Știri
Știri din categoria Apărare
În CSAT se discută solicitarea SUA de a disloca avioane de luptă și militari la baza Mihail Kogălniceanu, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit HotNews.ro, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost convocată miercuri, 11 martie 2026, de președintele Nicușor Dan și a început la ora 09:30 la Palatul Cotroceni.
Pe agenda reuniunii se află mai multe subiecte legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu și posibilele implicații pentru România. Printre acestea se numără evaluarea efectelor asupra pieței petroliere din România, dar și analiza unei posibile dislocări temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale Statelor Unite.
Conform informațiilor apărute în spațiul public, Pentagonul ar fi discutat cu autoritățile române despre trimiterea unor avioane de luptă și a unor militari suplimentari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Potrivit relatărilor din presă, infrastructura ar putea fi folosită pentru operațiuni logistice sau de realimentare a aeronavelor implicate în acțiuni militare în Orientul Mijlociu, în contextul confruntării dintre SUA-Israel și Iran.
Până în prezent, Departamentul Apărării al SUA și Departamentul de Stat nu au confirmat oficial o solicitare formală în acest sens. Alte informații citate în presă arată că discuțiile se află încă într-un stadiu incipient, iar o eventuală cerere oficială ar trebui analizată de Ministerul Apărării și ulterior aprobată de CSAT.
Fostul ministru al Apărării Mihai Fifor a explicat că România are deja un acord de cooperare militară cu Statele Unite, semnat în 2005 și ratificat prin Legea 268 din 2006. Acest acord permite:
În astfel de situații, CSAT analizează solicitarea partenerului strategic și decide dacă Parlamentul trebuie informat, fără a fi necesar un vot de aprobare.
Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante facilități militare din România și găzduiește cea mai mare prezență militară americană din țară.
În prezent:
Instalația militară a fost folosită și în 2025 de către forțele aeriene în contextul tensiunilor dintre Israel și Iran.
Liderul AUR, George Simion, a susținut că România ar putea fi atrasă în conflictul din Orientul Mijlociu și a acuzat guvernul că pregătește decizii rapide în Parlament după ședința CSAT. Autoritățile nu au confirmat însă existența unui astfel de scenariu.
Președintele Nicușor Dan declara în urmă cu o săptămână, în timpul unei vizite în Polonia, că nu va convoca CSAT în legătură cu situația din Orientul Mijlociu atât timp cât nu există un pericol direct pentru România. Evoluțiile recente din regiune au determinat însă convocarea reuniunii de miercuri.
Recomandate
România își leagă tranziția la F-35 de cooperarea industrială și de infrastructură cu aliații nordici , pe fondul accelerării agendei de apărare pe flancul NATO. Într-un mesaj transmis după vizita la baza militară Lapland Air Wing , președintele Nicușor Dan a indicat explicit că Bucureștiul vrea să aprofundeze colaborarea cu Finlanda pe zona de pregătire a piloților, infrastructura bazelor și întreținere, inclusiv cu componentă de „producție industrială”, potrivit news.ro . Vizita a avut loc la Rovaniemi, în marja Summitului European al Arcticii, iar șeful statului a descris puterea aeriană drept una dintre cele mai vizibile expresii ale solidarității europene și aliate „de la Arctica până la Marea Neagră”. În același context, Nicușor Dan a spus că a văzut „ce înseamnă să fie apărat, zi de zi, flancul nordic al NATO”. De ce contează: F-35 înseamnă mai mult decât achiziție, înseamnă capacitate de operare Mesajul central al președintelui a fost că România și Finlanda se află pe un traseu similar de modernizare: baza Lapland Air Wing „marchează începutul capacității Finlandei de a opera avioane F-35”, iar România urmează să treacă „de la F-16 la F-35 în anii următori”. În această logică, cooperarea invocată nu se limitează la schimburi de experiență, ci vizează elemente operaționale care condiționează efectiv punerea în serviciu a unei noi platforme aeriene: pregătirea piloților; infrastructura bazelor; întreținerea; producția industrială (menționată ca direcție de învățare reciprocă). Ce a spus președintele În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cele două capete ale flancului NATO: „Rovaniemi şi bazele aeriene din România se află la capetele opuse ale aceluiaşi flanc, dar drumurile noastre converg.” Șeful statului a mai transmis că România este pregătită să aprofundeze cooperarea cu Finlanda, în linie cu nevoile de tranziție către F-35. Context diplomatic: discuții și cu Germania pe industria de apărare Înaintea vizitei, duminică, președintele a avut o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz , în care au fost discutate situația de securitate de pe Flancul Estic „în contextul amenințărilor ruse”, dar și potențialul cooperării româno-germane în industria de apărare. Tot duminică, Nicușor Dan a participat la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo. Președintele participă luni la a doua zi a Summitului European pentru Arctica. În informațiile transmise de sursă nu sunt menționate acorduri semnate sau calendare concrete pentru proiecte comune; rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor traduce în inițiative operaționale sau industriale punctuale. [...]
