Știri
Știri din categoria Externe
România participă la discuții despre angajamente militare defensive în Strâmtoarea Ormuz, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Șefa diplomației române spune că formatul internațional urmărește menținerea libertății de navigație și a siguranței în strâmtoare după încheierea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.
Într-o intervenție la B1 TV, Oana Țoiu a precizat că România face parte dintr-un format cu 40 de țări, descris ca fiind „similar Coaliției de Voință” pentru sprijinirea Ucrainei. Discuțiile vizează atât coordonarea privind sancțiunile internaționale ca instrument de presiune asupra Iranului pentru reluarea negocierilor, cât și o componentă de securitate.
„Formatul la care am ajuns implică coordonare privind sancțiunile internaționale, ca instrument de presiune asupra Iranului pentru a se așeza la masa negocierilor, pe de o parte, și, pe de altă parte, angajamente care sunt discutate și pe linie militară, dar vorbim exclusiv de angajamente defensive, pentru a păstra siguranța în Strâmtoarea Ormuz odată ce este finalizat conflictul armat”, a declarat Oana Țoiu.
Ministrul a mai spus că statele implicate discută și despre „mecanisme comune pentru a diminua costul de asigurare”, în condițiile în care acest cost se transmite mai departe în prețurile energiei, inclusiv în costul petrolului și, implicit, al benzinei și motorinei. În evaluarea sa, riscul perceput pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz va rămâne ridicat pentru o perioadă, ceea ce ar menține presiunea asupra costurilor de tranzit.
În același context, Oana Țoiu a vorbit despre necesitatea unei sincronizări internaționale astfel încât nicio țară să nu accepte taxe dedicate pentru trecere sau negocieri separate. Ea a invocat principiile dreptului internațional privind libera trecere prin strâmtoare, fără taxe adiționale și fără condiționări, și a menționat că Iranul ar fi propus ca fiecare navă să fie însoțită de nave militare iraniene, abordare pe care România și partenerii din format o privesc diferit față de obiectivul unei căi navigabile libere pe termen mediu și lung.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA vor cere compensații pentru protejarea Strâmtorii Ormuz , o rută maritimă critică pentru transporturile globale de petrol și gaze, potrivit Mediafax . Mesajul introduce explicit o logică de „taxare” a securității maritime, cu potențiale implicații economice pentru statele și companiile dependente de tranzitul prin zonă. Trump a făcut declarațiile într-un interviu telefonic acordat Fox News , în care a susținut că SUA vor continua să controleze strâmtoarea și că, în acest context, vor fi „compensați” pentru rolul de protecție. „Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta.” Președintele american a motivat cererea de bani prin faptul că, în opinia sa, SUA ar fi asigurat securitatea Strâmtorii Ormuz timp de decenii fără să fie plătite. „Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani.” De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Ormuz este prezentată ca una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial, pe unde trece „o parte semnificativă” din exporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Mediafax notează că aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează această rută, motiv pentru care orice perturbare a traficului are efecte asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra economiei globale. Context: tensiuni și precedentul „taxei” pentru traversare În contextul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană ar fi blocat accesul prin strâmtoare, ceea ce a dus la o criză globală, potrivit aceleiași surse. În relatare se menționează atacuri asupra navelor civile și folosirea minelor marine, precum și faptul că iranienii ar fi solicitat o taxă pentru traversare, cu posibilitatea ca aceasta să devină permanentă după finalul războiului. Mediafax mai arată că unul dintre subiectele sensibile în negocierile dintre Iran și SUA este menținerea navigației libere prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
România își împinge agenda de securitate la Marea Neagră în Consiliul UE , cu accent pe operaționalizarea unui hub de securitate maritimă la Constanța și Varna și pe protejarea infrastructurii critice, potrivit Mediafax . