1.000 de euro; Grecia are un prag de 500 de euro. Regula UE funcționează ca standard minim , iar statele membre pot introduce limite mai dure. În paralel: euro digital , ca alternativă europeană în plățile electronice Materialul mai arată că, în paralel cu limitarea numerarului, UE pregătește euro digital (monedă digitală emisă de banca centrală). Miza principală indicată nu este „eficiența”, ci independența în plăți, în condițiile în care o parte importantă a plăților digitale trece prin rețele și furnizori precum Visa, Mastercard sau PayPal. Pentru consumatori, Focus susține că în viața de zi cu zi schimbările ar putea fi inițial limitate: euro digital este gândit ca o completare , nu ca înlocuitor al numerarului sau al conturilor existente, iar la nivel politic se repetă mesajul că numerarul rămâne mijloc legal de plată. În același timp, sunt menționate posibile utilizări precum plăți offline și un nivel mai ridicat de protecție a datelor decât la plățile clasice cu cardul. În ansamblu, direcția este una de mai puțin numerar și mai multă reglementare , iar efectele finale asupra obiectivelor declarate rămân, potrivit sursei, deschise. [...]
X Money ar putea intensifica competiția pe plăți digitale în SUA, dar intrarea la scară largă depinde de licențe potrivit Focus , care relatează că primii utilizatori testează deja o soluție integrată de „banking” și plăți pe platforma X, cu condiții neobișnuit de agresive pentru piața americană. Informațiile citate de publicație din Yahoo Finance indică un pachet de beneficii menit să pună presiune pe bănci și pe fintech-uri consacrate: dobândă de 6% pentru solduri, 3% cashback la cumpărături eligibile și plăți între persoane (peer-to-peer) direct în aplicație. În plus, produsul ar include un asistent bazat pe inteligență artificială pentru analiza cheltuielilor și un card Visa de debit din metal, personalizat. Ce oferă X Money și de ce contează pentru piață Condițiile (dobândă plus cashback) diferențiază X Money de jucători precum SoFi, Block sau LendingClub, notează Focus. Potrivit aceleiași surse, dobânda de 6% ar fi de aproximativ 15 ori peste media națională din SUA, un nivel rar întâlnit în industrie, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea modelului pe termen lung. Miza operațională este integrarea plăților în fluxurile existente din rețeaua socială: utilizatorii ar putea trimite bani direct din chat sau din profil, iar creatorii de conținut care încasează deja venituri prin X ar putea muta procesarea plăților de la furnizori externi precum Stripe către X Money, conform primelor relatări. Blocajul major: licențele și presiunea politică Deși produsul este prezentat ca un pas spre transformarea X într-o „super-aplicație” financiară, proiectul se lovește de obstacole de reglementare. Focus scrie că în state americane importante, inclusiv New York, ar lipsi încă licențele necesare, ceea ce ar limita o lansare extinsă. Pe lângă licențiere, crește și presiunea politică: senatoarea americană Elizabeth Warren și-a exprimat îndoieli privind adecvarea lui Musk și a invocat riscuri legate de protecția datelor, prevenirea fraudelor și posibile planuri privind stablecoin-urile (criptoactive concepute să urmărească valoarea unei monede). În acest context, extinderea X spre servicii financiare ar atrage, inevitabil, o supraveghere mai strictă. În concluzie, X Money ar putea înăspri concurența în plăți digitale prin preț și integrarea cu o platformă socială mare, însă amploarea și ritmul intrării pe piață par condiționate mai degrabă de acceptarea regulatorie și de viabilitatea economică a ofertelor decât de funcțiile tehnologice. [...]
PayU aduce mai adânc în „checkout” opțiunea BNPL prin Klarna , mizând pe creșterea conversiei în e-commerce , într-o piață în care plățile „Buy Now, Pay Later” (cumperi acum, plătești mai târziu) au ajuns la 24% din tranzacțiile online în categoriile unde sunt aplicabile, potrivit Ziarul Financiar . PayU, unul dintre cei mai mari procesatori de plăți digitale din regiune, își extinde portofoliul prin integrarea soluției Klarna pentru operațiunile din România și Ungaria. În practică, clienții pot alege „Plătește în 30 de zile” sau plata în trei rate fără dobândă, fără costuri suplimentare dacă respectă termenele de plată. De ce contează pentru comercianți: impact direct în vânzări Argumentul comercial invocat în material este legat de conversie și valoarea comenzilor: integrarea opțiunilor de plată amânată ar ajuta comercianții să crească frecvența cumpărăturilor cu 46% și valoarea coșului cu 40%, conform declarațiilor Elenei Gheorghe, Country Manager PayU România și Ungaria. „Consumatorii își doresc flexibilitate, iar comercianții care integrează aceste opțiuni reușesc să crească frecvența cumpărăturilor cu 46%, cât și valoarea coșului de cumpărături cu 40%.” Cum funcționează integrarea: încasare imediată, risc de credit la furnizorul BNPL Din punct de vedere operațional, Klarna este integrată direct în pagina de finalizare a comenzii (checkout) PayU și are disponibile module (pluginuri) pentru mai multe platforme de comerț online, între care Gomag, MerchantPro, WooCommerce, OpenCart și Shopify. Pentru comercianți, beneficiul menționat este că încasează imediat sumele tranzacționate, în timp ce riscul de credit și colectarea ratelor sunt gestionate de furnizorul BNPL. Radiografia utilizării BNPL în România: coșuri mici și medii, dar și achiziții mari Un studiu PayU la nivel național, citat în articol, arată că aproximativ 1 din 4 români declară că folosește BNPL. Utilizarea este concentrată în special pe achiziții de valoare mică și medie: 26% folosesc BNPL pentru coșuri între 250 și 999 de lei; 24% pentru tranzacții sub 250 de lei; 9% declară utilizarea pentru tranzacții de peste 3.000 de lei. Cel mai activ segment este cel al tinerilor de 20–29 de ani, cu o rată de utilizare regulată de 20% și ocazională de 20%, potrivit aceleiași surse. Context european: piața BNPL, în creștere accelerată La nivel european, estimările citate indică o piață BNPL de aproximativ 191 de miliarde de euro (aprox. 955 mld. lei) în 2025, susținută de o rată anuală de creștere de peste 20% în perioada 2021–2024. Până în 2030, volumul ar putea ajunge la aproape 294 de miliarde de euro (aprox. 1.470 mld. lei). [...]
