Știri
Știri din categoria Externe
România participă la discuții despre angajamente militare defensive în Strâmtoarea Ormuz, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Șefa diplomației române spune că formatul internațional urmărește menținerea libertății de navigație și a siguranței în strâmtoare după încheierea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.
Într-o intervenție la B1 TV, Oana Țoiu a precizat că România face parte dintr-un format cu 40 de țări, descris ca fiind „similar Coaliției de Voință” pentru sprijinirea Ucrainei. Discuțiile vizează atât coordonarea privind sancțiunile internaționale ca instrument de presiune asupra Iranului pentru reluarea negocierilor, cât și o componentă de securitate.
„Formatul la care am ajuns implică coordonare privind sancțiunile internaționale, ca instrument de presiune asupra Iranului pentru a se așeza la masa negocierilor, pe de o parte, și, pe de altă parte, angajamente care sunt discutate și pe linie militară, dar vorbim exclusiv de angajamente defensive, pentru a păstra siguranța în Strâmtoarea Ormuz odată ce este finalizat conflictul armat”, a declarat Oana Țoiu.
Ministrul a mai spus că statele implicate discută și despre „mecanisme comune pentru a diminua costul de asigurare”, în condițiile în care acest cost se transmite mai departe în prețurile energiei, inclusiv în costul petrolului și, implicit, al benzinei și motorinei. În evaluarea sa, riscul perceput pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz va rămâne ridicat pentru o perioadă, ceea ce ar menține presiunea asupra costurilor de tranzit.
În același context, Oana Țoiu a vorbit despre necesitatea unei sincronizări internaționale astfel încât nicio țară să nu accepte taxe dedicate pentru trecere sau negocieri separate. Ea a invocat principiile dreptului internațional privind libera trecere prin strâmtoare, fără taxe adiționale și fără condiționări, și a menționat că Iranul ar fi propus ca fiecare navă să fie însoțită de nave militare iraniene, abordare pe care România și partenerii din format o privesc diferit față de obiectivul unei căi navigabile libere pe termen mediu și lung.
Recomandate
Iranul condiționează reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz , menținând riscul de volatilitate pe piața energiei , după ce Teheranul a anunțat că ar redeschide ruta doar dacă SUA fac „pași concreți” pentru îndeplinirea unei liste de cerințe, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională de la Teheran, într-un context în care comunitatea internațională urmărește cu atenție orice semnal privind revenirea la fluxuri comerciale normale. Iranul spune că pregătește o listă explicită de condiții, la solicitarea mediatorilor internaționali, iar „încheierea războiului din regiune” este menționată între cerințe. În același timp, Teheranul avertizează că redeschiderea nu va veni „automat” și că SUA trebuie să ia măsuri practice înainte ca traficul să revină la normal. Ce condiții pune Teheranul și ce rămâne neclar În material sunt amintite drept cerințe „vehiculate anterior” de Iran: ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, despăgubiri și eliminarea sancțiunilor economice. Publicația notează însă că nu este clar dacă Teheranul își va modifica lista astfel încât să poată fi acceptată de Washington. Evoluția este legată și de eforturile diplomatice ale Qatarului: declarația vine după vizita la Teheran a premierului și ministrului de Externe al Qatarului, care a discutat inclusiv despre viitorul strâmtorii și despre posibilitatea reluării dialogului dintre Iran și SUA. Un posibil „coridor” maritim Iran–Oman, încă în negociere Rezaei a mai spus că Iranul și Omanul ar fi ajuns la un acord privind un posibil coridor pentru transportul maritim prin strâmtoare. Planul ar presupune un traseu împărțit între apele teritoriale ale Omanului și cele ale Iranului, cu utilizarea unui canal central desemnat, dar numai dacă SUA îndeplinesc condițiile Teheranului. Detaliile mecanismului sunt descrise ca fiind încă în negociere. Miza economică este ridicată: înainte de război, prin Strâmtoarea Ormuz trecea aproximativ 20% din petrolul mondial, potrivit articolului. Mesaje opuse de la Washington și Teheran, trafic încă sub nivelul de dinainte de război SUA transmit că strâmtoarea ar fi fost deminată și că este sigură pentru tranzit, iar Casa Albă susține că nu există negocieri cu Iranul „în acest moment” și nici discuții programate. În aceeași linie, comandantul Comandamentului Central al SUA, amiralul Brad Cooper, a declarat că forțele americane au eliminat minele marine din rutele internaționale. Cu toate acestea, traficul maritim rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului: articolul indică faptul că tranzitele ar fi crescut în ultima perioadă, dar transportul comercial funcționează încă „în condiții de criză”. În paralel, Gardienii Revoluției Islamice susțin că Iranul păstrează „controlul decisiv” asupra strâmtorii și acuză oficialii americani că ar prezenta fals situația pentru a influența prețurile energiei. În acest moment, redeschiderea „în mod normal” nu s-a produs, iar Teheranul plasează decizia efectivă în sarcina Washingtonului. [...]