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă luni, 13 iulie, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe (CAE) de la Bruxelles și la evenimentele conexe. Pe agenda reuniunii se află teme legate de securitatea europeană și de interesele economice ale Uniunii Europene și ale statelor membre, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Marea Neagră: hub de securitate maritimă și rute comerciale Un punct central este regiunea Mării Negre, inclusă pe agenda CAE la solicitarea expresă a României, susținută și de alte state membre. MAE precizează că intervenția României va viza: hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, care „urmează să fie operaționalizat la Constanța și Varna”; rutele comerciale; decizia României, împreună cu Turcia și Bulgaria, de a extinde colaborarea pentru protejarea infrastructurii critice. România va prezenta proiecte privind consolidarea securității maritime în regiune și dezvoltarea cooperării cu statele vecine pentru protejarea infrastructurii critice. Ucraina: finanțări pentru infrastructura energetică și susținerea sancțiunilor Reuniunea include și discuții despre războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cu accent pe continuarea sprijinului european în domeniul energiei. Potrivit MAE, România va insista pe necesitatea finanțărilor europene pentru avansarea conectării infrastructurii de energie la graniță și pe susținerea pachetelor de sancțiuni. Întâlniri și dosare regionale pe agendă În marja vizitei, Oana Țoiu urmează să se întâlnească cu Oleksandra Matviichuk , președinta Centrului pentru Libertăți Civile și laureată a Premiului Nobel pentru Pace. MAE arată că ministra va susține sprijinul pentru eliberarea copiilor răpiți și a civililor din captivitate, inclusiv prin susținerea Tribunalului Împotriva Crimelor de Agresiune. Pe agenda CAE figurează și situația din Orientul Mijlociu (Iran, criza umanitară din Fâșia Gaza, soluția celor două state, evoluții în Cisiordania și Liban), relațiile UE–ONU, precum și situația din Bosnia și Herțegovina. Totodată, ministra participă la reuniunea UE–Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și are programate întâlniri bilaterale. Din delegația MAE fac parte Mihnea Motoc (director politic), ambasadorul Iulia Matei (reprezentant permanent al României pe lângă UE) și Ileana Dinculescu (director al Direcției Orientul Mijlociu și Africa). [...]
Loviturile asupra insulei Qeshm amplifică riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru traficul maritim și, implicit, pentru fluxurile energetice globale, în contextul reluării ostilităților dintre Teheran și Washington, potrivit G4Media . Presa de stat iraniană a anunțat că duminică insula iraniană Qeshm, situată în Strâmtoarea Ormuz, a fost lovită de proiectile. Informația este transmisă de AFP, citată de Agerpres. Guvernatorul insulei, Hossein Amir Teymouri, a declarat pentru agenția iraniană Irna că „între 10 și 11 proiectile inamice” au lovit insula duminică după-amiază. Potrivit acestuia, „toate țintele au fost militare” și nu au existat victime. Ce indică informațiile despre implicarea SUA În același context, portalul de știri Axios , citând un „important oficial american”, a relatat că Statele Unite au efectuat mai multe atacuri asupra sistemelor iraniene de apărare antirachetă și antiaeriană și au lovit bărci cu motor ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) în mai multe locuri din jurul Strâmtorii Ormuz. De ce contează pentru economie: un nou episod de tensiune într-un nod maritim Deși materialul nu oferă date despre trafic sau prețuri, incidentul are relevanță economică prin localizare: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transporturi din regiune, iar escaladările militare din proximitate tind să crească riscurile operaționale pentru navigație (inclusiv prin posibile perturbări, costuri de asigurare mai mari sau rute ocolitoare). În acest moment, informațiile disponibile se limitează la raportările citate mai sus, fără o evaluare oficială a impactului asupra traficului. [...]
Armata SUA a reluat loviturile asupra Iranului pentru a proteja traficul comercial din Strâmtoarea Ormuz , într-o escaladare care menține riscul de perturbare a uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru energie și mărfuri. Potrivit Agerpres , atacurile au fost lansate duminică seara, cu obiectivul declarat de a împiedica Teheranul să atace nave în strâmtoare. Reluarea atacurilor a avut loc la ora 17:00, ora Washingtonului (luni, 00:00 ora României), conform unui mesaj publicat pe platforma X de Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). În mesaj, CENTCOM afirmă că urmărește să împiedice Iranul să „atace echipajele civile și navele comerciale” din Strâmtoarea Ormuz. În același context, armata americană a transmis că „comandantul suprem” a ordonat aceste lovituri „pentru ca forțele iraniene să fie trase la răspundere”, referindu-se la președintele SUA, Donald Trump . De ce contează: presiune pe o rută critică pentru comerț și energie Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim, iar orice intensificare a confruntării SUA–Iran în zonă amplifică riscurile operaționale pentru navele comerciale (siguranță, asigurări, rute ocolitoare și întârzieri). În materialul citat nu sunt oferite detalii despre ținte, pagube sau durata operațiunilor, iar informațiile disponibile se limitează la justificarea oficială a loviturilor și la intervalul orar al reluării acestora. [...]