CSAT a fixat cadrul pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru direcționarea unei părți din bani către industria militară românească , după ce a aprobat Planul de înzestrare a Armatei pentru 2027–2036 , potrivit Economedia . Documentul corelează necesarul de echipamente cu resursele financiare alocate apărării și stabilește direcțiile de dezvoltare a capabilităților militare. Decizia vine pe fondul angajamentului asumat de România, împreună cu celelalte state NATO, la Summitul de la Haga din 2025, de a majora până în 2035 alocarea pentru apărare la 5% din PIB. Din această țintă, 3,5% din PIB ar urma să meargă către cheltuieli pentru apărare, iar 1,5% către cheltuieli asociate domeniului. Ce înseamnă planul 2027–2036 pentru bugete și achiziții Potrivit Administrației Prezidențiale, planul urmărește consolidarea capabilităților existente și introducerea unora noi, „sustenabile, flexibile și mobile”, adaptate riscurilor și amenințărilor actuale din mediul de securitate regional și global. În termeni practici, documentul funcționează ca instrument de planificare: leagă lista de capabilități și echipamente de resursele financiare disponibile. Orizont mai lung: transformarea Armatei până în 2044 CSAT a aprobat și Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în 2044, care transpune în măsuri recomandările din Analiza Strategică a Apărării (aprobată de CSAT în 2025) și stabilește „nivelul de ambiție” al Armatei în raport cu noile riscuri de securitate. Obiectivul declarat este creșterea capacității de luptă a structurii de forțe, cu accent pe: înzestrare, operare, pregătirea pentru luptă. Miza economică: industria de apărare și programul SAFE CSAT leagă explicit creșterea cheltuielilor de apărare de o oportunitate pentru industria națională de profil, în ideea modernizării prin tehnologii și know-how, inclusiv prin colaborări cu companii consacrate. În acest context, Consiliul a aprobat și Documentul de analiză privind implementarea programului SAFE , elaborat de un grup de lucru interinstituțional la nivelul Guvernului, destinat unor achiziții specifice de capabilități. Programul SAFE este inclus în strategia de dezvoltare a capacităților de apărare și a industriei naționale de profil. Prezența militară americană: discuții și pașii următori În aceeași ședință, CSAT a analizat situația prezenței militare americane în România, în condițiile în care SUA își revizuiesc postura militară în Europa. Membrii Consiliului au evaluat stadiul dialogului bilateral și etapele următoare privind prezența trupelor și capabilităților americane. În paralel, România analizează măsuri de „Host Nation Support” (sprijinul acordat de statul gazdă), iar elementele de infrastructură, logistică și cerințe operaționale sunt evaluate de un grup interinstituțional. Potrivit CSAT, acest demers ar urma să fundamenteze în perioada următoare adoptarea unor decizii concrete. [...]
Statele Unite au aprobat o vânzare de armament de 5 miliarde de dolari către Arabia Saudită , într-o decizie cu impact direct asupra echilibrului de securitate din Golf și asupra cooperării militare SUA–Riad, potrivit Mediafax . Pachetul include bombe, kituri de ghidare și alte echipamente, iar Departamentul de Stat al SUA susține că tranzacția „propusă va spori capacitățile de apărare aeriană ale Arabiei Saudite împotriva amenințărilor regionale actuale și viitoare”. Ce urmărește Washingtonul prin această vânzare În comunicatul citat, Departamentul de Stat afirmă că livrările ar urma să aibă două efecte operaționale principale: întărirea apărării teritoriale a Arabiei Saudite și creșterea interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu sistemele folosite de forțele americane și de alți parteneri din regiunea Golfului. Potrivit AFP, vânzarea este prezentată și ca instrument de politică externă și securitate națională pentru SUA, prin consolidarea securității „ unui aliat major din afara NATO ”. Contextul de securitate invocat Arabia Saudită a fost ținta unor atacuri cu drone și rachete atribuite forțelor iraniene și rebelilor Houthi din Yemen, susținuți de Teheran, de la începutul războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului în februarie, mai notează materialul. [...]
