Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Tehnologia Nemesis AI dezvoltată de compania românească OVES Enterprise este utilizată în sistemele antidronă EAGLS operate de armata americană în Orientul Mijlociu, contribuind la detectarea și interceptarea automată a dronelor în scenarii operaționale reale. Informația apare într-un comunicat al companiei, citat de , care confirmă integrarea inteligenței artificiale dezvoltate la Cluj-Napoca în platformele antidronă produse de compania americană MSI Defense Solutions și utilizate pentru protejarea forțelor americane din regiune.
Implementarea tehnologiei este rezultatul unui memorandum strategic semnat în urmă cu aproximativ un an între OVES Enterprise și MSI Defense Solutions, companie americană specializată în sisteme tactice avansate pentru apărare și partener al Departamentului Apărării al SUA. În urma acestui acord, modelele de inteligență artificială dezvoltate de compania românească au fost integrate în arhitectura sistemului Electronic Advanced Ground Launcher System (EAGLS), o platformă mobilă destinată detectării și neutralizării dronelor și a altor amenințări aeriene.
Potrivit companiei, sistemele sunt deja desfășurate în Orientul Mijlociu, unde sunt folosite pentru protecția forțelor americane aflate în operațiuni.
Platforma EAGLS utilizează senzori radar și optici pentru detectarea țintelor aeriene și rachete ghidate laser APKWS (Advanced Precision Kill Weapon System) pentru interceptarea acestora. Integrarea Nemesis AI adaugă un nivel suplimentar de analiză și automatizare, sistemul fiind capabil să proceseze rapid datele provenite de la senzori și să sprijine operatorii în procesul de interceptare.
În practică, tehnologia dezvoltată de OVES Enterprise permite:
Prin aceste funcții, sistemul poate realiza automat etape precum target acquisition, target lock și target tracking, reducând sarcina operatorilor și timpul de reacție în fața unei amenințări.
Mihai Filip, CEO OVES Enterprise, spune că integrarea Nemesis AI în sistemele EAGLS reprezintă o confirmare a faptului că tehnologia dezvoltată de companie poate funcționa în condiții reale de operare.
Potrivit acestuia, diferența într-un sistem antidronă este dată în principal de viteza cu care sunt identificate și clasificate amenințările și de capacitatea de a reduce intervalul dintre detectarea unei drone și interceptarea acesteia.
„Tehnologia noastră analizează date provenite de la senzori multipli, identifică ținte ostile, le urmărește traiectoria și sprijină decizia de neutralizare. Într-un context în care dronele devin tot mai rapide și mai autonome, integrarea inteligenței artificiale în sistemele de apărare devine esențială pentru protejarea forțelor aflate în operațiuni”, a declarat Mihai Filip.
Utilizarea dronelor în conflictele recente a schimbat semnificativ modul în care sunt concepute sistemele de apărare. Dronele autonome sau atacurile coordonate în grupuri pot depăși cu ușurință sistemele tradiționale de apărare antiaeriană, ceea ce determină armatele să investească în sisteme C-UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems) capabile să detecteze și să neutralizeze rapid amenințările.
Sistemele EAGLS sunt concepute ca platforme mobile de apărare antidronă, capabile să intercepteze drone rapide sau autonome folosind senzori integrați și muniție ghidată. Costul estimat al unui sistem este de aproximativ 5 milioane de dolari, potrivit companiei.
OVES Enterprise continuă dezvoltarea platformei Nemesis AI cu obiectivul de a extinde capabilitățile sistemului. Printre direcțiile analizate se numără:
În prezent, operatorul uman rămâne în lanțul decizional („human in the loop”), însă o mare parte a proceselor de identificare, analiză și urmărire a țintelor este realizată automat.
Compania analizează și posibilitatea prezentării sistemului EAGLS echipat cu Nemesis AI în România, inclusiv în cadrul expoziției BSDA (Black Sea Defense & Aerospace), unul dintre cele mai importante evenimente dedicate industriei de apărare din regiune.
