Știri
Știri din categoria Diverse
Nicușor Dan condiționează formarea majorității de o direcție pro-occidentală, pe fondul discuțiilor despre racolarea de parlamentari aleși pe listele partidelor considerate extremiste, potrivit Digi24.
Președintele a spus că „trebuie să ne uităm la imaginea de ansamblu” și că astfel de situații „diferă de la caz la caz”, oferind ca exemplu scenariul în care un parlamentar a fost ales pe listele unui astfel de partid, dar ulterior a părăsit formațiunea.
„Situațiile sunt diferite de la caz la caz, un om care a intrat acum un an jumătate în Parlament și a plecat din grupul acela... Trebuie să vedem de la caz la caz”
În aceeași intervenție, Nicușor Dan a insistat că discuția relevantă este construirea unei majorități parlamentare care să mențină „direcția pro-occidentală”, evitând însă să intre în evaluări punctuale despre orientarea unei persoane.
„Trebuie să ne uităm la imaginea de ansamblu și să găsim o majoritate care să țină direcția pro-occidentală”
„Nu aș vrea să intru în discuția dacă o persoană este sau nu pro-occidentală”
Șeful statului a mai precizat că AUR nu va face parte din majoritatea care va da următorul Guvern.
Contextul imediat menționat de Digi24: luni, doi senatori intrați în Parlament pe listele POT și SOS România au trecut în grupul parlamentar al PNL.
Recomandate
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că nu înțelege toate deciziile lui Nicușor Dan , iar mesajul transmite public că, inclusiv în interiorul taberei care a susținut schimbarea politică, se acumulează presiune pentru explicații și predictibilitate în deciziile de la Cotroceni, potrivit Digi24 . Fritz a declarat la Digi24 că, deși nu este de acord cu toate opțiunile președintelui și „pe unele le-aș lua altfel”, Nicușor Dan are dreptul să decidă, „la fel cum e dreptul cetățenilor de a-l critica”. Relație „instituțională”, dar cu așteptări crescute Întrebat despre relația sa actuală cu Nicușor Dan și dacă se mai întâlnesc săptămânal, liderul USR a descris-o ca fiind „instituțională de respect”, menționând și contextul perioadei de vară. În același timp, Fritz a spus că nu îi place ca discuțiile despre raportarea la președinte să fie reduse la „simpatii personale” sau la ideea că „cine se supără”, dar a admis că există „multe așteptări” și că o parte din electorat simte nevoia „de a înțelege mai bine de ce ia anumite decizii sau nu ia anumite decizii”. De ce contează Declarația introduce, în termeni direcți, o temă de funcționare instituțională: nevoia de justificare publică a deciziilor prezidențiale într-un moment în care, conform lui Fritz, chiar electoratul președintelui cere mai multă claritate asupra rațiunilor din spatele unor opțiuni sau întârzieri. În acest cadru, Fritz își delimitează poziția fără a contesta legitimitatea deciziei politice: președintele „a câștigat el președinția”, deci decide, iar societatea are dreptul să critice. [...]
Dominic Fritz exclude demisia de la Primăria Timișoara, pe fondul disputei despre legea ANI și riscul de bani europeni , potrivit Digi24 . Liderul USR spune că, indiferent de situația sa personală, problema este una de principiu – compatibilitatea legii cu dreptul european – și avertizează că România ar putea pierde rambursări de la Comisia Europeană . Fritz a descris relația USR–PNL drept „pragmatică” și a susținut că, în actualul context politic, „forțele de centru” ar trebui să lucreze împreună. În același timp, a punctat că nu toate deciziile PNL sunt corecte și a invocat „un anumit reflex” rezultat din colaborarea îndelungată a liberalilor cu PSD. Miza financiară: 770 de milioane de euro și condiționalitățile UE În intervenția sa, Fritz a criticat votul PNL pe legea ANI, pe care îl consideră o greșeală, argumentând că „statul de drept nu are preț” și că ar exista consecințe directe în relația cu instituțiile europene. „Eu nu cred că va fi posibil, pentru Comisia Europeană, să ne ramburseze 770 de milioane de euro, dacă încălcăm grav şi în mod direct legislaţia europeană.” Suma menționată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), iar Fritz a legat explicit riscul de rambursare de respectarea legislației europene, nu doar de prevederi constituționale interne. De ce spune că demisia nu schimbă problema Întrebat dacă ia în calcul să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei după validarea legii ANI de către CCR, Fritz a respins scenariul. El a afirmat că o eventuală plecare a sa nu ar modifica efectele legii și a insistat că discuția este despre interdicția sancțiunilor retroactive și despre statul de drept. „De ce să îmi dau demisia, dacă eu m-am dus în faţa timişorenilor şi mi-au dat un mandat de patru ani? (…) până în ultima zi eu nu mă voi ascunde de acest mandat.” Fritz a mai spus că nu va „abandona Timișoara” și a susținut că disputa depășește cazul său, pentru că regulile trebuie să fie aceleași „pentru toată lumea”, indiferent de persoană. Ce urmează Din declarațiile sale reiese că USR va continua să trateze subiectul legii ANI ca pe o temă de compatibilitate cu dreptul european, cu potențiale efecte asupra relației cu Comisia Europeană și asupra fluxurilor de bani către România, în timp ce, la nivel politic, Fritz anticipează că diferențele dintre USR și PNL „o să mai apară”, chiar dacă cele două partide cooperează pragmatic. [...]
