Știri
Știri din categoria Piețe financiare
Banca Vaticanului a lansat doi indici bursieri „pe principii catolice”, unul pentru SUA și unul pentru zona euro, notează Euronews. Inițiativa, realizată în parteneriat cu Morningstar, marchează o asociere neobișnuită între Vatican și industria financiară, printr-un produs care selectează acțiuni ale unor companii considerate compatibile cu anumite criterii religioase.
Banca Vaticanului, cunoscută oficial drept Institutul pentru Opere de Religie (IOR), a anunțat că noii indici se numesc Morningstar IOR US Catholic Principles și Morningstar IOR Eurozone Catholic Principles. Fiecare indice include câte 50 de companii cu capitalizare medie și mare, iar selecția vizează firme despre care IOR susține că sunt aliniate cu învățătura catolică în zone precum etica socială și protecția mediului.
„consecvente cu învățăturile catolice privind chestiunile legate de viață, responsabilitatea socială și protecția mediului”
Conform Morningstar, principalele dețineri din varianta americană includ companii precum Meta și Amazon, în timp ce indicele pentru zona euro include nume ca ASML, Deutsche Telekom și SAP. Prezența unor giganți din tehnologie și a unor grupuri financiare mari sugerează că metodologia nu exclude automat sectoare întregi, ci operează cu filtre și criterii de selecție în interiorul universului investițional.
Parteneriatul vine după eforturi de refacere a imaginii IOR, afectată de-a lungul anilor de scandaluri legate de activități frauduloase, inclusiv deturnări de fonduri, mai scrie Euronews. În acest context, lansarea indicilor poate fi citită și ca o încercare de a ancora instituția într-un cadru mai transparent și mai ușor de comunicat către investitori.
Momentul ales este, totodată, unul în care fondurile ESG (investiții care țin cont de criterii de mediu, sociale și de guvernanță) au înregistrat ieșiri semnificative de capital, însă investițiile „pe valori catolice” nu sunt o noutate. Euronews amintește că există deja produse similare, precum un ETF din SUA legat de S&P 500 Catholic Values Index, evaluat la peste 1 miliard de dolari (840 milioane de euro), precum și Ave Maria Mutual Funds, care a raportat anul trecut active în administrare de peste 3,8 miliarde de dolari (3,2 miliarde de euro).
Recomandate
Ieșirile de capital străin din Thailanda au accelerat la cel mai rapid ritm din octombrie 2024 , pe fondul șocului energetic generat de războiul SUA–Israel cu Iranul, care a împins petrolul spre 100 de dolari/baril și a readus în prim-plan vulnerabilitatea economiei thailandeze, potrivit Reuters . Conflictul a schimbat brusc sentimentul investitorilor într-un moment în care Thailanda părea să reintre pe radarul piețelor. După ce străinii au cumpărat acțiuni thailandeze de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) în februarie, în martie a urmat o inversare puternică: vânzări nete de 823 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pe piața de acțiuni și ieșiri de 705 milioane de dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) din obligațiuni, cel mai mare flux negativ combinat din octombrie 2024, conform datelor LSEG citate de Reuters. De ce contează: șocul petrolului lovește direct într-o economie dependentă de importuri Creșterea prețului petrolului a accentuat dependența Asiei de energia din Golf, iar Thailanda este printre cele mai expuse economii: Orientul Mijlociu furnizează aproape jumătate din petrolul și gazele sale, potrivit Krungsri Research. În plus, expunerea nu se limitează la costul carburanților: peste jumătate din producția anuală de electricitate provine din gaze, iar importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au o pondere în creștere în mixul de producție. În acest context, investitorii văd un risc ca prețurile mai mari la combustibili să afecteze consumul și să perturbe exporturile și turismul – doi piloni ai economiei thailandeze. Daniel Tan, manager de portofoliu la Grasshopper Asset Management, avertizează că piețele pot subestima impactul pe termen mai lung al șocului energetic. Politică economică „în menghină”: spațiu limitat pentru dobânzi și pentru sprijin fiscal Reuters notează că Bangkok intră în acest episod cu vulnerabilități interne: economia era deja în deflație înainte de război, iar datoria publică este la 66% din PIB, aproape de plafonul autoimpus de 70%. În același timp, economia a crescut