Recomandate
Google extinde Gemini integrat în browserul Chrome în mai multe țări și limbi , aducând totodată și un nou instrument de editare și generare de imagini direct în browser. Potrivit informațiilor publicate de Android Authority , compania a început să lanseze funcția în Canada, India și Noua Zeelandă și a adăugat suport pentru peste 50 de limbi noi. Gemini în Chrome a fost prezentat pentru prima dată în Statele Unite în septembrie 2025, sub forma unei ferestre flotante care permitea interacțiunea directă cu inteligența artificială în timp ce utilizatorul naviga pe internet. Ulterior, Google a extins funcția cu o interfață tip bară laterală , care integrează mai profund asistentul în browser. Odată activată funcția, utilizatorii pot deschide asistentul prin pictograma Gemini din colțul din dreapta sus al filei Chrome , unde apare o interfață de conversație. De acolo, AI-ul poate analiza pagina curentă și poate ajuta la diverse sarcini, precum: rezumarea rapidă a articolelor sau paginilor web răspunsuri la întrebări despre conținutul paginii deschise compararea produselor din mai multe site-uri combinarea informațiilor din mai multe file într-un singur rezumat Google a integrat și conexiuni cu propriile servicii, ceea ce permite asistentului să lucreze cu aplicații precum Gmail, Calendar, Maps sau YouTube . Astfel, utilizatorii pot programa întâlniri, obține informații despre locații sau chiar redacta emailuri fără a părăsi browserul. Un alt element nou este integrarea Nano Banana 2 , un instrument avansat de editare și generare de imagini bazat pe inteligență artificială. Acesta poate fi folosit direct din bara laterală Gemini. De exemplu, utilizatorii pot încărca o fotografie a camerei lor și pot cere AI-ului să adauge mobilierul pe care îl analizează într-un magazin online, pentru a vedea cum ar arăta în spațiul real. Google susține că sistemul include și măsuri de siguranță împotriva comenzilor malițioase , iar pentru acțiuni sensibile - precum trimiterea unui email sau adăugarea unui eveniment în calendar - utilizatorii trebuie să confirme explicit operațiunea. Compania spune că extinderea Gemini în Chrome va continua treptat, urmând să fie adăugate noi funcții și suport pentru și mai multe regiuni în perioada următoare. [...]
Cercetătorii de la Universitatea din Sydney au creat un cip AI care procesează date folosind lumină. Potrivit EurekAlert , prototipul utilizează structuri nanofotonice pentru a realiza calcule la scări de timp extrem de mici, de ordinul picosecundelor – adică trilioane de fracțiuni de secundă – ceea ce ar putea duce la sisteme de inteligență artificială mult mai rapide și mai eficiente energetic decât cele actuale. Cipul a fost dezvoltat în cadrul centrului Nano Hub al Universității din Sydney și funcționează diferit față de procesoarele convenționale. În loc să transmită electroni prin circuite electrice, dispozitivul manipulează fotoni – particule de lumină – care trec prin structuri nanometrice. Aceste structuri realizează automat operațiile matematice necesare pentru funcționarea modelelor de inteligență artificială, reducând semnificativ consumul de energie și cantitatea de căldură generată în timpul procesării. Potrivit profesorului Xiaoke Yi , coordonatorul grupului de cercetare în fotonică al universității, tehnologia ar putea rezolva una dintre marile probleme ale industriei AI: consumul masiv de energie al centrelor de date. Utilizarea luminii pentru calcul ar permite dezvoltarea unor acceleratoare AI mult mai rapide și mai compacte. Pentru a testa prototipul, cercetătorii au antrenat rețeaua neuronală nanofotonică să analizeze peste 10.000 de imagini biomedicale, inclusiv scanări RMN ale sânului, toracelui și abdomenului. În experimente și simulări, cipul a obținut o acuratețe de aproximativ 90–99% în clasificarea imaginilor. Proiectul se înscrie într-un domeniu de cercetare aflat în expansiune, numit calcul fotonic, care încearcă să folosească lumina în locul electricității pentru procesarea datelor. Alte echipe de cercetare, inclusiv de la MIT, au demonstrat în ultimii ani procesoare fotonice capabile să execute operații de rețea neuronală în mai puțin de o jumătate de nanosecundă, iar companii tehnologice dezvoltă deja acceleratoare comerciale bazate pe această tehnologie. Echipa din Sydney lucrează acum la extinderea conceptului pentru rețele neuronale fotonice mai mari și a depus deja o cerere de brevet pentru noul cip, care a fost realizat cu sprijinul infrastructurii Australian National Fabrication Facility . [...]
