Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Tehnologia Nemesis AI dezvoltată de compania românească OVES Enterprise este utilizată în sistemele antidronă EAGLS operate de armata americană în Orientul Mijlociu, contribuind la detectarea și interceptarea automată a dronelor în scenarii operaționale reale. Informația apare într-un comunicat al companiei, citat de , care confirmă integrarea inteligenței artificiale dezvoltate la Cluj-Napoca în platformele antidronă produse de compania americană MSI Defense Solutions și utilizate pentru protejarea forțelor americane din regiune.
Implementarea tehnologiei este rezultatul unui memorandum strategic semnat în urmă cu aproximativ un an între OVES Enterprise și MSI Defense Solutions, companie americană specializată în sisteme tactice avansate pentru apărare și partener al Departamentului Apărării al SUA. În urma acestui acord, modelele de inteligență artificială dezvoltate de compania românească au fost integrate în arhitectura sistemului Electronic Advanced Ground Launcher System (EAGLS), o platformă mobilă destinată detectării și neutralizării dronelor și a altor amenințări aeriene.
Potrivit companiei, sistemele sunt deja desfășurate în Orientul Mijlociu, unde sunt folosite pentru protecția forțelor americane aflate în operațiuni.
Platforma EAGLS utilizează senzori radar și optici pentru detectarea țintelor aeriene și rachete ghidate laser APKWS (Advanced Precision Kill Weapon System) pentru interceptarea acestora. Integrarea Nemesis AI adaugă un nivel suplimentar de analiză și automatizare, sistemul fiind capabil să proceseze rapid datele provenite de la senzori și să sprijine operatorii în procesul de interceptare.
În practică, tehnologia dezvoltată de OVES Enterprise permite:
Prin aceste funcții, sistemul poate realiza automat etape precum target acquisition, target lock și target tracking, reducând sarcina operatorilor și timpul de reacție în fața unei amenințări.
Mihai Filip, CEO OVES Enterprise, spune că integrarea Nemesis AI în sistemele EAGLS reprezintă o confirmare a faptului că tehnologia dezvoltată de companie poate funcționa în condiții reale de operare.
Potrivit acestuia, diferența într-un sistem antidronă este dată în principal de viteza cu care sunt identificate și clasificate amenințările și de capacitatea de a reduce intervalul dintre detectarea unei drone și interceptarea acesteia.
„Tehnologia noastră analizează date provenite de la senzori multipli, identifică ținte ostile, le urmărește traiectoria și sprijină decizia de neutralizare. Într-un context în care dronele devin tot mai rapide și mai autonome, integrarea inteligenței artificiale în sistemele de apărare devine esențială pentru protejarea forțelor aflate în operațiuni”, a declarat Mihai Filip.
Utilizarea dronelor în conflictele recente a schimbat semnificativ modul în care sunt concepute sistemele de apărare. Dronele autonome sau atacurile coordonate în grupuri pot depăși cu ușurință sistemele tradiționale de apărare antiaeriană, ceea ce determină armatele să investească în sisteme C-UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems) capabile să detecteze și să neutralizeze rapid amenințările.
Sistemele EAGLS sunt concepute ca platforme mobile de apărare antidronă, capabile să intercepteze drone rapide sau autonome folosind senzori integrați și muniție ghidată. Costul estimat al unui sistem este de aproximativ 5 milioane de dolari, potrivit companiei.
OVES Enterprise continuă dezvoltarea platformei Nemesis AI cu obiectivul de a extinde capabilitățile sistemului. Printre direcțiile analizate se numără:
În prezent, operatorul uman rămâne în lanțul decizional („human in the loop”), însă o mare parte a proceselor de identificare, analiză și urmărire a țintelor este realizată automat.
Compania analizează și posibilitatea prezentării sistemului EAGLS echipat cu Nemesis AI în România, inclusiv în cadrul expoziției BSDA (Black Sea Defense & Aerospace), unul dintre cele mai importante evenimente dedicate industriei de apărare din regiune.
