Știri
Știri din categoria Externe
România participă la discuții despre angajamente militare defensive în Strâmtoarea Ormuz, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Șefa diplomației române spune că formatul internațional urmărește menținerea libertății de navigație și a siguranței în strâmtoare după încheierea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.
Într-o intervenție la B1 TV, Oana Țoiu a precizat că România face parte dintr-un format cu 40 de țări, descris ca fiind „similar Coaliției de Voință” pentru sprijinirea Ucrainei. Discuțiile vizează atât coordonarea privind sancțiunile internaționale ca instrument de presiune asupra Iranului pentru reluarea negocierilor, cât și o componentă de securitate.
„Formatul la care am ajuns implică coordonare privind sancțiunile internaționale, ca instrument de presiune asupra Iranului pentru a se așeza la masa negocierilor, pe de o parte, și, pe de altă parte, angajamente care sunt discutate și pe linie militară, dar vorbim exclusiv de angajamente defensive, pentru a păstra siguranța în Strâmtoarea Ormuz odată ce este finalizat conflictul armat”, a declarat Oana Țoiu.
Ministrul a mai spus că statele implicate discută și despre „mecanisme comune pentru a diminua costul de asigurare”, în condițiile în care acest cost se transmite mai departe în prețurile energiei, inclusiv în costul petrolului și, implicit, al benzinei și motorinei. În evaluarea sa, riscul perceput pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz va rămâne ridicat pentru o perioadă, ceea ce ar menține presiunea asupra costurilor de tranzit.
În același context, Oana Țoiu a vorbit despre necesitatea unei sincronizări internaționale astfel încât nicio țară să nu accepte taxe dedicate pentru trecere sau negocieri separate. Ea a invocat principiile dreptului internațional privind libera trecere prin strâmtoare, fără taxe adiționale și fără condiționări, și a menționat că Iranul ar fi propus ca fiecare navă să fie însoțită de nave militare iraniene, abordare pe care România și partenerii din format o privesc diferit față de obiectivul unei căi navigabile libere pe termen mediu și lung.
Recomandate
China cere menținerea liberei treceri prin Strâmtoarea Ormuz , un mesaj cu miză directă pentru securitatea energetică și rutele comerciale globale , după cum relatează Mediafax . Președintele chinez Xi Jinping a transmis acest lucru într-o convorbire telefonică, luni, cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, potrivit radioului de stat chinez. Xi a spus că libera trecere prin strâmtoare „trebuie menținută” pentru a proteja securitatea energetică globală și rutele comerciale internaționale, relatează South China Morning Post, citat de Mediafax. Liderul chinez a avertizat și împotriva oricărei acțiuni care ar putea transforma regiunea într-o „lege a junglei”, subliniind că stabilitatea în Golf este în interesul comunității internaționale. Contextul: criză maritimă și tensiuni SUA–Iran Declarația vine pe fondul unei crize maritime majore declanșate în februarie 2026, marcată de blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene și de atacuri reciproce între Washington și Teheran. Beijingul a criticat oficial blocada impusă de administrația Trump, descriind-o drept o acțiune „periculoasă și iresponsabilă” care subminează un armistițiu fragil. În acest context, Mediafax notează că nave chineze aflate sub sancțiuni au continuat să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, în pofida avertismentelor SUA, pentru a menține fluxul de energie către China. Semnale din teren: tranzite în creștere, dar presiunea rămâne Potrivit informațiilor din articol, sâmbătă, 18 aprilie, peste 20 de nave au reușit să traverseze strâmtoarea, cel mai mare număr de tranzite de la începutul lunii martie. Tot luni, SUA au interceptat și sechestrat o navă cargo sub pavilion iranian care venea din China, acuzând-o de încălcarea blocadei. Arabia Saudită, la rândul ei, a raportat repararea conductei strategice est–vest, care fusese atacată anterior de forțele iraniene, iar Xi a lăudat eforturile Riadului de a menține dialogul regional. De ce contează pentru economie: petrolul rămâne sub presiunea riscului geopolitic Cotațiile globale „stagnează în jurul valorii de 100 USD pe baril”, pe fondul temerilor privind o escaladare militară directă între marile puteri în zona strâmtorii, potrivit articolului. Mesajul Beijingului indică o preocupare explicită pentru continuitatea transporturilor energetice și a comerțului, într-un moment în care orice nouă restricție în Ormuz poate amplifica volatilitatea pe piețele de energie și costurile de transport. [...]
