Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Două treimi din bugetul Primăriei Capitalei se duc pe subvenții, iar această structură de cheltuieli împinge municipalitatea spre „faliment”, a avertizat primarul general Ciprian Ciucu, potrivit Agerpres.
În ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB), Ciucu a spus că o treime din buget merge doar pe subvenția la termoficare, iar împreună cu subvenționarea transportului public se ajunge la circa două treimi din bugetul PMB. În opinia sa, dacă sistemul rămâne neschimbat, orașul riscă să nu mai aibă bani pentru investiții și servicii publice precum spitale, parcuri sau chiar transport public.
Primarul general a descris termoficarea drept „o gaură care crește de la an la an” și a invocat o datorie istorică de 3,5 miliarde asociată fostei RADET, aflată în litigiu, despre care a spus că ar putea împinge municipalitatea în incapacitate de plată dacă o instanță ar obliga la achitare.
Totodată, Ciucu a susținut că Termoenergetica „repetă la indigo greșelile RADET” și a criticat modul de calcul din cadrul ADI (asociația de dezvoltare intercomunitară), despre care a afirmat că a contribuit la creșterea prețurilor, inclusiv la gigacalorie.
Pe transportul public, Ciucu a afirmat că STB reprezintă, la rândul său, „o gaură foarte mare” și a reproșat conducerii STB SA și sindicatelor întârzieri în implementarea planului de redresare. A spus că ar putea interveni direct „cu riscurile politice de rigoare”, invocând posibile greve și tensiuni publice.
Primarul a anunțat și că intenționează să facă publice cheltuielile unor entități și activități din zona municipală, menționând explicit URAC, centrul de sănătate, Predealul, clubul sportiv și cantina, despre care a afirmat că generează costuri mari.
Ciucu a pus sub semnul întrebării auditul realizat de ADITPBI la STB și a atras atenția asupra unor costuri precum cele ale „biroului directorului” sau ale centrului de sănătate, despre care a spus că are pierderi de 4–5 milioane de lei anual. În acest context, a susținut că, din cauza cheltuielilor tot mai mari, costul transportului public a devenit nesustenabil și a afirmat că STB ar costa „de două ori mai mult” decât costa RATB.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care CGMB a luat act de prevederile unui acord de principiu privind transferul pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei la ELCEN către Municipiul București, pentru înființarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.
Ciucu a spus că PMB ar trebui să preia ELCEN doar dacă este asigurată și sursa de finanțare pentru proiectele de retehnologizare și a criticat ritmul acestora, afirmând că proiectele „se mișcă foarte greu”. A invocat și existența a 5 miliarde alocate prin Fondul de modernizare, despre care a spus că nu se văd în progresul retehnologizării la ELCEN.
Primarul a indicat că intenționează ca „spre sfârșitul verii”, posibil mai devreme sau în toamnă, să aibă o discuție „foarte serioasă” despre viitorul orașului, inclusiv cu partidele din CGMB, pe subiectele ELCEN și SACET (serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat).