Recomandate
Europa riscă să piardă din nou câștigurile economice ale unei revoluții tehnologice dacă nu reușește să transforme cercetarea în companii scalabile și să finanțeze rapid extinderea lor, avertizează președinta BCE, Christine Lagarde , potrivit Agerpres . Mesajul vizează direct competitivitatea UE într-o piață a inteligenței artificiale dominată în mare parte de jucători din SUA și China. Lagarde a spus, la o masă rotundă organizată la Geneva de Forumul Economic Mondial, că Europa „a ratat, în mare măsură, prima revoluție digitală”, deoarece beneficiile comerciale ale răspândirii tehnologiilor informației și comunicațiilor au fost „captate în mod disproporționat în alte părți”. În opinia sa, UE nu își permite să repete scenariul în cazul inteligenței artificiale, pe care o numește „a doua revoluție digitală”. De ce rămâne Europa în urmă: piață fragmentată și finanțare mai dificilă În analiza șefei BCE, decalajul european nu ține atât de lipsa de competențe, cât de dificultatea de a transforma cunoașterea în succes comercial. Lagarde indică două blocaje structurale: fragmentarea pieței , care „reduce profitabilitatea creșterii la scară largă” în Europa; fragmentarea piețelor financiare , care face expansiunea „mai dificil de finanțat”. Aceste probleme se traduc, în practică, în companii care cresc mai greu peste granițe și atrag mai dificil capital pentru a concura global într-un domeniu cu investiții mari și ritm rapid de dezvoltare. Integrarea piețelor de capital, miza până la finalul lui 2026 Lagarde a reamintit că UE încearcă de mai mulți ani să unifice piețele sale de capital, cu obiectivul de a oferi mai multe oportunități de investiții cetățenilor și de a mobiliza mai mult capital pentru companiile europene. Potrivit declarațiilor sale, liderii europeni vizează un acord privind o integrare mai mare „până la sfârșitul anului 2026”, pentru a apropia UE de „ o piață unică de capital autentică ”. Semnal din companii: 9% din investiții, direcționate către AI în 2026 Deși cursa este descrisă ca fiind dominată de giganți americani (OpenAI, Anthropic, Google, Meta, Microsoft, Amazon) și de compania chineză DeepSeek, Lagarde a invocat „semne încurajatoare” în Europa. Conform rezultatelor unor sondaje menționate de ea, companiile din zona euro intenționează să aloce în medie aproximativ 9% din investițiile lor totale către inteligența artificială în 2026. În același timp, Lagarde a punctat că UE are resurse de cercetare relevante: aproximativ 6% din populația lumii, dar 15% dintre cercetători și aproape o cincime din cele mai citate publicații științifice la nivel global. Miza rămâne însă conversia acestui avantaj în produse, firme și venituri care să rămână în Europa. [...]
Christine Lagarde avertizează că fără o piață unică de capital funcțională, Europa riscă să piardă cursa AI , într-un apel către UE relatat de Economica . Mesajul șefei BCE leagă direct competitivitatea în inteligența artificială de capacitatea Europei de a finanța rapid creșterea companiilor la scară mare, într-un context în care piața este dominată de giganți americani și de compania chineză DeepSeek. La o masă rotundă organizată la Geneva de Forumul Economic Mondial, Lagarde a spus că Europa „a ratat, în mare măsură, prima revoluție digitală”, iar câștigurile comerciale au fost „captate în mod disproporționat în alte părți”. În opinia ei, UE nu își permite să repete scenariul în cazul AI, pe care o numește „a doua revoluție digitală”. De ce contează: finanțarea și scalarea rămân punctele slabe ale UE Lagarde susține că Europa are resurse științifice solide, dar întâmpină probleme în a transforma cercetarea în produse și companii cu succes comercial. Ea a indicat că UE reprezintă aproximativ 6% din populația lumii, dar 15% din cercetători și produce aproape o cincime din cele mai citate publicații științifice la nivel global. Problema, în viziunea președintei BCE, este structurală: „fragmentarea pieței reduce profitabilitatea creșterii la scară largă în Europa”; „fragmentarea piețelor financiare face ca această expansiune să fie mai dificil de finanțat”. Ținta politică: integrarea piețelor de capital până la final de 2026 În acest context, Lagarde a reiterat obiectivul liderilor europeni de a ajunge la un acord pentru o integrare mai mare a piețelor de capital „până la sfârșitul anului 2026”, astfel încât Europa să se apropie de „o piață unică de capital autentică”. UE încearcă de mai mulți ani să unifice piețele de capital, cu miza de a mobiliza mai mult capital pentru companiile europene și de a oferi mai multe oportunități de investiții cetățenilor. Semnal din economie: companiile din zona euro își bugetează AI în 2026 Lagarde a invocat și „semne încurajatoare” privind cursa AI în Europa: potrivit rezultatelor unor sondaje, companiile din zona euro intenționează să aloce în medie aproximativ 9% din investițiile totale către această tehnologie în 2026. În logica argumentului BCE, următorul test este dacă UE reușește să reducă fragmentarea financiară suficient de repede încât investițiile în AI să poată fi transformate în extindere accelerată și competitivitate globală, nu doar în proiecte izolate. [...]