cu 2,4% anul trecut, sub ritmul altor economii din regiune, iar inflația a scăzut 12 luni la rând, ceea ce a dus la o reducere de dobândă în februarie, înainte de izbucnirea conflictului. Investitorii descriu situația drept o „capcană” de politică economică: banca centrală are spațiu limitat să majoreze dobânzile fără să afecteze redresarea, dar nici nu există mult loc sau urgență pentru relaxare, ceea ce lasă politica monetară „restrictivă prin inerție”, potrivit lui Gary Tan, manager de portofoliu la Allspring Global Investments. Estimările agenției de planificare a statului, citate de Reuters, indică și sensibilitatea creșterii economice la combustibili: fiecare creștere cu un baht a prețului la carburant reduce creșterea economică cu 2 puncte de bază, ceea ce explică reticența autorităților de a extinde subvențiile. Bahtul, supapă de presiune, dar riscurile rămân dacă petrolul rămâne scump Moneda a absorbit o parte din șoc: bahtul s-a depreciat cu circa 2,8% de la începutul războiului, deși a recuperat o parte din pierderi după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni în această lună. Reuters arată că performanța bună din 2025, când bahtul a câștigat 9%, ar putea oferi un tampon și mai mult spațiu de slăbire, însă echilibrul rămâne fragil. Guvernul a exclus deocamdată subvențiile la combustibili, dar va absorbi costuri mai mari pentru a menține tarifele la electricitate „în mare parte” neschimbate înainte de vară. Pe partea macro, războiul a răsturnat perspectiva inflației: media anuală ar putea urca până la 3,5% în acest an, în funcție de evoluția conflictului, după o contracție de 0,54% în primul trimestru. Ministrul de finanțe, Ekniti Nitithanprapas , a declarat vineri că Thailanda are „muniție limitată” pentru a-și aborda problemele economice, în condițiile în care investitorii urmăresc atât evoluția prețului energiei, cât și cât de mult se poate întinde politica fiscală fără depășirea plafonului de datorie. [...]
Bursele americane au urcat, iar petrolul a scăzut, pe fondul speranțelor de detensionare în Orientul Mijlociu , după semnale privind continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran, în timp ce sezonul de raportări financiare a trecut în prim-plan, potrivit Reuters . Mișcarea de pe piețe a fost una tipică de „relaxare a riscului geopolitic”: acțiunile au câștigat teren, randamentele titlurilor de stat americane au coborât, dolarul a continuat să slăbească, iar petrolul a corectat, pe măsură ce investitorii au pariat pe reducerea riscurilor de întrerupere a aprovizionării. Ce s-a văzut în piețe: acțiuni în sus, petrol în jos, dolar mai slab În SUA, Wall Street a închis pe creștere, iar în Europa bursele au urcat până la maxime ale ultimei luni, pe fondul perspectivelor de detensionare în Orientul Mijlociu. În cadrul indicelui S&P 500, opt din cele 11 sectoare majore au închis pe plus, cu serviciile de comunicații în frunte. În același timp: dolarul a consemnat a șaptea zi de scăderi, pe fondul speranțelor legate de un acord de pace; randamentele titlurilor de stat americane de referință au coborât, pe semne de progres în discuțiile de pace; petrolul a scăzut, pe fondul diminuării îngrijorărilor privind oferta; aurul a urcat, în contrast cu slăbirea monedei americane. Rezultatele băncilor au nuanțat raliul Sezonul de raportări a rămas un punct central. Dintre cele trei mari bănci care au publicat rezultate trimestriale în ziua respectivă, JPMorgan Chase și Wells Fargo au scăzut cu 0,8%, respectiv 5,7%, în timp ce Citigroup a urcat cu 2,6%, potrivit datelor citate de Reuters. Dobânzi: mesaje divergente dinspre Trezorerie și Fed Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că are încredere că inflația de bază va continua să scadă, în pofida războiului cu Iranul, și a reiterat apelul pentru reducerea dobânzii-cheie a Rezervei Federale. Reuters notează însă că două dintre cele trei indicatori majori de inflație publicați până atunci pentru martie arătau o ușoară creștere a inflației de bază, în timp ce creșterea salariului orar mediu a indicat o temperare față de luna anterioară. În contrast, președintele Fed Chicago, Austan Goolsbee, a avertizat că banca centrală ar putea fi nevoită să amâne reducerile de dobândă până în 2027, dacă efectele războiului cu Iranul întârzie scăderea inflației către ținta medie anuală de 2%. La ultima ședință, Fed a menținut intervalul dobânzii