Recomandate
Veniturile bugetare au început să scadă în termeni reali , după ce ritmul de creștere la cinci luni a coborât sub inflație, un semnal care complică ecuația consolidării fiscale într-un an cu avans economic aproape nul, potrivit Ziarul Financiar . În mai 2026, veniturile bugetului consolidat au fost de 55,7 mld. lei, în scădere cu 0,7% (circa 400 mil. lei) față de mai 2025, în condițiile în care inflația a fost de 10,9%. Această inversare a fost suficientă pentru ca, pe ansamblul primelor cinci luni, veniturile nominale să urce cu 9,2% an/an, sub inflația de 10,9% (nivelul din mai), ceea ce înseamnă venituri reale cu 1,5% mai mici. Ce a tras în jos veniturile: minus la nefiscale Scăderea din mai a venit „în bună măsură” din veniturile nefiscale – încasări ale statului care nu provin din taxe sau impozite obligatorii. Concret, acestea au fost: cu 4 mld. lei mai mici în primele cinci luni din 2026 (minus 17%); cu 2 mld. lei mai mici în mai 2026 față de mai 2025 (minus 40%). Este prima dată în 2026 când „tabloul de bord” al Ministerului Finanțelor indică o creștere a veniturilor sub rata inflației, notează publicația. De ce contează: semnal pentru PIB și presiune pe buget Ziarul Financiar leagă dinamica veniturilor de tabloul macro: inflația „umflă” nominal PIB-ul și veniturile, dar nu ajută creșterea reală, iar cele mai optimiste estimări indică pentru 2026 o creștere economică de 0,1%. În T1/2026 economia s-a restrâns cu 1,2% an/an, iar pe baza evoluției veniturilor la cinci luni (care include două luni din T2), publicația sugerează că și T2 ar putea rămâne pe minus în termeni reali, dacă în iunie „nu s-a întâmplat nicio minune”. Deficitul după cinci luni: 36 mld. lei, dar cu venituri sub inflație Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol, la cinci luni veniturile consolidate au fost de 279,5 mld. lei, iar cheltuielile au ajuns la 315,5 mld. lei, rezultând un deficit de 36 mld. lei (1,75% din PIB). În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 64 mld. lei (3,35% din PIB). Chiar dacă deficitul este mai mic față de anul trecut, faptul că veniturile intră pe scădere reală ridică miza pentru a doua parte a anului: fără o accelerare a încasărilor peste inflație, ajustarea bugetară devine mai greu de susținut doar din dinamica nominală a economiei. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]
UE a impus Bulgariei plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete până în 2029 , după confirmarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce pune presiune pe politica fiscală și pe construcția bugetelor din următorii ani, potrivit G4Media . Consiliul Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând măsuri fiscale corective pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor publice. Informația este atribuită de publicație site-ului Novinite, citat de Agerpres. Ce limite de cheltuieli a stabilit UE În cadrul procedurii, UE stabilește limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând ca acestea să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029 Potrivit aceleiași surse, acești parametri sunt meniți să asigure ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029. Calendarul de conformare și raportare Consiliul UE a stabilit și un termen-limită: Bulgaria trebuie să trimită până la 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Documentul trebuie prezentat atât Comisiei Europene, cât și Eurogrupului. Raportarea progreselor se face de două ori pe an: primăvara, până la 30 aprilie (actualizări privind progresele anuale); toamna, până la 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este „pe deplin corectat”, conform textului citat. Flexibilitate condiționată de cheltuielile de apărare Cadrul UE permite o anumită flexibilitate a țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuieli din domeniul apărării. În acest context, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate despre cheltuielile de apărare planificate și realizate, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE , pentru transparență în raportarea fiscală. Ce arată proiectul de buget al Bulgariei Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, cu un deficit previzionat de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026–2028 prevede: deficit de 5,7% din PIB în 2026, 3,8% din PIB în 2027, 3% din PIB în 2028. [...]