Șeful Anthropic admite că industria AI nu și-a îndeplinit promisiunile, chiar înaintea unei listări așteptate la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei). Potrivit The Next Web , Dario Amodei spune că „doar rezultate științifice reale” pot schimba percepția publică — o poziție care pune presiune directă pe teza de evaluare a companiei, bazată mai mult pe ce ar urma să facă tehnologia decât pe ce a livrat deja. Amodei a scris pe X că „cea mai exactă critică” la adresa companiilor de inteligență artificială, inclusiv Anthropic, este că nu au livrat încă „promisiunile mari” de a aduce beneficii lumii. În aceeași intervenție, el a susținut că afirmații de tipul „AI va vindeca cancerul” au devenit un clișeu perceput adesea ca înșelător, iar singurul lucru care ar conta cu adevărat este „să vindeci cancerul” în mod concret. De ce contează: evaluarea așteptată depinde de rezultate viitoare Momentul declarațiilor este relevant deoarece Anthropic se pregătește, în următoarele săptămâni, pentru o listare pe bursă pe care susținătorii companiei ar aștepta să o evalueze la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei), în octombrie. Publicația notează că prețul ar „depinde aproape în întregime” de ceea ce va face tehnologia, nu de ceea ce a făcut până acum. În acest context, mesajul CEO-ului funcționează și ca o recunoaștere a riscului central pentru investitori: încrederea publică și, implicit, susținerea politică și comercială pentru AI ar putea rămâne fragile dacă nu apar progrese verificabile, dincolo de promisiuni. Neîncrederea publică și limitele „rezultatelor” ca soluție Ca argument, articolul citează un sondaj Pew: jumătate dintre adulții americani sunt mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de AI în viața de zi cu zi, față de 10% care sunt mai entuziasmați; nivelul de îngrijorare ar fi crescut de la 37% când întrebarea a fost pusă prima dată, în 2021. Amodei respinge ideea că propriile avertismente ar fi alimentat neîncrederea și face trimitere la eseul său din 2024, „Machines of Loving Grace”, în care argumenta că AI ar putea transforma lumea în bine. În schimb, el pune scepticismul pe seama unei neîncrederi mai vechi față de corporații, AI fiind „cea mai recentă iterație” a acestui fenomen. Totuși, articolul arată că nu toți sunt convinși că „descoperirile” vor fi suficiente. O angajată OpenAI (menționată ca atare) a replicat că industria farmaceutică livrează constant progrese, dar rămâne printre cele mai puțin de încredere sectoare. Ea a enumerat factori care ar influența judecata publicului dincolo de rezultate: prețuri, acces, activitate de lobby, lipsă de transparență, modul în care sunt împărțite câștigurile și cine ajunge să dețină puterea. Separat, Yann LeCun a susținut că singura cale înainte este o inteligență artificială „larg disponibilă, împărtășită și deschisă” — o direcție pe care Anthropic nu o acceptă pentru modelele sale de vârf, în timp ce Meta ar presa Washingtonul în sens opus, potrivit materialului. Ce urmează: „sclipiri” în lunile următoare, listarea înaintea lor Amodei a încheiat cu o promisiune de calendar: Anthropic speră la „rezultate incredibile în anii următori” și la „câteva sclipiri timpurii în lunile următoare”. În lectura The Next Web, asta plasează listarea „confortabil înaintea sclipirilor” — adică înainte ca piața să poată evalua pe baze concrete dacă promisiunile se transformă în rezultate. [...]
