Știri
Știri

Constructorii europeni de camioane intră sub presiunea rivalilor chinezi mai ieftini , după ce mai mulți producători din China pregătesc lansări pe piața europeană chiar din 2026. Potrivit Reuters , printre companiile care vor să vândă camioane grele electrice în Europa se numără BYD , Farizon, Sany, Sinotruk, Windrose și SuperPanther, iar miza este una directă: prețuri mai mici și tehnologie considerată mai avansată. Producătorii chinezi vizează prețuri cu până la 30% sub media europeană, estimată la circa 320.000 de euro pentru un camion electric greu. Avantajul lor vine din volumul mare al pieței interne, din costurile mai mici ale lanțului de aprovizionare pentru baterii și vehicule electrice și din ritmul mai rapid de dezvoltare. În China, camioanele grele cu emisii zero reprezintă deja 29% din vânzări, în timp ce în Uniunea Europeană segmentul a ajuns la numai 4,2% în 2025. Pentru constructorii europeni, pericolul este dublu: pierd teren pe preț și riscă să fie depășiți tehnologic. Reuters notează că unii manageri din industrie cred că producătorii chinezi sunt cu aproximativ trei ani înainte în anumite zone-cheie. Un exemplu este Windrose, care promite în Europa un camion electric de 250.000 de euro, cu autonomie de 670 de kilometri și încărcare în 35 de minute. Marile grupuri europene, precum Volvo , Daimler Truck, Iveco și Traton, cer măsuri care să accelereze cererea pentru camioane electrice, de la taxe de drum mai mici până la stimulente și reguli care să împingă flotele spre electrificare. Între timp, companiile chineze încearcă să reducă reticența clienților prin service local și producție în Europa, inclusiv în Ungaria și Austria. Semnalul pentru industrie este clar: piața europeană a camioanelor electrice intră într-o etapă de concurență mult mai dură. [...]

În CSAT se discută solicitarea SUA de a disloca avioane de luptă și militari la baza Mihail Kogălniceanu , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit HotNews.ro , ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost convocată miercuri, 11 martie 2026, de președintele Nicușor Dan și a început la ora 09:30 la Palatul Cotroceni. Pe agenda reuniunii se află mai multe subiecte legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu și posibilele implicații pentru România. Printre acestea se numără evaluarea efectelor asupra pieței petroliere din România, dar și analiza unei posibile dislocări temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale Statelor Unite . Solicitarea Washingtonului Conform informațiilor apărute în spațiul public, Pentagonul ar fi discutat cu autoritățile române despre trimiterea unor avioane de luptă și a unor militari suplimentari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Potrivit relatărilor din presă, infrastructura ar putea fi folosită pentru operațiuni logistice sau de realimentare a aeronavelor implicate în acțiuni militare în Orientul Mijlociu, în contextul confruntării dintre SUA-Israel și Iran. Până în prezent, Departamentul Apărării al SUA și Departamentul de Stat nu au confirmat oficial o solicitare formală în acest sens. Alte informații citate în presă arată că discuțiile se află încă într-un stadiu incipient, iar o eventuală cerere oficială ar trebui analizată de Ministerul Apărării și ulterior aprobată de CSAT. Cum funcționează cadrul legal Fostul ministru al Apărării Mihai Fifor a explicat că România are deja un acord de cooperare militară cu Statele Unite , semnat în 2005 și ratificat prin Legea 268 din 2006. Acest acord permite: staționarea și rotația trupelor americane în România utilizarea unor baze militare românești desfășurarea de exerciții și operațiuni comune În astfel de situații, CSAT analizează solicitarea partenerului strategic și decide dacă Parlamentul trebuie informat , fără a fi necesar un vot de aprobare. Baza Mihail Kogălniceanu Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante facilități militare din România și găzduiește cea mai mare prezență militară americană din țară. În prezent: aproximativ 700 de militari americani sunt staționați acolo baza este utilizată atât pentru operațiuni aeriene, cât și pentru desfășurarea trupelor terestre infrastructura urmează să fie modernizată printr-un program estimat la aproape 2,5 miliarde de lei până în 2030 Instalația militară a fost folosită și în 2025 de către forțele aeriene în contextul tensiunilor dintre Israel și Iran. Reacții politice Liderul AUR, George Simion , a susținut că România ar putea fi atrasă în conflictul din Orientul Mijlociu și a acuzat guvernul că pregătește decizii rapide în Parlament după ședința CSAT. Autoritățile nu au confirmat însă existența unui astfel de scenariu. Președintele Nicușor Dan declara în urmă cu o săptămână, în timpul unei vizite în Polonia, că nu va convoca CSAT în legătură cu situația din Orientul Mijlociu atât timp cât nu există un pericol direct pentru România . Evoluțiile recente din regiune au determinat însă convocarea reuniunii de miercuri. [...]