Nvidia a investit în Thinking Machines Lab , startupul de inteligență artificială fondat de fosta directoare tehnologică a OpenAI, Mira Murati , într-un parteneriat strategic care prevede utilizarea masivă a cipurilor companiei pentru dezvoltarea unor modele AI de ultimă generație, potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal . Acordul presupune implementarea a cel puțin un gigawatt de cipuri Nvidia pentru antrenarea și rularea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de Thinking Machines Lab. De asemenea, cele două companii vor colabora pentru a construi infrastructuri dedicate antrenării și implementării modelelor AI la scară foarte mare. Startupul lansat de Mira Murati în februarie 2025 a crescut rapid în industria tehnologică. În iulie 2025, compania a atras 2 miliarde de dolari într-o rundă de finanțare de tip seed , evaluând startupul la aproximativ 12 miliarde de dolari , potrivit datelor publicate de Reuters . Echipa Thinking Machines Lab include mai mulți cercetători importanți din domeniul AI, printre care foști membri ai OpenAI, iar compania lucrează la dezvoltarea unor sisteme multimodale capabile să interacționeze cu utilizatorii prin conversație, imagini și alte forme naturale de comunicare . Investiția face parte din strategia mai amplă a Nvidia de a susține financiar și tehnologic companii care dezvoltă modele de inteligență artificială. Producătorul de cipuri a participat în ultimii ani la finanțări pentru mai multe startupuri majore din domeniu, inclusiv OpenAI, Anthropic, xAI sau Mistral AI. Parteneriatul cu Thinking Machines Lab ar putea folosi noua platformă de hardware Vera Rubin , anunțată de Nvidia pentru 2026, care promite performanțe de inferență mult mai eficiente decât arhitectura actuală Blackwell. [...]
Meta a cumpărat platforma Moltbook , o rețea socială creată special pentru agenți de inteligență artificială , într-o mișcare care reflectă competiția tot mai intensă dintre marile companii tehnologice pentru dezvoltarea ecosistemelor de AI autonome, potrivit informațiilor publicate de The Decoder . Tranzacția, ale cărei detalii financiare nu au fost făcute publice, presupune și integrarea fondatorilor Moltbook, Matt Schlicht și Ben Parr, în cadrul Meta Superintelligence Labs , divizia de cercetare AI condusă de Alexandr Wang, fost CEO al Scale AI. Finalizarea acordului este așteptată până la mijlocul lunii martie 2026. Moltbook a fost lansată la sfârșitul lunii ianuarie ca o platformă experimentală similară Reddit, dar concepută pentru agenți AI care pot posta, comenta și forma comunități fără intervenția directă a oamenilor . În prima săptămână de la lansare, platforma a atras peste 1,5 milioane de agenți înregistrați , iar aceștia au început să creeze propriile comunități și să dezbată diverse subiecte, inclusiv rolul și scopul inteligenței artificiale. Succesul rapid a atras atenția industriei tehnologice, dar a scos la iveală și probleme de securitate. Potrivit unei investigații citate de Wired , baza de date a platformei era configurată greșit, ceea ce a dus la expunerea a aproximativ 1,5 milioane de tokenuri API și mii de mesaje private . De asemenea, cercetătorii au descoperit că sistemul nu avea un mecanism clar de verificare a identității, ceea ce făcea dificilă diferențierea dintre utilizatori umani și agenți AI. În ciuda acestor vulnerabilități, Meta consideră că modelul Moltbook ar putea deveni important pentru dezvoltarea așa-numitei „economii a agenților AI” , în care programe autonome colaborează între ele pentru a îndeplini sarcini complexe pentru utilizatorii umani. Achiziția se înscrie în strategia mai largă a Meta de a investi masiv în inteligență artificială, într-un moment în care giganții tehnologici concurează pentru a construi sisteme capabile de superinteligență artificială și ecosisteme de agenți autonomi. [...]
