Știri
Știri

Bugatti spune că piesele pentru hypercaruri nu pot fi „tipărite simplu” 3D , potrivit Autoblog , într-o reacție publică a lui Mate Rimac la afirmații virale despre întreținerea și reparațiile modelelor mărcii. Publicația notează că discuția a pornit de la declarațiile youtuberului Mat Armstrong, care a susținut că, în cazul reparațiilor la Bugatti, unele piese de schimb ar putea fi înlocuite prin tipărire 3D. Afirmația a atras atenția tocmai pentru că Bugatti operează într-o zonă de producție cu componente foarte specializate, realizate la comandă, care nu se pretează la fabricație de masă. Mate Rimac, CEO al Bugatti-Rimac și proprietar al mărcii, a răspuns printr-un videoclip publicat pe contul său personal de Instagram, în care a contestat atât ideea „tipăririi acasă” a pieselor, cât și unele costuri vehiculate online. În exemplul dat, Rimac spune că prețul unui far nu este de 150.000 de dolari, cum s-a afirmat, ci de 25.000 de dolari bucata. În privința tipăririi 3D, Rimac a precizat că Bugatti folosește această tehnologie ca parte a procesului de producție, însă rezultatele depind de investiții mari în cercetare și dezvoltare (R&D), adică în proiectare, testare și validare. În acest context, el a subliniat că „simpla” tipărire 3D a unor piese, în afara proceselor industriale și fără validările necesare, nu este recomandată pentru automobile care costă milioane de dolari. Rimac a justificat și nivelul ridicat al prețurilor prin obiectivul companiei de a asigura o durată de viață foarte lungă pentru modelele actuale, afirmând că ținta este ca acestea să poată rezista „100 de ani”, similar modelelor clasice ale mărcii. Reacția vine pe fondul unei dezbateri mai largi despre costurile de întreținere la hypercaruri și despre diferența dintre tehnologiile folosite în producția industrială și soluțiile improvizate promovate în mediul online. [...]

Cristian Tudor Popescu pune sub semnul întrebării o posibilă „taxă” de 1 miliard de dolari pentru ca România să obțină un loc permanent într-un „Consiliu pentru Pace” inițiat de Donald Trump, potrivit Libertatea. Subiectul apare în contextul unei invitații adresate președintelui României, Nicușor Dan , de a participa la această structură. Conform relatării, CTP susține că invitația ar face parte dintr-o strategie a lui Trump de a diviza Europa, „lovind unele țări și ademenind altele”, pe fondul tensiunilor legate de intenția președintelui american de a anexa Groenlanda, teritoriu care aparține Danemarcei. Libertatea notează că „Consiliul pentru Pace” ar urma să fie condus „pe viață” de Donald Trump și să gestioneze inițial conflictul din Gaza. Statele ar avea mandate de trei ani, cu posibilitatea de a deveni membre permanente dacă achită o taxă de un miliard de dolari. Nicușor Dan nu ar fi răspuns ofertei, însă a declarat că este îngrijorat de direcția în care pot evolua lucrurile după ce Trump a anunțat taxe vamale sporite pentru țările care se opun preluării Groenlandei, în condițiile în care opt aliați europeni s-au opus. „Președintele Dan, folosit la ruperea Europei? Întrucât președintele Dan se declară profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice între SUA și UE și înțelege, cu siguranță, că invitarea lui în așa-zisul Consiliu pentru Pace alături de V. Orban este o încercare a lui Trump de a rupe Europa, lovind unele țări, ademenind altele, ar trebui să refuze?”, a transmis CTP. În același comentariu, CTP a subliniat și componenta financiară a inițiativei, arătând că, în formula descrisă, hotărârile ar urma să fie luate prin vot, dar validate în final de Trump. „Trump cere un miliard de dolari fiecărei țări care vrea un loc permanent în Consiliul său. El va fi președinte, hotărârile se vor lua prin vot, cu majoritate, dar, finalmente, vor fi aprobate de el”, a adăugat gazetarul. În paralel, articolul descrie escaladarea tensiunilor transatlantice pe tema Groenlandei: Trump ar fi promis suprataxe vamale pentru opt țări europene (Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda), începând cu 10% de la 1 februarie și cu posibilitatea de creștere la 25% de la 1 iunie, sancțiuni care ar urma să rămână în vigoare până la preluarea Groenlandei. În acest cadru, sunt menționate reacții critice ale unor lideri europeni, inclusiv Giorgia Meloni , Keir Starmer și Emmanuel Macron. [...]