Știri
Știri din categoria Externe
România participă la discuții despre angajamente militare defensive în Strâmtoarea Ormuz, potrivit HotNews.ro, care relatează declarațiile ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Șefa diplomației române spune că formatul internațional urmărește menținerea libertății de navigație și a siguranței în strâmtoare după încheierea războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.
Într-o intervenție la B1 TV, Oana Țoiu a precizat că România face parte dintr-un format cu 40 de țări, descris ca fiind „similar Coaliției de Voință” pentru sprijinirea Ucrainei. Discuțiile vizează atât coordonarea privind sancțiunile internaționale ca instrument de presiune asupra Iranului pentru reluarea negocierilor, cât și o componentă de securitate.
„Formatul la care am ajuns implică coordonare privind sancțiunile internaționale, ca instrument de presiune asupra Iranului pentru a se așeza la masa negocierilor, pe de o parte, și, pe de altă parte, angajamente care sunt discutate și pe linie militară, dar vorbim exclusiv de angajamente defensive, pentru a păstra siguranța în Strâmtoarea Ormuz odată ce este finalizat conflictul armat”, a declarat Oana Țoiu.
Ministrul a mai spus că statele implicate discută și despre „mecanisme comune pentru a diminua costul de asigurare”, în condițiile în care acest cost se transmite mai departe în prețurile energiei, inclusiv în costul petrolului și, implicit, al benzinei și motorinei. În evaluarea sa, riscul perceput pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz va rămâne ridicat pentru o perioadă, ceea ce ar menține presiunea asupra costurilor de tranzit.
În același context, Oana Țoiu a vorbit despre necesitatea unei sincronizări internaționale astfel încât nicio țară să nu accepte taxe dedicate pentru trecere sau negocieri separate. Ea a invocat principiile dreptului internațional privind libera trecere prin strâmtoare, fără taxe adiționale și fără condiționări, și a menționat că Iranul ar fi propus ca fiecare navă să fie însoțită de nave militare iraniene, abordare pe care România și partenerii din format o privesc diferit față de obiectivul unei căi navigabile libere pe termen mediu și lung.
Recomandate
Marea Britanie pregătește deminarea Strâmtorii Ormuz, un coridor-cheie pentru transportul de petrol , iar Germania își condiționează participarea de un mandat parlamentar, potrivit Mediafax , care citează Associated Press. Nave ale Marinei Regale și marinari britanici urmează să fie desfășurați în Strâmtoarea Ormuz pentru operațiuni de curățare a minelor. Conform Marinei Regale, după un acord între SUA și Iran, nava auxiliară RFA Lyme Bay, cu baza în Gibraltar, va pleca spre Orientul Mijlociu, fiind încărcată cu muniții și vehicule subacvatice fără pilot, folosite pentru detectarea și distrugerea minelor. RFA Lyme Bay este programată să se alăture distrugătorului britanic HMS Dragon și navelor aliate, înainte de a traversa Canalul Suez spre Golful Persic. Gemma Britton, șefa echipei de deminare a Marinei Regale, a spus că Iranul ar fi putut planta un număr mare de mine în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv mine ancorate, mine propulsate cu rachete, mine de fund și mine detonate la impactul cu o navă. Germania: sprijin posibil, dar doar după votul Bundestagului Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a declarat anterior că Bundeswehr-ul este pregătit să contribuie la un proces de pace în Orientul Mijlociu și că Marina germană ar putea participa la operațiunea de deminare din Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Pistorius a precizat că desfășurarea efectivă ar începe doar după obținerea unui mandat din partea Bundestagului. Până atunci, o navă de dragare a minelor și o navă de aprovizionare ar urma să fie trimise în Marea Mediterană, pentru a putea traversa rapid spre Strâmtoarea Ormuz dacă Parlamentul aprobă participarea. [...]