de politică monetară la 3,50%–3,75%, iar majoritatea oficialilor au indicat că cel puțin o reducere ar putea fi potrivită în acest an. Ce poate mișca piețele în continuare Pentru următoarea sesiune, Reuters indică drept potențiali catalizatori: evoluțiile din Orientul Mijlociu și reacția pieței energiei; postări pe rețele sociale ale lui Donald Trump; raportări financiare (Bank of America, Morgan Stanley și J.B. Hunt); date macro: producția industrială, vânzările cu amănuntul și PIB-ul Chinei (T1), inflația din Franța, producția industrială din zona euro, șomajul din India, vânzările cu amănuntul din Brazilia, vânzările din industria prelucrătoare din Canada, ocuparea forței de muncă din Australia; discursuri ale unor oficiali Fed, inclusiv Michael Barr și Michelle Bowman. În ansamblu, direcția imediată a piețelor rămâne legată de două variabile care se pot schimba rapid: semnalele privind detensionarea geopolitică (cu efect direct asupra petrolului și inflației) și tonul băncii centrale americane, într-un moment în care datele despre inflația de bază rămân mixte. [...]
Scăderea randamentelor din Ungaria sub nivelul României, după alegeri, pune din nou în lumină costul mai ridicat al finanțării statului român , într-un moment în care Trezoreria are scadențe importante de refinanțat la dobânzi peste 6%, potrivit Profit . În Ungaria, reacția piețelor la victoria opoziției Tisza – care a obținut o super-majoritate de peste două treimi în noul Parlament – a fost imediată: forintul s-a apreciat cu circa 5% față de euro, până la aproximativ 363 forinți/euro, cel mai bun nivel din ultimii patru ani. Economiștii Erste pun mișcarea pe seama așteptărilor că noul guvern va adopta politici economice mai orientate spre piață și va normaliza relațiile cu Uniunea Europeană. Ungaria coboară, România rămâne cu cele mai ridicate dobânzi din regiune Randamentele titlurilor de stat ungare pe 10 ani au scăzut cu peste 40 de puncte de bază față de vineri, la 6,14% pe an, respectiv cu circa 80 de puncte de bază în ultima săptămână. În România, dobânzile sunt în scădere în ultimele două săptămâni, însă rămân cele mai ridicate din regiune: 6,66% pe an la fixingul de marți, cu 10 puncte de bază mai jos față de joi (precedenta zi de tranzacționare) și cu 30 de puncte de bază sub nivelul de acum o săptămână. Profit notează că scăderea a fost mai vizibilă după anunțul armistițiului SUA/Iran. De ce contează pentru investitori: fondurile UE și percepția de risc ING evidențiază magnitudinea victoriei Tisza în fața Fidesz și arată că piața anticipa mai degrabă o majoritate simplă. În această interpretare, un transfer de putere mai lin și deblocarea mai rapidă a fondurilor europene devin „principalul punct de interes” pentru investitori. „Dintr-o perspectivă macroeconomică, concluzia principală este un mandat cu o forță peste așteptări pentru schimbarea regimului, care reduce incertitudinea politică pe termen scurt, crescând în același timp așteptările de reparare a instituțiilor, a relațiilor cu UE și credibilității fiscale mai rapid decât se aștepta.” Totuși, presiunile internaționale pot rămâne un factor de risc: economiștii citați de Profit anticipează o posibilă corecție a forintului spre 370 unități/euro, pe fondul influenței conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor. ING mai avertizează că investitorii ar putea marca mai repede profiturile din pozițiile pe forint, ceea ce ar crește volatilitatea. România: scadențe mari și refinanțare la costuri mai ridicate Pe plan local, articolul atrage atenția asupra presiunii de refinanțare în lei. Randamentele titlurilor românești rămân cu 40–60+ puncte de bază peste nivelul de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu. În plus, urmează scadențe semnificative: obligațiuni de 10,4 miliarde lei cu scadența în 22 aprilie , emise în principal în 2018–2019 la dobânzi de 4–5% pe an (și la 3–4% în 2020, respectiv câteva emisiuni la 7–8% în 2022), care vor fi refinanțate la dobânzi de peste 6% pe an, ceea ce implică un cost mai mare al datoriei publice; certificate de 937 milioane lei emise anul trecut, cu scadența în 29 aprilie . În context, Profit menționează că până la finele lunii februarie titlurile românești deveniseră mai atractive pe fondul reducerii deficitului bugetar, de la 9,3% în 2024 la 6,2% în 2026, însă nivelul dobânzilor rămâne ridicat comparativ cu regiunea. [...]