România își consolidează prezența economică în Letonia printr-o ambasadă rezidentă la Riga , într-un context în care schimburile comerciale bilaterale au ajuns la un maxim istoric în 2025, potrivit Agerpres . Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a inaugurat noul sediu al Ambasadei României la Riga împreună cu omologul leton, Baiba Braze. MAE arată că deschiderea sediului „consacră prezența diplomatică rezidentă” a României în Republica Letonia, misiunea fiind condusă de ambasadorul Sergiu Nistor. Evenimentul are loc într-un an aniversar pentru relațiile bilaterale: 105 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și 35 de ani de la restabilirea acestora, la 13 septembrie 1991. În discursul său, Oana Țoiu a legat inaugurarea de perspectiva extinderii cooperării dintre cele două state. „Astăzi, prin deschiderea acestei noi misiuni diplomatice românești, nu celebrăm doar prietenia dintre România și Letonia, ci privim cu încredere și spre viitorul acesteia.” De ce contează pentru economie: comerț în creștere și condiții pentru legături mai strânse Potrivit MAE, prezența diplomatică permanentă la Riga „creează condiții” pentru intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și consolidarea legăturilor economice. În plan comercial, schimburile bilaterale au crescut „mai mult decât dublu” în perioada 2022–2025, atingând în 2025 un nivel record de aproximativ 220 de milioane de euro (aprox. 1,1 miliarde lei), în creștere cu circa 35% față de anul precedent, conform datelor citate de MAE. Un alt element cu impact operațional pentru relațiile economice este conectivitatea directă dintre București și Riga, asigurată din mai 2023 prin zboruri operate de airBaltic , care susține contactele economice, academice și interumane. Domenii vizate pentru cooperare MAE indică faptul că noua misiune diplomatică ar urma să ajute la valorificarea potențialului de cooperare în mai multe arii, între care: apărare; securitate cibernetică; comunicare strategică; tehnologii avansate; energie; agricultură. În același timp, România și Letonia „împărtășesc evaluări similare” privind provocările de securitate din regiune și cooperează în cadrul NATO și al Uniunii Europene, potrivit aceleiași surse. Programul vizitei a inclus și momente cu încărcătură simbolică la Riga: o ceremonie de depunere de flori la Monumentul Libertății, vizitarea Muzeului Ocupației Letoniei și a Bibliotecii Naționale a Letoniei, unde ministrul a donat volumul „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”. [...]
