Știri
Știri

Președintele Nicușor Dan avertizează că alegerile anticipate ar prelungi instabilitatea și nu ar rezolva blocajul politic, în condițiile în care negocierile pentru formarea unui nou guvern se apropie de două luni fără rezultat, potrivit Digi24 . Șeful statului spune că nu poate avansa un calendar pentru învestirea noului executiv și afirmă că singura cerință pe care o pune partidelor este una de aritmetică parlamentară: o majoritate care să asigure votul de încredere. În acest context, Nicușor Dan a cerut ca partidele să intensifice discuțiile „în zilele și, dacă e nevoie, săptămânile următoare” pentru a ajunge la o soluție de compromis. „Eu nu cer prea multe. Eu cer să existe 233 de oameni de care să fiu siguri că vor vota.” De ce contează: anticipatele, risc de blocaj repetat și semnal de instabilitate Întrebat despre scenariul alegerilor anticipate, președintele a spus că această opțiune „există”, dar că România nu este încă „în calendarul ei”. Argumentul central invocat este că, „uitându-ne la sondaje”, anticipatele nu ar produce „schimbări fundamentale de majorități”, ceea ce ar putea duce la repetarea actualului blocaj. În plus, Nicușor Dan a avertizat că un astfel de parcurs ar proiecta „o imagine de instabilitate” pentru „luni de zile” — un mesaj cu implicații directe pentru predictibilitatea guvernării și pentru funcționarea instituțiilor, în lipsa unui executiv „cu puteri depline”. Responsabilitatea pentru criză, împărțită între actorii politici Întrebat dacă își asumă o parte din responsabilitate pentru criza politică, președintele a răspuns că „toată lumea a greșit” și că, pe parcursul ultimului an, fiecare actor implicat „putea să facă mai mult” pentru ca actuala coaliție să reziste. [...]

NATO pregătește la Ankara un „pachet” de dovezi și contracte de apărare pentru a evita ca Donald Trump să reia criticile la adresa aliaților, pe fondul presiunii americane privind finanțarea și rolul Europei în Alianță, potrivit Digi24 . Summitul de săptămâna viitoare vine după ce președintele SUA a atacat public lipsa de sprijin a aliaților în „războiul” său împotriva Iranului. În acest context, europenii și Canada vor încerca să-l convingă că sunt „pe drumul cel bun” cu angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate, obiectiv acceptat anul trecut sub presiunea lui Trump, cu termen până în 2035. Miza: bani, capacități și semnale politice Deși există un orizont lung pentru atingerea țintei, Trump ar urma să ceară dovezi rapide. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , care își cultivă relația cu liderul american, a prezentat recent în Biroul Oval un grafic intitulat „THE TRUMP TRILLION” („Bilionul lui Trump”), cu cheltuielile suplimentare făcute de Europa din 2017 încoace. În același timp, există riscul unor „note discordante”: trei țări europene, între care Republica Cehă și Slovenia, ar urma să coboare din nou sub pragul de 2% în acest an, un detaliu care l-ar putea irita pe președintele SUA. Iranul și Ormuz: un test de „bunăvoință” pentru aliați Chiar dacă Trump ar fi obținut un acord preliminar de pace cu Iranul, situația este descrisă ca instabilă, iar o escaladare ar putea umbri summitul. În plus, liderul american rămâne nemulțumit de reacția Europei din timpul conflictului, când mai multe țări au restricționat accesul forțelor americane la bazele lor. Ca semnal de cooperare, Franța și Marea Britanie au elaborat planuri pentru o posibilă misiune în strâmtoarea Ormuz , iar unele state au prepoziționat nave, inclusiv dragoare de mine. „Efectul Ankara”: contracte amânate și forum industrial Pentru a-i vorbi pe limba lui Trump, NATO mizează nu doar pe cifre agregate, ci și pe demonstrarea faptului că banii se transformă în capacități. Potrivit unor diplomați și responsabili ai Alianței citați în material, statele membre ar fi fost rugate să amâne anunțarea unor contracte majore până la summit, pentru un impact mai puternic. În marja reuniunii ar urma să aibă loc un forum industrial, unde unii oficiali spun că ar putea fi semnate contracte de „câteva miliarde de dolari” cu companii americane și europene. Mark Rutte ar dori inclusiv să-l invite pe Trump la acest eveniment, în condițiile în care președintele SUA este asociat cu preferința pentru semnarea de acorduri „spectaculoase”. NATO mai „europeană” și un summit scurt, pe formatul preferat de Trump Washingtonul insistă ca Europa să-și asume rolul principal în propria apărare, iar SUA ar fi început deja să-și reducă angajamentul în NATO. În acest cadru, liderii vor încerca să arate pași spre o Alianță mai „europeană”, prin creșterea responsabilităților europene, dar cu obiectivul de a păstra implicarea SUA „cât mai mult posibil”, potrivit Mariei Martisiute, de la Centrul European de Politică. Organizarea în Turcia este prezentată ca un avantaj de atmosferă: Trump a spus că, dacă summitul nu ar fi fost găzduit de Recep Tayyip Erdogan, „nu cred că aș mai fi mers acolo”. Reuniunea va fi ținută în palatul prezidențial al lui Erdogan, iar formatul este unul comprimat: Trump sosește la o cină oficială pe 7 iulie, urmată de o singură sesiune formală scurtă a doua zi. În logica acestui aranjament, Peter Bator, fost ambasador al Slovaciei pe lângă NATO, rezumă miza politică minimă a aliaților: „Pentru ca summitul să fie un succes, aș spune că tot ce ne trebuie este ca Trump să nu se opună NATO, să nu o critice și să nu submineze rolul Alianței.” [...]