OpenAI mizează pe reducerea latenței în aplicații critice prin lansarea modului „Ultrafast” pentru GPT-5.6 Sol, care poate urca viteza de generare până la 750 de tokenuri pe secundă, potrivit Mediafax . Compania susține că noua tehnologie poate procesa de până la 14 ori mai rapid decât modul standard, o diferență cu impact direct în fluxuri de lucru unde timpul de răspuns contează operațional. Viteza anunțată este obținută printr-o infrastructură dezvoltată împreună cu producătorul de cipuri Cerebras . OpenAI precizează că accesul la această capacitate ar urma să fie oferit selectiv, pe măsură ce compania își extinde resursele disponibile. Unde contează „Ultrafast”: operațiuni în timp real și servicii pentru clienți OpenAI indică utilizări în care latența poate influența direct rezultatul sau costurile operaționale, inclusiv: răspuns la incidente; servicii pentru clienți; analiza piețelor financiare; comerț electronic. În paralel, compania a dezvoltat și funcția „ultra”, care folosește mai mulți „subagenți” ce lucrează în paralel pentru a accelera sarcinile complexe. Diferența față de simpla creștere a vitezei de generare este că „ultra” urmărește executarea simultană a mai multor fluxuri de lucru. Context competitiv: cursa pentru modele mai rapide Mutarea vine pe fondul competiției dintre furnizorii de modele de inteligență artificială pentru reducerea latenței. OpenAI oferă deja pentru GPT-5.6 Sol un „Fast mode”, care poate ajunge la viteze de până la 2,5 ori mai mari decât procesarea Standard în API, însă la un cost dublu. GPT-5.6 Sol este prezentat drept modelul „flagship” al familiei GPT-5.6, alături de Terra și Luna, și este poziționat ca opțiunea de vârf pentru sarcini complexe precum programare, analiză profesională, știință și securitate cibernetică. TechCrunch este citat de Mediafax în legătură cu descrierea abordării ca o modalitate de a obține „mai multă muncă utilă pe secundă”. [...]
Intervenția Departamentului de Justiție al SUA ridică miza pentru legea din Minnesota care interzice „nudificarea” cu AI , într-un litigiu ce poate influența cât de departe pot merge statele americane cu reguli proprii pentru platforme, potrivit The Next Web . Un judecător federal a ascultat argumentele pe 19 august și a spus că va decide „cât mai curând posibil”, iar până atunci legea rămâne în vigoare. xAI, compania lui Elon Musk, cere o ordonanță preliminară care să blocheze aplicarea legii pe durata procesului, susținând că actul normativ încalcă Primul Amendament (libertatea de exprimare). Dosarul este X.AI LLC v. Keith Ellison, procurorul general al statului Minnesota, în fața judecătorului Donovan Frank, la District Court of Minnesota. Ce contestă guvernul federal: o lege de stat mai dură decât standardul federal Departamentul de Justiție a depus pe 18 august o „ statement of interest ” (document prin care guvernul își exprimă poziția fără a deveni parte în proces). Nu a cerut explicit acordarea sau respingerea ordonanței preliminare, dar a argumentat că legea din Minnesota „merge mai departe” decât legislația federală și a avertizat că reguli de stat prea apăsătoare pot încetini industria AI. În document, guvernul federal invocă existența unor legi federale care vizează aceleași riscuri, inclusiv PROTECT Act și TAKE IT DOWN Act (semnată de președintele Trump în 2025). TAKE IT DOWN Act introduce un mecanism de notificare și eliminare: platformele au 48 de ore să înlăture imaginile semnalate, iar aplicarea revine Federal Trade Commission (FTC). Argumentul central: cadrul federal este mai îngust decât cel din Minnesota, pentru că: cere ca fapta să fie comisă „cu știință” (knowingly); include excepții pentru