Recuperarea unei drone presupus rusești pe litoralul polonez ridică miza de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un context în care incursiunile cu drone în regiune se repetă și cresc riscul de incidente cu efecte economice și operaționale, inclusiv asupra transporturilor și infrastructurii. Informațiile sunt prezentate de Economica . Armata poloneză „a localizat și a recuperat o dronă din Marea Baltică, lângă plaja din Rusinowo, aproape de Jaroslawiec”, potrivit ministrului apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , care a indicat că o „inspectare preliminară” arată că ar fi vorba despre o dronă rusească. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului operațional al Forțelor armate poloneze, Jacek Goryszewski, a declarat pentru postul privat TVN24 că drona ar fi putut veni din apele internaționale și că „pare să fie o Gerbera ” – descrisă ca o dronă aeriană ieftină, cu rază lungă de acțiune, realizată din materiale precum placaj și material spongios. Acest tip de dronă este folosit adesea ca momeală, dar poate transporta și explozibili. Potrivit aceleiași declarații, drona a fost recuperată de o navă hidrografică în largul coastei localității Rusinowo și se afla ulterior pe plajă, în timp ce autoritățile desfășurau verificări în zonă. De ce contează: presiune suplimentară pe securitatea și funcționarea infrastructurii Episodul se înscrie într-un tipar mai larg: țările de pe flancul estic al NATO au fost scena unor incursiuni repetate cu drone, alimentând temerile că războiul dintre Rusia și Ucraina s-ar putea extinde dincolo de granițele alianței. În plan practic, astfel de incidente pot forța măsuri suplimentare de supraveghere și intervenție, cu impact asupra operațiunilor maritime și de coastă. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat în repetate rânduri că statele NATO ar trebui să se aștepte la o creștere a „provocărilor” din partea Moscovei, potrivit materialului. Context: incidente care ating și transportul Economica notează și un alt incident relatat de Reuters: o dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri în apropiere de granița Ucrainei cu Polonia, duminică, la scurt timp după ce fostul prim-ministru britanic Boris Johnson și alți diplomați europeni folosiseră aceeași linie. [...]
România cere accelerarea Hub-ului de securitate maritimă la Marea Neagră , o inițiativă comună cu Bulgaria, pe care o consideră esențială pentru contracararea amenințărilor hibride și pentru stabilitatea rutelor de tranzit, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , după o reuniune de lucru cu ambasadorii statelor membre UE acreditați la București, găzduită de Ambasada Irlandei, în contextul președinției rotative irlandeze a Consiliului UE. În intervenția sa, Țoiu a legat explicit securitatea la Marea Neagră de securitatea alimentară globală și de interesul direct al României în menținerea unor rute de tranzit stabile, arătând că, „ca principal producător de cereale din UE”, România are o miză majoră în această ecuație. Ce solicită România pe componenta de apărare Ministrul interimar afirmă că a cerut două direcții principale la nivel european: întărirea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene; operaționalizarea rapidă a Hub-ului de securitate maritimă România–Bulgaria , descris ca instrument pentru contracararea amenințărilor hibride. Legătura cu investițiile și conectivitatea regională În același context, Țoiu a susținut că integrarea pieței europene depinde de „conexiuni fizice rapide” și a enumerat infrastructura de transport, comunicații și energie (autostrăzi, poduri, căi ferate, cabluri de date, rețele energetice). Ea a cerut continuarea și extinderea investițiilor din fonduri naționale și europene, inclusiv prin SAFE, către vecinii aflați pe drumul aderării la UE. Context politic și agendă externă Pe lângă dosarul de securitate, ministrul interimar a indicat că România rămâne angajată în grupul „Prietenii Coeziunii” și susține un buget european „ambițios” pentru perioada 2028–2034, fără „sacrificarea coeziunii”, precum și simplificarea regulilor pentru accesul IMM-urilor la instrumente europene de competitivitate și inovare. Totodată, Țoiu a menționat susținerea pentru extinderea UE în Balcanii de Vest și Vecinătatea Estică, precum și pregătirea formatelor diplomatice pentru Adunarea Generală a ONU din această toamnă, unde prioritatea ar rămâne dezescaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]
O regiune din Rusia a urcat la un nivel record costul recrutării de combatanți străini , după ce Irkutsk (Siberia) a majorat la 1,5 milioane de ruble recompensa pentru cei care aduc cetățeni străini în armata rusă , potrivit HotNews . Suma este echivalentă cu aproape 18.000 de dolari (aprox. 81.000 de lei) și este, conform informațiilor citate, cea mai mare oferită până acum de o regiune rusă pentru recrutarea unui militar străin. Majorarea indică o presiune financiară tot mai mare la nivel regional pentru atragerea de personal, într-un context în care autoritățile locale folosesc stimulente în bani pentru a susține efortul de recrutare. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre momentul exact al intrării în vigoare a majorării sau despre condițiile concrete de acordare a recompensei, dincolo de faptul că vizează recrutarea de cetățeni străini pentru armata rusă. [...]