Confiscarea unei nave iraniene de către Marina SUA ridică riscul de întreruperi pe ruta Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care tensiunile din zonă se amplifică și Teheranul amenință cu represalii, potrivit G4Media . Incidentul vizează o navă de marfă sub pavilion iranian, numită Touska, despre care președintele SUA, Donald Trump , a spus că a fost avertizată de un distrugător american în Golful Oman să se oprească, dar nu a făcut-o. Trump a afirmat că pușcașii marini americani aveau custodia navei și că verificau încărcătura. „Nava noastră a Marinei i-a oprit imediat, făcând o gaură în sala motoarelor”, a scris Donald Trump, potrivit AP. Ce spune Iranul și de ce contează operațional Armata iraniană a promis duminică un răspuns după ce un distrugător american a tras foc asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian în Golful Oman, care ar fi încercat să se sustragă blocadei navale americane, potrivit France24. Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a avertizat că Iranul va lua represalii. „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde în curând și vor lua represalii împotriva acestei pirateriei armate și a armatei americane”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de ISNA. Context: negocieri și un armistițiu „fragil” Confiscarea este prezentată ca o escaladare a disputelor cu Iranul privind traficul din Strâmtoarea Ormuz și are loc în timp ce SUA se pregăteau pentru o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul. În același timp, un „armistițiu fragil” ar urma să expire „în câteva zile”, conform informațiilor din material; articolul nu precizează termenii armistițiului sau părțile implicate. [...]
Scăderea populației și îmbătrânirea accelerată vor pune presiune pe forța de muncă în UE , în condițiile în care populația Uniunii Europene ar urma să se reducă cu 53 de milioane de persoane până în 2100, potrivit estimărilor Eurostat citate de Antena 3 . Proiecțiile indică o scădere de 11,7% între 2025 și 2100, de la 452 de milioane la 399 de milioane de locuitori, iar unul din trei europeni ar urma să aibă peste 65 de ani la finalul secolului. În paralel, ponderea populației active (31–65 de ani) este estimată să coboare de la 47,8% în 2025 la 40,5% în 2100, ceea ce „ar putea avea efecte importante asupra economiei”, notează articolul. Segmentul de peste 85 de ani ar urma să crească de peste trei ori, de la 3,2% la 10,8%. România , între țările cu declin demografic accentuat România este printre statele cele mai afectate de scădere, cu un minus estimat de 24,3% până în 2100. Conform proiecțiilor citate, populația ar urma să scadă de la aproximativ 19 milioane de locuitori în 2025 la circa 14,4 milioane în 2100. În clasamentul scăderilor, cele mai mari reduceri procentuale sunt estimate în Letonia (33,9%), Lituania (33,4%), Polonia (31,6%) și Grecia (30,1%). Scăderi de peste 20% sunt proiectate și pentru Bulgaria (28%), Croația (27%), Slovacia (26,7%), Italia (24%) și Ungaria (22,5%). De ce diferă evoluțiile: migrația, factorul decisiv Diferențele dintre țări sunt explicate în principal prin migrație, combinată cu structura pe vârste, potrivit declarațiilor unor demografi citați în material. Tomas Sobotka, director adjunct al Institutului de Demografie din Viena, afirmă că variația este determinată mai ales de ratele de migrație (trecute și estimate), în combinație cu structura de vârstă, în timp ce fertilitatea influențează diferențele „într-o măsură mai mică”. Anne Goujon, de la același institut, indică drept element-cheie echilibrul dintre sporul natural și migrația netă: statele care atrag constant imigranți pot continua să crească și după 2050, în timp ce țările cu natalitate scăzută și migrație redusă sau negativă tind să scadă. Dmitri Jdanov, de la Institutul Max Planck pentru Cercetare Demografică, rezumă cei trei factori ai evoluției populației (mortalitate, natalitate, migrație) și susține că, la nivelul actual al natalității, fără migrație scăderea devine inevitabilă, iar „migrația este singurul factor care poate asigura creșterea populației în Europa”. Cum se schimbă harta demografică a Europei până în 2100 Din marile economii ale UE, Spania este singura care ar urma să crească până în 2100, cu 1,3%, în timp ce Franța ar urma să scadă cu 2,5%, Germania cu 10,6%, iar Italia cu 24%. În acest context, Spania ar urma să depășească Italia și să devină a treia cea mai populată țară, Italia fiind proiectată să piardă aproximativ 15 milioane de locuitori, iar Spania să câștige aproximativ 500.000. La nivelul UE, populația ar urma să coboare sub nivelul actual în jurul anului 2040, iar evoluțiile nu vor fi uniforme: unele țări ar putea crește o perioadă înainte să intre pe scădere, în timp ce altele vor urma un declin constant, potrivit proiecțiilor prezentate. [...]