chestiuni de interes public; se aplică atunci când un adult nu consimte. În schimb, HF 1606 nu ar avea aceste limitări și s-ar putea aplica inclusiv când un adult își generează propria imagine. Ce prevede legea HF 1606 și de ce e sensibilă pentru platforme Legea HF 1606 a intrat în vigoare luna aceasta și interzice oricărei persoane care deține sau controlează un site, o aplicație sau un software să permită utilizatorilor să „nudifice” sau să modifice sexual imagini folosind AI, potrivit textului de lege. Încălcarea poate atrage sancțiuni de până la 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei). Un element-cheie este că regula este de tip „strict liability” (răspundere obiectivă): o platformă poate fi trasă la răspundere indiferent dacă a știut sau a intenționat rezultatul, iar criteriul devine dacă un utilizator a reușit să genereze o imagine acoperită de lege. xAI susține că interzice deja acest comportament: politicile sale ar bloca generarea de imagini nud sau sexualizate cu persoane reale fără consimțământ și compania afirmă că a dat în judecată utilizatori care au ocolit filtrele. Totuși, xAI spune că legea tratează la fel o platformă care încearcă să prevină astfel de imagini și una care este construită să le permită. Argumentele din sala de judecată: „prea largă” versus „prea ușor de folosit” Avocatul xAI, Robert Dunn, a susținut că legea este prea largă și că legislativul nu ar fi cântărit problemele de libertate de exprimare înainte de adoptare. El a argumentat că actul normativ nu are excepții pentru consimțământ, expresie artistică sau parodie, ceea ce ar putea duce la sancționarea unor editări obișnuite și legale. „Statul ar pedepsi xAI pentru că permite unui utilizator să se nudifice pe sine”, a spus Dunn, potrivit Courthouse News . De cealaltă parte, asistenta procurorului general al statului, Janine Kimble, a spus că termenii și condițiile nu sunt suficienți și a afirmat că xAI raportează în continuare zeci de mii de utilizatori care creează astfel de imagini. Ea a susținut că Grok și instrumente similare nu au bariere reale de acces, iar consecințele apar doar după ce imaginea a fost deja văzută, raportată și localizată. „Repercusiunile apar doar după faptă”, a spus Kimble. Statul a invocat și un procent potrivit căruia aproximativ 95% dintre imaginile deepfake ar fi reprezentări sexual explicite neconsimțite ale altor persoane. Miza de reglementare: standard federal unic vs. „50 de reguli discordante” Intervenția Departamentului de Justiție leagă cazul de direcția mai largă a administrației Trump pentru reguli „light-touch” (mai puțin intruzive) în AI și pentru un standard național unic, în locul unui mozaic de reglementări la nivel de stat. În document, guvernul avertizează că statele trebuie să evite măsuri excesive care ar putea afecta securitatea națională și economică a SUA. În paralel, The Next Web notează că și alte jurisdicții se confruntă cu aceeași dilemă: Uniunea Europeană se îndreaptă spre interzicerea aplicațiilor de tip „nudify”, iar cercetători au raportat că instrumentele de bază pot fi găsite „în amonte” pe servicii precum Hugging Face. Ce urmează Judecătorul Frank respinsese deja, pe 31 iulie, o cerere anterioară a xAI pentru un ordin temporar de restricție, menționând că solicitarea a fost depusă cu doar câteva zile înainte ca legea să intre în vigoare, deși aceasta fusese semnată cu aproape trei luni înainte — aspect care, în opinia sa, slăbea argumentul urgenței. Acum, după audierea din 19 august, judecătorul a luat cauza în deliberare și a spus că va decide cât mai repede. Până la pronunțare, HF 1606 rămâne aplicabilă, inclusiv în raport cu xAI. [...]