Piețele globale au pariat pe o deblocare diplomatică SUA–Iran , deși armata americană a început blocada porturilor Iranului, un risc direct pentru oferta de petrol și pentru inflație, potrivit Reuters . Miza de marți a investitorilor a fost ideea că Washingtonul și Teheranul ar putea găsi totuși o cale de ieșire, după ce discuțiile de pace dintre oficiali iranieni și americani au eșuat în weekend. Surse citate de Reuters au spus că dialogul „este încă viu”, iar un oficial american a indicat că există „mișcare înainte” în încercarea de a ajunge la un acord. Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , au alimentat această așteptare: el a spus luni că Iranul vrea să încheie o înțelegere, dar că nu va accepta un acord care să permită Teheranului să aibă o armă nucleară. Reacția piețelor: acțiuni în revenire, petrolul sub 100 de dolari Pe acest fundal, acțiunile globale au revenit: bursele din Asia au urcat, alături de contractele futures pe indicii din SUA și Europa. În același timp, prețul petrolului a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), semn că investitorii au redus temporar prima de risc, în așteptarea unei posibile rezolvări. Riscul economic rămâne: energie scumpă, presiune pe inflație Reuters notează însă că economia globală „nu a ieșit din pădure”: impulsul inflaționist al unor prețuri ridicate la energie va persista atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, menținând presiunea asupra companiilor și consumatorilor. Un semnal în acest sens a venit din Singapore, unde banca centrală a înăsprit marți setările de politică monetară, invocând riscurile de inflație generate de războiul din Orientul Mijlociu. În China, motorul exporturilor a încetinit în martie și a ratat semnificativ estimările, pe fondul efectelor războiului, potrivit aceleiași analize. Ce urmează: sezonul de raportări din SUA, test pentru companii Sezonul de rezultate financiare din SUA este deja în derulare și este văzut ca un test pentru cât de bine gestionează companiile efectele războiului. Marți sunt așteptate raportările de la JPMorgan Chase, Wells Fargo și Citigroup, după ce Goldman Sachs a raportat luni un profit trimestrial peste așteptări, susținut de activitatea de consultanță pentru tranzacții și de tranzacționarea de acțiuni. Pe agenda zilei mai intră publicarea indicelui PPI (prețurile producătorilor) pentru martie în SUA și intervenții publice ale unor oficiali ai Rezervei Federale, elemente care pot influența așteptările privind inflația și dobânzile. [...]