România riscă o scumpire a finanțării externe dacă nu își reduce rapid deficitul bugetar , avertizează economistul-șef al BNR, Valentin Lazea , într-o intervenție citată de Adevărul . În opinia sa, combinația dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie publică în creștere poate împinge țara spre retrogradarea ratingului la categoria „nerecomandată investițiilor” (junk), cu efecte directe asupra accesului la capital. Lazea spune că, în cursul acestui an, datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce ar însemna că România nu va mai respecta „ultimul criteriu de la Maastricht” pe care îl îndeplinea. El a făcut declarațiile la o conferință organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România. Miza: ratingul de țară și accesul la piețele externe Economistul-șef al BNR avertizează că indicatorii macroeconomici actuali cresc riscul unei retrogradări a României la nivelul nerecomandat investițiilor, scenariu care ar putea aduce: dificultăți de finanțare pe piețele externe de capital; „oprirea finanțărilor” din aceste piețe, potrivit lui Lazea; riscul unei „ajustări brutale a nivelului de trai”. În acest context, el propune stabilirea unor limite clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică, care să fie respectate indiferent de guverne. Ținta indicată pentru deficit: 2,5–3% din PIB Lazea leagă stabilizarea și, ulterior, scăderea datoriei publice de reducerea deficitului bugetar sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, pe care le evaluează la aproximativ 2,8% din PIB. Concluzia sa este că deficitul ar trebui adus în intervalul 2,5–3% din PIB. Critici către mediul de afaceri: „narativă deliberată” pentru deficit În aceeași intervenție, Lazea critică o parte a mediului de afaceri pentru raportarea la concepte macroeconomice și susține că, în ultimii ani, creșterea deficitului a fost justificată printr-o „narativă deliberată” potrivit căreia cheltuielile publice ridicate ar accelera creșterea economică—abordare pe care o consideră greșită. Pentru context, Adevărul a mai tratat separat tema inflației și a deficitului bugetar , pe care Lazea le indică drept componente ale riscului macroeconomic curent. [...]
România riscă să piardă accesul ieftin la finanțare externă dacă nu vine rapid cu măsuri fiscale credibile, pe fondul combinației dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și creșterea datoriei publice, potrivit Antena 3 . Valentin Lazea , economistul-șef al BNR, avertizează că România poate ajunge la retrogradarea ratingului de țară spre categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), scenariu care ar putea duce la oprirea finanțărilor de pe piețele externe. Lazea a spus că România traversează „o perioadă complicată”, cu „cea mai mare rată a inflației” și „cel mai mare deficit bugetar” și că, în acest an, țara ar urma să depășească „pragul datoriei publice”. În lipsa unor măsuri credibile, el vede riscul retrogradării și al blocării finanțării externe, făcând apel la renunțarea la politici populiste. Ce ar trebui să urmărească Guvernul: venituri mai mari fără șocuri fiscale În opinia economistului-șef al BNR, creșterile de impozite „acum în România” sunt „nerealiste din punct de vedere social și politic”. În schimb, el indică drept prioritate reducerea evaziunii fiscale și creșterea colectării, susținând că actualul Cod fiscal permite numeroase forme de evitare a plății taxelor. „Trebuie să eliminăm evaziunea fiscală pentru a crește veniturile. Codul fiscal îți dă mii de șanse să nu îți plătești taxele.” Tot Lazea afirmă că, pentru ca datoria publică să înceapă să scadă, deficitul bugetar ar trebui redus până la „aproximativ 2,5% din PIB”. El leagă această țintă de necesitatea unui „surplus primar” — adică venituri mai mari decât cheltuielile, fără a include costurile cu dobânzile. Avertisment și din sectorul bancar: taxele mai mari nu garantează încasări mai mari Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, a atras atenția că majorarea taxelor nu se traduce automat în venituri bugetare mai mari, invocând comparația cu Bulgaria, care ar avea „încasări mai bune” cu taxe mai mici. Pe partea de ciclu economic, Dascălu a avertizat asupra riscului de recesiune în 2026, dacă datele economice „nu vor fi revizuite”, precizând că ar putea fi vorba de „o recesiune, nu doar de recesiune tehnică” (două trimestre consecutive de scădere economică). În ceea ce privește datoria publică, el estimează că un vârf ar putea fi atins în 2029, la „aproximativ 68% din PIB”, condiționat de respectarea planului de reducere a deficitului bugetar. Dascălu notează însă că anul 2028 este electoral, ceea ce poate pune presiune pe disciplina fiscală. Miza imediată pentru economie rămâne credibilitatea ajustării bugetare: fără un plan convingător de reducere a deficitului și îmbunătățire a colectării, costurile de finanțare pot crește, iar accesul la capital extern se poate restrânge exact într-un moment în care statul are nevoie de refinanțare constantă. [...]