La șase luni de la atacurile SUA și Israelului, războiul din Iran continuă să perturbe Strâmtoarea Ormuz și să apese pe economia globală , într-un impas care împinge Washingtonul de la opțiunea militară spre presiune economică, potrivit Recorder , care citează o analiză Reuters. Conflictul nu are, deocamdată, o ieșire conturată: Iranul „nu s-a predat”, iar traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne „grav perturbat”, într-un context în care președintele Donald Trump estimase anterior că războiul s-ar putea încheia în trei-patru săptămâni. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio le-a transmis aliaților că este puțin probabil ca SUA să lanseze noi atacuri „deocamdată”, semnalând o repoziționare către o campanie de presiune economică. Strâmtoarea Ormuz: șoc energetic, dar sub scenariile de criză Miza economică imediată rămâne Ormuz, un punct de tranzit prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu combustibil; strâmtoarea se îngustează până la circa 34 km între Iran și Oman. Perturbarea a împins în sus prețurile petrolului și a alimentat temeri de recesiune globală, însă efectele macro au fost, până acum, mai mici decât anticipau unii economiști. Fondul Monetar Internațional și-a redus de două ori prognoza de creștere globală de la începutul războiului și estimează acum un avans de 3,0% în acest an, față de 3,3% în ianuarie. Reuters notează că economia globală a arătat mai multă reziliență decât în crizele petroliere din anii 1970, pe fondul unei dependențe energetice mai reduse și al cheltuielilor și investițiilor încă solide, inclusiv în zona inteligenței artificiale. Costuri în lanț: transport, asigurări și rute comerciale Dincolo de prețul petrolului, conflictul ridică costuri operaționale pentru comerțul regional: atacurile asupra transportului maritim, combinate cu un blocaj impus de Houthi care vizează traficul legat de Arabia Saudită în Marea Roșie, au crescut costurile de asigurare și de transport în regiune, potrivit analizei citate. Textul Recorder este trunchiat în această secțiune, astfel că amploarea exactă a efectului și detaliile suplimentare nu pot fi redate din sursa furnizată. De ce contează pentru piețe: impas militar, presiune economică În lipsa unei „căi clare” de încheiere a conflictului, revenirea SUA la presiune economică sugerează un orizont mai lung de incertitudine pentru fluxurile energetice și pentru costurile logistice asociate rutelor din Orientul Mijlociu. În același timp, analiza indică faptul că șocul inițial a fost amortizat la nivel global, chiar dacă riscurile rămân ridicate cât timp Ormuz este „grav perturbată”. [...]
Ucraina spune că este gata să sprijine dezvoltarea apărării României și Republicii Moldova , într-un mesaj care indică o posibilă aprofundare a cooperării regionale pe securitate și coordonare politică în jurul obiectivului comun de integrare europeană, potrivit Economica . Declarația a fost făcută de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , la Chișinău , într-o conferință de presă comună organizată cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova. Zelenski a spus că Ucraina este „pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităţilor de apărare” ale celor doi vecini și că își dorește continuarea „pașilor comuni” pentru rezultate mai bune în această direcție. Cooperare pe apărare și coordonare pe agenda UE În același context, Zelenski a legat cooperarea de securitate de coordonarea pe integrarea europeană, afirmând că „de fiecare dată” vor fi coordonate eforturile privind parcursul european, pe motiv că Ucraina și Republica Moldova urmăresc „același obiectiv”. El a reiterat că ținta este obținerea calității de membru al Uniunii Europene și a mulțumit României și Republicii Moldova pentru sprijinul acordat în relația cu instituțiile europene, exprimând convingerea că „ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană”. Mesaj de aliniere regională Zelenski a mai spus că este „foarte important” ca Ucraina, Republica Moldova și România „să fim împreună”, în formula de cooperare prezentă la Chișinău. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre proiecte concrete, calendare sau instrumente de implementare pentru sprijinul pe apărare menționat de liderul ucrainean. [...]
Șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov , spune că luptele vor continua peste iarnă , iar o încetare a focului pe actuala linie de contact este „nerealistă” din cauza refuzului categoric al Rusiei, potrivit Kyiv Post . Mesajul indică un orizont scurt de timp fără „îngheț” al conflictului și, implicit, menține presiunea pe mobilizare și pe capacitatea Ucrainei de a susține frontul în lunile următoare. Budanov a declarat, într-o intervenție la jurnalul național comun, că dialogul cu Moscova este în prezent aproape exclusiv despre schimburi de prizonieri și că un nou schimb „major” ar urma să aibă loc „foarte curând”. În același timp, el a sugerat că aceste schimburi funcționează ca un canal tehnic de „pregătiri pentru ceva major”, fără a detalia natura acestor demersuri. Negocieri posibile în septembrie și condițiile politice Declarațiile vin după ce Budanov afirmase pe 27 august că o nouă rundă de negocieri, aflate în pauză, ar putea fi „reluată” chiar din septembrie și ar putea implica Statele Unite. În acest context, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Kievul a transmis Washingtonului noi propuneri, structurate pe trei elemente: încetarea focului; crearea unei zone economice libere demilitarizate; garanții de securitate „beton”, cu implicarea UE și NATO. Pe de altă parte, articolul notează că Moscova ar menține o poziție maximalistă: Vladimir Putin nu ar relua discuțiile până când forțele ruse nu ar controla restul Donbasului și ar urmări transformarea unor teritorii ocupate din regiunile Sumî și Harkiv în zone-tampon. În paralel, diplomați ar explora o pauză a atacurilor aeriene la distanță mare ca măsură de construire a încrederii. Presiunea pe resursa umană: 30.000 de oameni pe lună Pe lângă dimensiunea diplomatică, Budanov a pus accent pe nevoia de personal a armatei ucrainene, afirmând pe 28 august că forțele armate trebuie să mobilizeze minimum 30.000 de persoane lunar pentru a menține pozițiile actuale de pe linia frontului. El a apărat necesitatea recrutării, dar a recunoscut nemulțumirea publică legată de cazuri de mobilizare forțată realizate de centrele teritoriale de recrutare și sprijin social (TCC), despre care a spus că trebuie abordate. Ministerul Apărării pregătește o reformă a sistemului TCC, iar oficiali parlamentari au indicat că sunt analizate schimbări „radicale” ale procedurilor, inclusiv posibile revizuiri ale regulilor privind vârsta de recrutare, fără intenția de a trece la un sistem exclusiv voluntar. Context: un episod din 2025 invocat de Budanov Într-un interviu separat difuzat pe 28 august, Budanov a relatat că, în timpul unor negocieri trilaterale din 2025, delegați ruși ar fi interpretat greșit proteste pașnice din Ucraina ca fiind o lovitură de stat orchestrată de Occident și ar fi declarat prematur că „războiul s-a terminat”. Potrivit lui Budanov, ulterior aceștia ar fi admis că au fost induși în eroare de propriile informații și așteptările lor nu s-au confirmat. [...]
Atacul cu drone asupra regiunii Rostov a lovit direct infrastructura logistică a unor retaileri mari , după ce depozite ale Ozon și DNS au fost vizate în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit Antena 3 . Dincolo de dimensiunea militară, incidentul ridică riscuri operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru capacitatea de livrare în sudul Rusiei. Ozon a transmis că o facilitate logistică din Rostov-pe-Don a fost lovită de o dronă, iar impactul a provocat un „incendiu de mici proporții”, stins rapid. Compania a precizat că a suspendat temporar activitatea în unitate pentru ca serviciile de intervenție să inspecteze zona și să confirme că este sigură. În același timp, un depozit al retailerului de electrocasnice și electronice DNS a luat foc în orașul Aksai, iar angajații aflați la fața locului au fost evacuați, potrivit canalului de Telegram Exilenova Plus, citat de Antena 3. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar , a spus că pe teritoriul unui depozit din districtul Aksai au fost găsite fragmente provenite de la o dronă, fără să precizeze ce unitate a fost afectată. Extinderea atacului și efectele asupra populației Sliusar a afirmat că Rostov-pe-Don și districtele Aksai, Bagaiev și Neklinovski au fost atacate. Potrivit acestuia, șapte persoane au fost rănite, iar doi adulți și doi copii au fost internați în spitalele din Rostov-pe-Don. Tot guvernatorul a declarat că, în districtul Proletarski din Rostov-pe-Don, fragmentele unei drone au avariat două blocuri de locuințe, iar locuitorii au fost evacuați, în timp ce serviciile de intervenție au intervenit la fața locului. Context: presiune asupra infrastructurii din interiorul Rusiei Antena 3 notează că Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de 28 august, drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Iaroslavl, iar Statul Major General al Ucrainei a confirmat atacul; au fost raportate și atacuri asupra Moscovei și regiunii înconjurătoare. În plus, în această vară, Ucraina ar fi derulat o campanie de atacuri care a inclus și retaileri ruși: pe 27 august, depozite Ozon din Ufa și Orenburg ar fi fost atacate, potrivit companiei, iar pe 26 august ar fi fost vizat un depozit Wildberries, conform canalelor de monitorizare menționate în articol. [...]