Washingtonul transmite că are „alternative” dacă negocierile cu Teheranul se blochează , într-un moment în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, implicit, reducerea riscului de noi perturbări în transportul de energie. Potrivit Mediafax , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că Statele Unite vor încerca să obțină „un acord favorabil” cu Iranul, iar dacă acesta eșuează vor aborda problema „într-un alt mod”. Rubio a declarat reporterilor, la New Delhi, că SUA vor „acorda diplomației toate șansele de reușită” înainte de a lua în calcul „alternative”. Mesajul vine după ce președintele Donald Trump a afirmat că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters. „Există o propunere destul de solidă pe masă (...) și sperăm că vom reuși.” Strâmtoarea Ormuz, primul test operațional al unui posibil acord În paralel, un oficial american, citat sub condiția anonimatului, a declarat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” redeschiderea Strâmtorii Ormuz în schimbul ridicării blocadei navale americane și ar fi fost de acord să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. Aceeași sursă a adăugat că SUA ar fi înțeles că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului. Mediafax notează însă că nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații despre ce înseamnă concret un acord „în principiu”. Calendar: 60 de zile pentru un acord final, dar fără confirmări de la Teheran Un al doilea oficial de rang înalt din administrația SUA a spus că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final. Potrivit Reuters, surse iraniene au indicat că, în etapele următoare, ar putea fi găsite „formule viabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU de monitorizare nucleară. Pe fondul acestor discuții, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne în vigoare „până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”, adăugând că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar”. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim, iar orice prelungire a blocadei sau eșec al negocierilor menține un risc operațional ridicat pentru rutele comerciale și pentru fluxurile energetice din regiune. [...]
Alegerile parlamentare din 7 iunie pot decide dacă Armenia își poate deschide rutele comerciale și ieși din izolarea economică , într-un moment în care Erevanul negociază pacea cu Azerbaidjanul și își recalibrează poziția între Rusia și Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Premierul Nikol Pașinian mizează electoral pe transformarea Armeniei într-un „centru de conectivitate regională”, care să lege Europa de Asia prin așa-numitul „coridor central”. O analiză The Guardian, citată de Mediafax, arată că Erevanul vede în deschiderea frontierelor cu Azerbaidjan și Turcia o șansă de a pune capăt izolării economice și de a deveni un punct strategic pentru comerțul eurasiatic. Pariul economic: pacea ca infrastructură de comerț Guvernul armean consideră că un acord de pace cu Baku ar putea fi cea mai importantă schimbare geopolitică din ultimele decenii pentru Caucazul de Sud, cu efect direct asupra conectivității și, implicit, asupra economiei. În campanie, Pașinian promovează doctrina „Armenia reală”, care presupune renunțarea la discursul bazat pe revendicări istorice și orientarea spre dezvoltare economică și stabilitate regională. În acest cadru, premierul susține că Armenia trebuie să devină o punte între Europa, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat, iar proiectul Traseului Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (Tripp) este prezentat ca parte a strategiei de conectivitate. Costul politic intern: opoziție pro-rusă și acuzații de concesii Strategia lui Pașinian alimentează tensiuni interne. Naționaliștii și formațiunile pro-ruse îl acuză că a făcut prea multe concesii Azerbaidjanului după războaiele pierdute din Nagorno-Karabah în 2020 și 2023. Unul dintre principalii adversari este omul de afaceri Samvel Karapetyan, lider al partidului „Armenia mai puternică”, care îl acuză pe premier de trădare și avertizează că apropierea de Occident ar putea transforma Armenia într-o „provincie a Azerbaidjanului”. Mediafax notează că Karapetyan, aflat într-o situație apropiată arestului la domiciliu, este implicat și într-un conflict cu autoritățile privind naționalizarea rețelei electrice armene, controlată de grupul său de afaceri. În paralel, organizații pentru drepturile omului și analiști internaționali avertizează că stilul politic al lui Pașinian devine tot mai autoritar, pe fondul polarizării dintre tabăra proeuropeană și cea pro-rusă. Presiunea externă: Rusia cere o alegere explicită Relațiile Erevan–Moscova s-au deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah, Armenia criticând lipsa sprijinului rusesc și încercând să-și diversifice alianțele. În acest context, Vladimir Putin a sugerat organizarea unui referendum prin care armenii să decidă între apropierea de UE și continuarea integrării în Uniunea Economică Eurasiatică , dominată de Rusia. Pe aceeași linie de tensiune geopolitică, președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat susținerea pentru Armenia și a criticat Moscova pentru lipsa de implicare în apărarea intereselor armene în regiune. Miza imediată a scrutinului din 7 iunie este dacă Pașinian primește un mandat suficient pentru a împinge înainte agenda de pace și deschidere de rute, într-un echilibru fragil între presiunea Rusiei, așteptările UE și opoziția internă. [...]