Doar 26% dintre americani au o opinie pozitivă despre inteligența artificială , deși peste jumătate spun că folosesc deja astfel de instrumente, arată un sondaj NBC News . Rezultatele indică o neîncredere majoră față de tehnologie, în pofida expansiunii rapide a AI în viața de zi cu zi și a investițiilor uriașe făcute de companiile din domeniu. Sondajul realizat pe un eșantion de 1.000 de alegători înregistrați, între 27 februarie și 3 martie 2026, arată că 46% dintre respondenți au o părere negativă despre inteligența artificială , în timp ce doar 26% o privesc favorabil. În clasamentul percepțiilor negative, AI se situează printre cele mai prost văzute subiecte analizate, fiind depășită doar de Partidul Democrat și de Iran. În același timp, utilizarea tehnologiei este tot mai răspândită. Potrivit unui sondaj realizat de Brookings, aproximativ 56% dintre americani folosesc deja instrumente bazate pe inteligență artificială în activități cotidiene sau profesionale. În paralel, marile companii tehnologice investesc masiv în infrastructură și dezvoltare, cu cheltuieli estimate la până la 700 de miliarde de dolari , nivel comparabil cu produsul intern brut al unor economii dezvoltate. Totuși, amploarea schimbărilor provocate de AI generează îngrijorări. Printre temerile frecvent invocate se numără: posibila înlocuire a locurilor de muncă în domenii precum finanțe, programare sau drept; impactul asupra consumului de energie , odată cu extinderea centrelor de date; probleme legate de confidențialitate, încredere și responsabilitate socială . Un raport economic publicat de compania Anthropic sugerează că tehnologia este deja capabilă, teoretic, să automatizeze o mare parte din sarcinile din mai multe profesii. Astfel de prognoze au alimentat anxietatea publică: un sondaj realizat în februarie de firma de cercetare Verasight arată că 56% dintre americani sunt îngrijorați de ascensiunea inteligenței artificiale . Reacțiile critice s-au manifestat și în industrii concrete. În 2023, scenariștii și actorii de la Hollywood au organizat una dintre cele mai lungi greve din istorie, temându-se că AI le-ar putea înlocui munca, iar un an mai târziu asistente medicale din California au protestat față de introducerea unor sisteme considerate insuficient testate în spitale. Autorii sondajului concluzionează că americanii se află într-o dilemă între utilitate și neîncredere : folosesc tot mai des inteligența artificială, dar rămân sceptici față de impactul ei asupra societății. [...]
Microsoft introduce funcții agentice în Microsoft 365 Copilot și un nou pachet enterprise bazat pe AI , extinzând capabilitățile platformei astfel încât sistemul să poată executa sarcini complexe și procese în mai mulți pași, potrivit anunțului publicat pe blogul Microsoft . Compania a prezentat o nouă etapă în dezvoltarea asistenților AI pentru mediul corporativ, concentrată pe conceptul de „agenți” capabili să finalizeze acțiuni în mod autonom. Noile funcții vor fi integrate direct în aplicațiile Microsoft 365, inclusiv Word, Excel, PowerPoint, Outlook și Copilot Chat. Copilot devine un „coleg digital” capabil să execute sarcini Una dintre principalele noutăți este introducerea Copilot Cowork , dezvoltat în colaborare cu compania Anthropic. Tehnologia se bazează pe sistemul care stă la baza Claude Cowork și permite realizarea unor procese mai complexe, cu mai mulți pași și durată mai mare. Microsoft descrie aceste funcții drept capabilități agentice integrate , prin care Copilot poate nu doar să ofere sugestii, ci și să execute sarcini concrete sau fluxuri de lucru în aplicațiile din suita Microsoft 365 . În această lună vor fi lansate experiențele agentice de nouă generație , disponibile în principalele aplicații ale platformei. Acestea evoluează din ceea ce anterior era cunoscut drept „agent mode”. Copilot va folosi mai multe modele AI Microsoft anunță și diversificarea modelelor AI utilizate de Copilot. Pe lângă modelele OpenAI deja integrate, modelul Claude devine disponibil în Copilot Chat prin programul Frontier. Strategia companiei urmărește să combine mai multe tehnologii AI într-o singură platformă, pentru a oferi flexibilitate și performanță în funcție de tipul sarcinii. Agent 365 – platformă de administrare pentru agenți AI Un alt element nou este Agent 365 , o platformă de control pentru gestionarea agenților AI din organizații. Disponibilă din 1 mai , la un preț de 15 dolari pe utilizator , soluția oferă departamentelor IT și de securitate un sistem centralizat pentru: monitorizarea agenților AI administrarea accesului și politicilor securizarea utilizării în organizație integrarea cu infrastructura existentă Microsoft spune că Agent 365 folosește aceleași mecanisme de administrare și protecție utilizate deja pentru gestionarea angajaților și a aplicațiilor din ecosistemul Microsoft 365. Microsoft 365 E7 – un nou pachet enterprise Tot de la 1 mai , compania lansează și Microsoft 365 E7: The Frontier Suite , un pachet enterprise cu prețul de 99 dolari per utilizator . Acesta combină într-o singură soluție: Componentă Rol Microsoft 365 E5 Productivitate și colaborare Microsoft 365 Copilot Asistență AI în aplicații Agent 365 Administrarea agenților AI Pachetul include și Microsoft Entra Suite , precum și funcții avansate de securitate prin Defender, Intune și Purview , oferind protecție atât pentru utilizatori, cât și pentru agenții AI integrați în fluxurile de lucru. Prin aceste anunțuri, Microsoft încearcă să extindă rolul inteligenței artificiale în mediul enterprise, transformând Copilot dintr-un instrument de asistență într-un sistem capabil să participe activ la procesele de lucru. [...]