Prețul petrolului Brent a urcat cu 7,3%, la 96,94 dolari/baril (aprox. 446 lei), pe fondul închiderii Strâmtorii Ormuz și al escaladării militare dintre SUA și Iran , potrivit G4Media . Mișcarea de preț reflectă riscul imediat de întrerupere a fluxurilor de țiței într-un punct-cheie pentru transportul global, într-un moment în care negocierile anunțate la Islamabad rămân în suspans. De ce contează: Ormuz devine din nou un risc de preț Închiderea Strâmtorii Ormuz, coroborată cu incidentul naval relatat de partea americană și cu amenințările reciproce, a reaprins prima de risc în cotațiile petrolului. Pentru piețe, miza este operațională: orice limitare a tranzitului prin strâmtoare se traduce rapid în costuri mai mari la energie și transport, cu efecte în lanț asupra inflației. Incidentul naval care amplifică tensiunile Donald Trump a susținut într-o postare pe rețelele sociale că nava confiscată de americani a fost avertizată de un distrugător al Marinei SUA în Golful Oman să se oprească, dar nu a făcut-o, iar Iranul a promis răzbunare. Separat, Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis că distrugătorul USS Spruance a interceptat nava Touska în nordul Mării Arabice, în timp ce se îndrepta spre Bandar Abbas, și că nava sub pavilion iranian ar fi încălcat blocada navală americană. Potrivit comunicatului, după avertismente repetate pe parcursul a șase ore, Spruance ar fi avariat sistemul de propulsie „trăgând mai multe focuri” în sala mașinilor, iar apoi militari americani ar fi abordat nava, care „rămâne în custodia Statelor Unite”. De cealaltă parte, comandamentul militar comun iranian Khatam al-Anbiya acuză SUA că au încălcat armistițiul prin deschiderea focului asupra unei nave comerciale iraniene în Golful Oman și anunță represalii, presa de stat iraniană afirmând că nava se îndrepta din China spre Iran. Negocieri anunțate, dar „în suspans” Trump a anunțat reluarea negocierilor în Pakistan, însă a revenit cu amenințări la adresa Iranului. „Oferim un acord echitabil. Fie îl acceptă, fie vom distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran.” Teheranul avertizează că „nu va fi nicio discuție atât timp cât blocada navală americană rămâne în vigoare” și, potrivit materialului, ar fi respins cererile „excesive” ale Washingtonului, definind reluarea războiului drept „scenariul cel mai probabil”. Delegația SUA ar urma să fie condusă de JD Vance, însă, la momentul relatării, discuțiile erau încă incerte. Germania ia în calcul o desfășurare navală Pe fondul tensiunilor, ministrul german al apărării Boris Pistorius a declarat la postul public ARD că Germania se află deja în faza de „planificare concretă” a unei posibile desfășurări navale în Strâmtoarea Ormuz, analizând opțiuni, parteneri și modul de structurare a unei operațiuni. Mesajul Iranului: securitatea rutelor, condiționată de exporturi Prim-vicepreședintele Iranului, Mohammed Reza Aref, a declarat că „securitatea Strâmtorii Hormuz nu este gratuită” și că nu pot fi limitate exporturile de petrol iranian, în timp ce altora li se oferă „securitate gratuită”, potrivit La Repubblica, citată de G4Media. La ce să se aștepte piețele În lipsa unei clarificări rapide privind tranzitul prin Ormuz și statutul blocadei navale americane, volatilitatea pe petrol rămâne ridicată. Evoluția depinde de două variabile imediate din relatare: dacă negocierile de la Islamabad se reiau efectiv și dacă tensiunile navale se reduc sau, dimpotrivă, se transformă în noi incidente care să afecteze transportul. [...]