O grupare clandestină rusă vizează industria petrolieră ca punct de presiune pentru slăbirea regimului Putin , susținând că schimbarea de la Kremlin nu mai poate veni prin proteste sau negocieri, ci prin forță, potrivit Adevărul . Mișcarea, numită „Black Spark” („Scânteia Neagră”), afirmă că își construiește în secret o rețea anti-regim în interiorul Rusiei, formată din oameni de afaceri, profesioniști din clasa de mijloc, activiști anti-război și foști combatanți. În spatele organizației s-ar afla Igor Volobuev , fost vicepreședinte al Gazprombank , care a fugit în Ucraina după invazia rusă și s-a alăturat forțelor ucrainene. De ce contează: ținta declarată este „sângele” economic al regimului Conform manifestului și declarațiilor atribuite lui Volobuev, gruparea consideră industria petrolieră drept „principalul punct vulnerabil” al Rusiei, descrisă ca „sângele care ține în viață regimul”. În această logică, sabotajul ar urmări să lovească infrastructura energetică și, implicit, capacitatea statului rus de a finanța războiul și aparatul de putere. Textul indică și un context operațional: în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești, iar Volobuev sugerează existența unei cooperări între Kiev și rețeaua clandestină. Articolul nu oferă însă detalii verificabile despre natura sau amploarea acestei cooperări. Cine ar fi în rețea și ce susține despre infiltrare Deși prezența publică a organizației este descrisă ca modestă (câteva mii de urmăritori pe Telegram și X), liderii ei susțin că au membri infiltrați în instituții-cheie, inclusiv în gigantul energetic Gazprom. Volobuev afirmă că a primit „dovezi convingătoare” privind forța mișcării și că ar fi întâlnit persoane cunoscute din perioada în care trăia în Rusia, „unii chiar din sistemul Gazprom”. Potrivit lui, gruparea ar include ingineri, specialiști IT, avocați, antreprenori și ruși de origine ucraineană care se opun războiului, iar unii ar avea acces la „structuri ale puterii”. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziții ale fostului bancher și ale organizației, fără elemente independente de confirmare în textul sursei. Mesajul politic: nu doar înlăturarea lui Putin Manifestul „Scânteia Neagră” vorbește explicit despre rezistență armată împotriva statului rus și condamnă invazia Ucrainei, pe care o numește „rușinea și crima noastră”. Totodată, gruparea susține că simpla înlăturare a lui Vladimir Putin nu ar fi suficientă, iar „imperiul” ar trebui să se prăbușească. Volobuev insistă că mișcarea nu este o capcană a serviciilor secrete ruse și nici o luptă între facțiuni din interiorul Kremlinului. În același registru, el susține că „nu există niciun scenariu în care Putin să plece de bunăvoie” și că poate fi răsturnat „doar prin forță”. Context: un fost oficial Gazprombank ajuns în Ucraina Igor Volobuev a părăsit Rusia în 2022, după demisia din Gazprombank. Născut în regiunea ucraineană Sumî, s-a înrolat ulterior în unități de apărare teritorială ucrainene și a devenit una dintre vocile ruse care critică deschis regimul de la Kremlin. În ansamblu, miza descrisă de sursă este una economică și operațională: dacă o astfel de rețea ar avea capacitatea reală de a lovi industria petrolieră, ar putea crește presiunea asupra finanțării regimului și a efortului de război — însă articolul se bazează pe declarațiile grupării și ale lui Volobuev, fără a prezenta confirmări independente ale infrastructurii, membrilor sau acțiunilor concrete. [...]