România cere garanții pentru școlile în limba română din Ucraina înaintea reformei educației ; președintele Nicușor Dan spune că a primit asigurări de la Volodimir Zelenski că schimbările anunțate la Kiev nu vor afecta drepturile comunității românești, potrivit Știrile Pro TV . Discuția a avut loc joi, la Chișinău, în cadrul unor întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și al unor discuții trilaterale la care a participat și președintele Ucrainei. Dincolo de teme „operaționale”, Nicușor Dan a indicat că pe agenda bilaterală cu Ucraina a intrat și tranzitul viitor de cereale, inclusiv prin Portul Constanța. Miza pentru România este ca reforma educației din Ucraina — despre care președintele spune că este prevăzută să fie pusă în practică în toamna anului viitor — să fie implementată fără pierderi pentru rețeaua de școli românești și pentru învățământul în limba maternă. În acest context, Nicușor Dan a anunțat reluarea mecanismelor de dialog instituțional pe tema minorităților. „Am reprimit asigurări că în urma reformei educației din Ucraina școlile românești nu vor avea de suferit (...) și între timp o să avem timp să reglăm toate mecanismele astfel încât nicio școală românească să nu aibă de suferit”, a declarat Nicușor Dan. Ce urmează: comitet mixt pentru minorități, după ani de întrerupere Președintele a precizat că „mâine”, după mulți ani de întrerupere, urmează să aibă loc o ședință a Comitetului mixt privind minoritățile, care ar trebui să fie cadrul tehnic în care se discută și se „reglează” mecanismele invocate înainte de aplicarea reformei. Context: agenda de la Chișinău și proiecte finanțate de România În aceeași vizită, Nicușor Dan a vorbit despre consolidarea relației bilaterale cu Republica Moldova și despre proiecte concrete legate de transporturi, interconectare energetică și tranzitul la vamă. El a vizitat la Cahul un cămin studențesc și o clădire a primului teatru construit de la zero în Republica Moldova după 1991, obiective finanțate parțial de România. [...]
Nicușor Dan respinge ideea demiterii șefului SPP, invocând verificări și lipsa unor dovezi de „reprimare” , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul controversei declanșate de dezvăluirile Recorder despre generalul Lucian Pahonțu și pune accentul pe criteriul de integritate pentru funcțiile înalte în stat, dar și pe limitele unei reacții instituționale imediate. Într-o conferință de presă susținută joi seară la Chișinău, președintele României a spus că nu consideră justificată controversa și că nu a făcut o evaluare managerială individuală a lui Pahonțu. Totuși, a formulat un principiu general: persoanele care au participat la acțiuni de reprimare nu ar trebui să ocupe funcții înalte, adăugând că șeful SPP „nu este în această situație”. „Orice persoană care a reprimat, participând la acțiuni de reprimare, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. (...) Domnul Pahonțu nu e în această situație.” Ce spune președintele despre CSAT și verificările de la numire Nicușor Dan a precizat că există o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 7 septembrie, dar că aceasta „nu are legătură cu acest caz”. În același context, a susținut că, la momentul numirii lui Lucian Pahonțu la conducerea SPP, au existat verificări, inclusiv la CNSAS (instituția care gestionează accesul la arhivele fostei Securități și emite decizii privind colaborarea cu poliția politică). „Domnul Pahonțu, conform legii din România când a fost numit (...) CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS dacă a făcut sau nu poliție politică.” Președintele a mai spus că SPP „nu e un serviciu secret”, ci „un serviciu de pază”. Evaluarea SPP: „funcționează” și este „profesionist” Întrebat dacă a făcut o evaluare a lui Lucian Pahonțu și dacă a primit informații în acest sens, Nicușor Dan a afirmat că a evaluat serviciul „cu propriile simțuri” și că, din interacțiunile cu ofițeri SPP, inclusiv cei care se ocupă de paza sa, instituția i se pare „profesionistă”. A adăugat că reacțiile unor servicii externe cu care a avut tangențial contact ar fi „în aceeași direcție”. Totodată, a explicat de ce nu a făcut o evaluare managerială dedicată șefului SPP, invocând alte priorități, între care „o strategie economică” și „alegerile anulate”. Contextul acuzațiilor și limita invocată de președinte În materialul citat de Digi24, este menționat că Recorder a relatat că generalul Lucian Pahonțu a făcut parte din Trupele de Securitate înainte de 1989 și că a fost prezent, ca comandant de pluton, în zona fostului hotel Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989. Recorder susține că a consultat documente din dosarul Revoluției, inclusiv o declarație a lui Pahonțu, în care acesta ar fi afirmat că a fost la Intercontinental, dar „nu am avut contact cu manifestanții”. Nicușor Dan a spus că a citit articolul care a stat la baza dezvăluirilor, însă nu a identificat elemente care să susțină titlul materialului. Întrebat dacă va face publice documente care să dovedească faptul că Pahonțu nu a făcut poliție politică, președintele a răspuns că „nu poți să faci proba negativă”, adică nu poate demonstra un fapt care nu s-a întâmplat, ci ar trebui aduse dovezi pozitive de către cei care susțin acuzația. [...]