Escaladarea tensiunilor SUA–Iran a împins din nou prețul petrolului în sus , după ce Marina SUA a interceptat și a preluat controlul asupra unei nave sub pavilion iranian în apropierea Strâmtorii Hormuz , iar Teheranul a amenințat cu represalii, potrivit Daily Mail . Mișcarea amplifică riscul de blocaj prelungit pe una dintre cele mai importante rute globale pentru transporturile de energie, cu efect direct asupra costurilor pentru companii și consumatori. În tranzacțiile de luni dimineață, cotația Brent a urcat cu 4,74% la 94,66 dolari (70,11 lire) pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 5,6% la 88,55 dolari, pe fondul deteriorării perspectivei de reluare rapidă a traficului prin strâmtoare. Publicația notează că o încetare a focului de două săptămâni, anunțată pe 8 aprilie, urmează să expire miercuri. Ce a declanșat noul val de tensiuni în jurul Strâmtorii Hormuz Potrivit informațiilor prezentate, SUA au oprit duminică nava M/V Touska, sub pavilion iranian, după „multiple avertismente”, în cadrul unei operațiuni desfășurate de militari aflați la bordul distrugătorului USS Spruance. Președintele Donald Trump a scris pe Truth Social că nava ar fi încercat să treacă de „blocada navală” americană, iar intervenția a dus la avarierea camerei motoarelor; ulterior, pușcașii marini americani au preluat custodia navei. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA. În paralel, Teheranul a transmis că pregătește o ripostă împotriva a ceea ce a numit „armata teroristă americană”, ca reacție la raidul asupra navei. Conform agenției semi-oficiale Mehr, citată de Daily Mail, Iranul ar fi fost „pregătit” să lovească, dar ar fi amânat atacul „în ultimul moment” din motive de siguranță, menținând însă mesajul că va acționa „când va fi momentul potrivit”. Negocieri incerte, volatilitate mai mare pe energie Pe fondul apropierii termenului de expirare a armistițiului, o delegație americană condusă de vicepreședintele JD Vance ar urma să meargă în Pakistan pentru o nouă rundă de negocieri. Iranul a refuzat însă să participe, susținând că Washingtonul „nu este serios” în privința păcii, potrivit materialului. În aceeași cronologie, Daily Mail consemnează și o informație atribuită Reuters : Trump ar fi spus șefului armatei pakistaneze, Asim Munir, că va lua în calcul ridicarea blocadei navale a porturilor iraniene pentru a depăși blocajul negocierilor. Context de piață: reacție negativă și pe burse Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz au afectat și sentimentul investitorilor în Europa: FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, DAX cu 1,6%, iar CAC 40 cu 1,3% luni dimineață, pe fondul temerilor că reluarea transporturilor, în special a celor energetice, se îndepărtează. În lipsa unui semnal credibil de detensionare și cu amenințări de represalii încă pe masă, riscul principal pentru piețe rămâne prelungirea perturbărilor logistice în zonă, cu efecte în lanț asupra prețurilor la combustibili și a costurilor de transport. [...]
Intervenția militară a SUA asupra navei iraniene Touska ridică riscul de escaladare în Golful Oman , după ce vasul comercial a fost oprit prin avarierea sistemului de propulsie și apoi preluat de pușcași marini americani, relatează HotNews . Potrivit președintelui Donald Trump, cargobotul sub pavilion iranian „TOUSKA” ar fi încercat să treacă de „blocada navală” a SUA, fiind interceptat în Golful Oman de distrugătorul american USS Spruance , care îl avertizase anterior să oprească. Trump a susținut că, după refuzul echipajului, nava americană a oprit vasul „făcându-i o gaură în sala motoarelor”, iar ulterior pușcașii marini au preluat controlul. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA „din cauza istoricului său de activități ilegale” și că autoritățile americane verifică încărcătura de la bord. Cum a fost preluată nava, potrivit CENTCOM Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a confirmat operațiunea și a precizat că pușcașii marini de la bordul USS Tripoli au ajuns la navă cu elicopterul, traversând Marea Arabiei, și au coborât în rapel pe vas în data de 20 aprilie. În relatarea CENTCOM, nava comercială nu ar fi respectat avertismentele repetate ale forțelor americane timp de șase ore. După acest interval, USS Spruance ar fi ordonat evacuarea sălii mașinilor și ar fi dezactivat propulsia prin mai multe salve trase cu tunul MK 45 de 5 inci către sala mașinilor, după care nava a rămas „în custodia SUA”. CENTCOM a publicat și imagini ale operațiunii pe X, într-o postare datată 20 aprilie 2026. Reacția Iranului și contextul politic Iranul a condamnat confiscarea navei, numind-o un act de „piraterie armată”, și a amenințat cu măsuri, potrivit Al-Jazeera, menționată de HotNews. Operațiunea a avut loc la câteva ore după ce Donald Trump a anunțat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, un element de context care poate complica suplimentar climatul de securitate din regiune. [...]