Industria roboților umanoizi atrage capital speculativ înainte ca tehnologia să fie pregătită pentru utilizare în masă , iar volatilitatea de după listarea Unitree arată cât de mult pariază investitorii pe un „moment ChatGPT” al roboticii, potrivit Agerpres . CEO-ul Unitree, Wang Xingxing , spune că industria se apropie de un punct de inflexiune pentru „inteligența încorporată” (AI integrată direct în roboți), dar avertizează că saltul major de software ar putea veni abia în câțiva ani. Unitree, unul dintre cei mai cunoscuți producători chinezi de roboți umanoizi, a avut o evoluție bursieră abruptă: după ce acțiunile au crescut de aproape șase ori la debutul pe bursa din Shanghai, au scăzut cu 11% în ziua următoare. Mișcarea evidențiază entuziasmul puternic pentru un sector încă la început, susținut politic la Beijing, dar care nu a livrat încă un „moment de cotitură” comparabil cu cel produs de ChatGPT pentru modelele lingvistice. Ce ar însemna „momentul ChatGPT” pentru roboți Wang Xingxing descrie „descoperirea” ca pe momentul în care roboții vor putea fi trimiși în medii necunoscute și vor executa majoritatea sarcinilor pe baza unor instrucțiuni simple, primite prin voce sau text. „Sperăm ca, în viitor, să putem vedea un robot care, introdus într-o gospodărie necunoscută, să poată îndeplini cu succes aproximativ 80% dintre sarcini prin comenzi transmise prin voce sau text.” În viziunea sa, acesta ar fi începutul unei „creșteri explozive” pentru industrie. Totuși, CEO-ul Unitree a nuanțat așteptările: un salt major în software ar putea apărea în doi-trei ani într-un scenariu optimist, sau în cinci până la zece ani. Unde se duc banii: „world model”, dar cu întârzieri în aplicații reale Cea mai mare investiție a Unitree, atât ca finanțare, cât și ca forță de muncă, este direcționată către modele de tip „world model” – sisteme de simulare fizică bazate pe AI, menite să ajute roboții să înțeleagă și să navigheze lumea reală. Wang Xingxing admite însă că industria „rămâne în urmă” la aplicarea acestor modele în scenarii din viața reală. El mai spune că roboții umanoizi nu sunt încă suficient de capabili pentru implementare în masă, iar principalele limitări țin de modelele AI care stau la baza deciziilor și interacțiunilor. Piața se extinde, dar eficiența rămâne sub nivelul muncii umane Unitree este cel mai mare producător mondial de „câini-robot” și al doilea cel mai mare producător de roboți umanoizi, raportat la livrări, conform datelor din industrie citate în material. Compania s-a făcut cunoscută prin demonstrații coregrafiate (dans, kung-fu), însă își implementează tot mai mult roboții în medii industriale; potrivit documentației de listare, majoritatea clienților sunt universități și instituții de cercetare. La nivel de piață, un organism chinez din industria roboților umanoizi afirmă într-un raport că China a livrat peste 40.000 de roboți umanoizi în prima jumătate a anului și ar reprezenta 97% din livrările globale. În același timp, deși roboții sunt introduși treptat în fabrici și depozite logistice, ei rămân mai puțin eficienți decât lucrătorii umani în majoritatea aplicațiilor. Presiune geopolitică și bariere la export Roboții umanoizi au devenit și un front al rivalității tehnologice SUA–China. Luna trecută, Comisia Federală pentru Comunicații din SUA a interzis importurile viitoare de roboți umanoizi și patrupezi fabricați în străinătate, invocând securitatea națională, o decizie care lovește direct producătorii chinezi. În paralel, mai multe companii prezente la World Robot Conference de la Beijing au spus că vor să se extindă pe piețe externe. În acest context, mesajul din piață este dublu: capitalul se mișcă rapid pe promisiunea unei automatizări „generaliste”, dar calendarul tehnologic rămâne incert, iar accesul la piețe cheie poate fi limitat de reglementări și tensiuni geopolitice. [...]