Un nou scandal diplomatic la Chișinău riscă să complice dialogul despre identitate și unire , după declarațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , care a pus sub semnul întrebării ideea că Republica Moldova și România „au aceeași limbă” și „aceeași religie”, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute într-un interviu din 7 iulie, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV , în contextul unei discuții despre o eventuală unificare a României cu Republica Moldova. Ce a spus ambasadorul Germaniei și de ce a stârnit reacții În interviu, Hubert Knirsch a afirmat că o eventuală unire poate fi decisă doar de cele două state suverane, respectiv de populațiile lor. „Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei şi al României, sunt două state suverane, dacă îşi doresc să se unească, asta o vor face şi nimeni nu poate comenta aceasta.” Momentul care a generat acuzațiile din presa moldoveană a venit după ce moderatorul a invocat ideea unei identități comune (limbă, cultură, tradiții, religie). Knirsch a replicat că ar „pune sub semnul întrebării” afirmația privind aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că în societate există și oameni care văd lucrurile diferit și că, în statele europene moderne, există diversitate etnică ce trebuie respectată. Contextul invocat de presa din Republica Moldova Materialul citat de Antena 3 menționează și informații atribuite publicației www.cotidianul.md , potrivit cărora Hubert Knirsch a avut două perioade de activitate diplomatică la Moscova: 2014–2018: șef al Departamentului Politic al Ambasadei Germaniei la Moscova; 2022–2025: funcție de coordonare politică în cadrul ambasadei din capitala Rusiei. Tot potrivit aceleiași surse, înainte de numirea ca ambasador la Chișinău (în septembrie 2025), Knirsch a fost ambasador al Germaniei în Georgia (2018–2022), unde ar fi fost acuzat în repetate rânduri de opoziția georgiană pro-europeană că a susținut interesele Rusiei și ale puterii pro-ruse de la Tbilisi. Ce urmează Antena 3 relatează acuzațiile apărute în presa din Republica Moldova, însă articolul nu indică, la acest moment, o reacție oficială a ambasadei Germaniei sau a autorităților de la Chișinău. În lipsa unor poziții instituționale, rămâne de văzut dacă episodul va produce consecințe diplomatice sau va rămâne la nivelul unei controverse publice generate de interpretarea declarațiilor. [...]
Miniștrii de Externe ai UE nu au reușit să aprobe al 21-lea pachet de sancțiuni , iar miercuri devine termenul-limită pentru înghețarea plafonului la prețul petrolului rusesc , o măsură cu miză directă asupra veniturilor Moscovei din exporturi, potrivit Politico . Reuniți luni la Bruxelles, miniștrii nu au ajuns la un acord asupra noului pachet, iar discuția se mută acum la nivelul ambasadorilor UE, care urmează să se întâlnească marți la ora 16:00 pentru a decide cum poate fi evitată recalcularea automată a plafonului de preț. Miercuri este ultima zi înainte ca mecanismul să se reseteze. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a confirmat blocajul: „Da, regret și eu că nu avem un acord asupra celui de-al 21-lea pachet.” De ce contează termenul de miercuri: plafonul la petrol În pachetul aflat în negociere este inclusă menținerea plafonului la 44,10 dolari pe baril (aprox. 200 lei) pentru țițeiul rusesc. Dacă acesta nu este „înghețat”, creșterea prețurilor globale la petrol, pe fondul războiului din Iran, ar determina o majorare automată a plafonului, așa cum se întâmplă o dată la șase luni, ceea ce ar putea aduce Rusiei venituri suplimentare („un câștig neașteptat”, în formularea publicației). Kallas nu a dorit să anticipeze dacă înghețarea plafonului ar putea fi aprobată separat de restul pachetului de sancțiuni. Pachet „diluat” în negocieri Politico notează că al 21-lea pachet a fost slăbit în ultimele săptămâni, inclusiv prin: eliminarea, în weekend, a unei propuneri de interzicere a exporturilor de pește rusesc; atenuarea restricțiilor privind vizele UE pentru foști soldați. Separat de acest pachet, Kallas a spus că statele membre au convenit prelungirea sancțiunilor în alte domenii, inclusiv legate de atacuri cibernetice și de serviciul penitenciar al Rusiei. Potrivit ei, măsurile adoptate „astăzi”, împreună cu viitorul pachet 21, ar acoperi „peste 250 de listări”. Următorul moment-cheie este reuniunea ambasadorilor de marți, care ar trebui să arate dacă UE poate securiza rapid măsura privind plafonul la petrol înainte de termenul-limită de miercuri, chiar și în lipsa unui acord complet pe întreg pachetul. [...]