O posibilă apropiere SUA–China ar putea schimba calculul geopolitic al războiului din Ucraina , inclusiv printr-o presiune mai coordonată asupra Moscovei, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Ipoteza este legată de o vizită oficială a lui Xi Jinping în Statele Unite și de eventuale progrese pe dosarul Iran, care ar putea debloca negocieri mai ample între Washington și Beijing. Analistul politic Ihor Reiterovich a declarat, într-un interviu pentru Ukrinform , că discuțiile SUA–China – posibile „în timpul verii” sau în jurul unor momente politice importante din SUA – ar putea deschide „noi perspective interesante” și pentru Ucraina. Înaintea unor potențiale contacte la vârf, un oficial chinez ar fi susținut o soluție diplomatică și ar fi invocat o apropiere de pozițiile europene privind oprirea ostilităților și trecerea la negocieri. China, între SUA și Europa: miza unei repoziționări Reiterovich anticipează că ar putea urma un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing, pe fondul interesului Chinei de a construi „un joc separat” cu Europa, ca contrapondere la Statele Unite. „Nu m-ar surprinde dacă am asista la un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing în viitorul apropiat. Xi Jinping înțelege perfect că China poate încerca să construiască un joc separat cu Europa – ca o contrapondere la Statele Unite.” În scenariul în care China și Uniunea Europeană își apropie pozițiile privind încheierea războiului, analistul vede o „fereastră de oportunitate” pentru o presiune comună asupra Rusiei. Fereastra „favorabilă” pentru Rusia ar fi limitată la câteva luni Analistul avertizează însă că, înainte de o eventuală vizită a lui Xi în SUA, Rusia ar putea considera dinamica diplomatică drept temporar avantajoasă, dar efectul ar fi scurt. „Este un avantaj cu o durată foarte scurtă – două-trei luni.” Într-un scenariu de „normalizare” a relațiilor SUA–China și de acorduri pe teme precum Iranul, comerțul și alte dosare globale, Reiterovich spune că este plauzibil ca Donald Trump și Xi Jinping să ajungă să declare împreună necesitatea încetării războiului în Europa. În lectura sa, ambii lideri ar avea de câștigat politic: Trump prin consolidarea imaginii de „pacificator”, Xi prin poziționarea Chinei ca actor global indispensabil în marile crize. În același material este menționată și o evaluare separată: Kurt Volker, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina, a spus că nu vede China în rol de mediator între Ucraina și Rusia și că Beijingul nu ar urmări un asemenea rol, deoarece „nu este războiul lor”. [...]
China împinge Serbia spre proiecte în IA, energie și infrastructură, consolidându-și poziția de investitor-cheie în economie, pe fondul vizitei de stat a președintelui sârb Aleksandar Vucic la Beijing, potrivit Digi24 . Președintele chinez Xi Jinping a cerut întărirea cooperării bilaterale în „noile sectoare” – inclusiv inteligență artificială, economie digitală, economie verde și industrie de vârf – în cadrul discuțiilor cu Vucic la Marele Palat al Poporului, conform relatării Agerpres, care citează media de stat chineze. Miza economică: investiții și proiecte de infrastructură Beijingul își leagă cooperarea cu Serbia și de inițiativa „ Noile drumuri ale mătăsii ”, orientată spre dezvoltarea de infrastructuri precum poduri, drumuri, căi ferate și aeroporturi în țări în curs de dezvoltare. În acest cadru, Xi a indicat și domeniile transporturilor și energiei ca direcții de colaborare. În plan concret, China este „printre primii cinci investitori” în Serbia, iar implicarea sa include deja proiecte majore: o linie de tren de mare viteză, inaugurată în octombrie 2025; participarea la construcția metroului din Belgrad și a mai multor poduri, potrivit ministrului sârb de finanțe citat în material. Acorduri semnate și semnal politic În timpul vizitei, cele două părți au semnat o serie de acorduri bilaterale care vizează comerțul, tehnologia și educația. Pe componenta politică, Xi Jinping a făcut apel la un „multilateralism veritabil” în fața „turbulențelor” din afacerile internaționale, mesaj transmis în cadrul întâlnirii cu președintele sârb. Vucic a mai fost în China pentru summituri și forumuri internaționale, însă aceasta este prima sa vizită de stat oficială la Beijing; cu acest prilej, Xi i-a acordat „Medalia Prieteniei” a Republicii Populare Chineze, ca semn al relației strânse dintre cei doi. [...]