Tensiunile SUA–Iran au împins petrolul în sus, iar Bitcoin a coborât spre 70.600 de dolari , într-o reacție de tip „risk-off” (reducerea expunerii la active riscante) după anunțul Washingtonului privind blocarea Strâmtorii Hormuz , potrivit Cointelegraph . Bitcoin a coborât duminică până la 70.623 de dolari, după ce inițial scăzuse cu 1,9% la 71.686 de dolari, în urma confirmării blocadei de către președintele SUA, Donald Trump , într-o postare pe Truth Social. În același mesaj, Trump a spus că discuțiile de pace au eșuat deoarece Iranul a refuzat să renunțe la programul său nuclear, pe care l-a descris drept singurul subiect care „contează cu adevărat”. Pe măsură ce s-au deschis piețele futures din SUA, petrolul a urcat rapid: cotația a crescut cu 9,5% până la 105 dolari pe baril în circa o jumătate de oră de la deschidere, în timp ce Bitcoin era în scădere cu 2,7% în ziua respectivă, la momentul redactării materialului. De ce contează: șoc pe energia globală, volatilitate mai mare pe piețe Disputa SUA–Iran privind controlul Strâmtorii Hormuz — rută prin care trece aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol — a produs „disrupții semnificative” pe piețele financiare în ultimele șase săptămâni, cu efecte deosebit de vizibile în piața petrolului. Cointelegraph notează că volatilitatea petrolului a ajuns la cele mai ridicate niveluri de la invazia Rusiei în Ucraina, la începutul lui 2022. Context: ce a cerut Iranul și ce a transmis Trump În afara încetării focului anunțate marți (menționată de publicație ca reper în negocieri), Iranul ar fi cerut SUA: plata unor reparații de război; deblocarea unor active financiare iraniene înghețate. Trump nu a abordat direct aceste cereri în postarea citată, atribuind blocajul negocierilor refuzului Iranului de a-și încheia programul de arme nucleare. Totodată, el a calificat folosirea minelor în zonă și solicitarea de taxe drept „extorcare mondială” și a ordonat Marinei SUA să blocheze navele care ar plăti Iranului și să distrugă minele, conform materialului. Bitcoin, peste nivelul de la începutul conflictului, dar sensibil la șocuri geopolitice Chiar și cu această corecție, Bitcoin este în creștere cu circa 7,4% până la 71.194 de dolari de la începutul conflictului SUA–Iran, pe 28 februarie, când un atac aerian american l-ar fi ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit Cointelegraph. Publicația mai arată că, de la debutul războiului, Bitcoin a depășit ca performanță indicele S&P 500 și aurul, deși a recuperat doar parțial după scăderile de la maximele din octombrie, când ar fi atins 126.080 de dolari. [...]
Armistițiul SUA-Iran dă semne de fragilitate , iar tensiunile din Orientul Mijlociu au ținut investitorii în expectativă, notează Reuters , într-o trecere în revistă a zilei pentru piețele europene și globale. Sentimentul „risk-on” (apetit pentru active mai riscante) care a urmat anunțului armistițiului a pierdut din tracțiune după ce Iranul a acuzat că atacurile Israelului asupra Libanului încalcă înțelegerea cu Statele Unite. Vineri, contractele futures pe S&P 500 e-mini erau stabile, în timp ce indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific, fără Japonia, urca cu 0,8%. Pe teren, escaladarea a continuat: premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus joi că urmărește discuții cu Beirut, la o zi după ce cel mai intens bombardament israelian al războiului a ucis peste 300 de persoane în Liban. Vineri, Hezbollah a răspuns prin lansarea unei rachete către Israel, declanșând alarme aeriene inclusiv la Tel Aviv. În paralel, problema traficului prin Strâmtoarea Hormuz a reaprins nervozitatea. Președintele SUA, Donald Trump, a criticat Iranul pe Truth Social pentru că ar face o „treabă foarte proastă” în a permite trecerea navelor prin strâmtoare. „Asta nu este înțelegerea pe care o avem!” Înainte de război, o cincime din transporturile globale de petrol și gaze treceau prin Hormuz, iar Reuters arată că joi traficul a fost mult sub 10% din volumul normal, navele confruntându-se atât cu mine, cât și cu proceduri administrative, fiecare vas având nevoie de aprobare iraniană. Închiderea de facto a strâmtorii în timpul războiului de șase săptămâni dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, a produs unde de șoc pe piețe, pe fondul scumpirii petrolului și al înăspririi aprovizionării cu energie. Brent a urcat cu 0,7%, la 96,57 dolari pe baril, pe fondul temerilor privind oferta. În Asia, Nikkei 225 a avansat cu 1,6%, după ce acțiunile Fast Retailing au atins un nivel record, în urma unui salt al profitului raportat de compania care deține Uniqlo, peste estimările pieței. În Europa, la începutul sesiunii, futures pe indicele pan-european erau în creștere cu 0,6%, futures pe DAX cu 0,6%, iar futures pe FTSE cu 0,2%, în așteptarea unor repere precum inflația din Germania (CPI și HICP pentru martie), balanța de cont curent a Germaniei (februarie) și o licitație de titluri de stat pe termen scurt în Marea Britanie. [...]