Președintele Nicușor Dan amână nominalizarea premierului până la consultările din 1 septembrie , invocând lipsa unei majorități în vacanța parlamentară și riscul ca instabilitatea politică să se reflecte în evaluările externe ale României, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Chișinău , unde șeful statului a spus că urmează „noi consultări cu partidele” pe 1 septembrie și că miza este conturarea „unei majorități pentru un Guvern care să fie stabilă”. În explicația pentru întârzierea desemnării, Nicușor Dan a legat calendarul politic de percepția externă, menționând explicit agențiile de rating care „urmau să vină să evalueze România”. Președintele a spus că, după două nominalizări, a constatat că „nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare” și că ar fi fost „tare nefericit” ca mesajul din presa internațională să fie despre guverne neînvestite succesiv. „Ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuții permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Ce semnal dă despre formula viitorului Executiv Întrebat despre varianta unui guvern tehnocrat (un cabinet format preponderent din miniștri fără afiliere politică), președintele a indicat că nu vede susținere pentru o astfel de soluție și că este mai probabil un guvern cu miniștri politici. „În acest moment nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un Guvern cu miniștri politici.” Ce urmează Nicușor Dan a spus că la 1 septembrie va avea loc o nouă rundă de consultări, „formală sau informală”, după care ar urma să se contureze o majoritate. Întrebat despre scenarii punctuale (inclusiv legate de PSD), președintele a refuzat să detalieze, invocând faptul că „nu cred că e util” ca discuțiile să fie purtate în spațiul public înainte de nominalizare. [...]
Redenumirea „Lake America” arată cum disputa tarifară SUA–Canada se mută și în zona administrativă , după ce Donald Trump a semnat un decret care schimbă, pentru uzul oficial american, numele Lacului Ontario în „Lake America”, potrivit Bild . Măsura se aplică în „registrul oficial american al denumirilor geografice”, fără a obliga Canada să adopte noua denumire. Decizia vine pe fondul tensiunilor dintre cele două țări, alimentate de tarifele impuse de SUA: publicația notează că Washingtonul a introdus taxe vamale de 50% pentru multe bunuri canadiene, iar Ottawa a anunțat tarife de retorsiune. În acest context, Trump spusese cu două zile înainte că ia „în serios” schimbarea numelui și a susținut că SUA „abia vor mai face comerț” cu provincia Ontario. Ce schimbă concret decretul și ce nu poate impune Conform informațiilor din articol, decretul are efect în documentele și uzul oficial din SUA . În același timp, o astfel de redenumire: este posibilă în SUA „fără acordul statelor riverane” pentru uz intern; nu poate obliga alte state să folosească noua denumire. Lacul Ontario are o suprafață de 19.000 km² și este unul dintre cele cinci Mari Lacuri de la granița SUA–Canada; Toronto se află pe malul lacului, în provincia Ontario. Escaladare politică pe fondul tarifelor Bild relatează că premierul provinciei Ontario, Doug Ford , a reacționat dur la disputa comercială și a amenințat cu un suprapreț la exporturile de electricitate . În paralel, Trump ar fi alimentat în repetate rânduri controverse cu declarații despre posibile revendicări teritoriale, inclusiv ideea ca Canada să devină „al 51-lea stat” al SUA și discuții despre Groenlanda. În același registru, articolul amintește că Trump a redenumit anterior, prin decret, Golful Mexic în „Golful Americii”, o schimbare pe care Mexicul nu o acceptă. [...]
