Uniunea Europeană propune euro digital pentru a reduce dependența de Visa și Mastercard - Opoziția băncilor comerciale și îngrijorările privind confidențialitatea cetățenilor complică procesul

UE împinge euro digital spre legislație până la final de 2026, iar miza pentru bănci și comercianți este obligația de acceptare – un statut de „monedă legală” care ar putea schimba regulile concurenței în plățile de retail, potrivit Antena 3 . Euro digital este descris ca „numerar electronic” susținut de Banca Centrală Europeană (BCE), gândit să funcționeze alături de bancnote și serviciile băncilor comerciale. Propunerea Comisiei Europene prevede un „portofel digital” (aplicație pentru păstrarea și folosirea banilor), cu o limită de cheltuieli încă nestabilită, utilizabil atât online, cât și offline, iar tranzacțiile ar urma să fie concepute ca netrazabile. Dacă legislația este adoptată înainte de sfârșitul lui 2026, euro digital ar putea deveni disponibil pentru plăți cu amănuntul până în 2029. De ce contează: obligația de acceptare poate redesena piața plăților În centrul disputei este ideea ca euro digital să aibă statut de monedă legală, ceea ce ar obliga comercianții să îl accepte, similar numerarului. O parte a industriei bancare și a unor jucători privați avertizează că o astfel de obligație ar „denatura concurența”, în timp ce susținătorii proiectului spun că fără acest statut euro digital nu ar atinge „masa critică” de utilizare. În paralel, proiectul are și o miză de suveranitate în infrastructura de plăți: Visa și Mastercard (ambele companii americane) reprezintă 61% din plățile cu cardul în zona euro și aproape toate tranzacțiile transfrontaliere, conform datelor BCE citate în material. Cine se opune și care sunt argumentele Opoziția băncilor comerciale s-a intensificat pe măsură ce dosarul avansează. Daniel Baal, președintele Federației Bancare Franceze, a criticat direct proiectul: „Euro digital pentru retail, așa cum este conceput în prezent, perturbă acest echilibru transformând banii băncii centrale într-un concurent direct al banilor băncilor comerciale”. Și Wero, o platformă europeană de plăți susținută de bănci importante, se declară precaută. Directorul general Martina Weimert a acceptat utilitatea plăților offline, dar a avertizat că obligația de acceptare ar crea o „denaturare a concurenței”. Pe lângă bănci, materialul notează îngrijorări din zona protecției vieții private și a activiștilor pentru descentralizare, care se tem că o monedă digitală emisă de stat ar putea crește vizibilitatea guvernelor asupra cheltuielilor cetățenilor și ar putea permite restricții. Plafonarea deținerilor individuale, aflată în plan, nu ar fi calmat aceste temeri. Cine poate înclina balanța în Parlamentul European Dosarul este coordonat în Parlamentul European de europarlamentarul spaniol Fernando Navarrete Rojas (PPE), descris ca având o preferință pentru soluții din sectorul privat. Potrivit materialului, el a numit statutul de monedă legală o „armă atomică” și a avertizat: „Chiar dacă (euro digital) nu este bun, ești obligat să-l folosești”. Conform mai multor persoane familiarizate cu negocierile, citate în articol, Navarrete ar fi încercat să încetinească procesul și ar fi susținut limitarea euro digital la utilizarea offline, pentru a reduce concurența cu soluțiile private. Această poziție „doar offline” a fost însă eliminată din text, potrivit materialului. Calendar: voturi amânate, ținta rămâne finalul lui 2026 Negocierile sunt în desfășurare. Un vot în plen, programat inițial pentru luna mai, a fost amânat. Comisia parlamentară ar urma să voteze la sfârșitul lunii iunie, iar apoi să urmeze votul în plen. După acordul Parlamentului, ar începe negocierile interinstituționale între statele membre, Parlament și Comisie, cu adoptarea finală a legislației prevăzută pentru sfârșitul anului 2026. [...]