Știri
Știri

NASA a amânat lansarea Artemis II din cauza vremii reci , potrivit Houston Public Media , după ce temperaturile scăzute din zona Cape Canaveral (Florida) au împins înapoi o repetiție tehnică esențială înaintea zborului. Consecința imediată este că misiunea spre Lună nu mai poate începe mai devreme de 8 februarie 2026. Amânarea nu vizează direct ziua lansării, ci „wet dress rehearsal” (repetiția completă cu alimentarea rachetei), un test în care echipele alimentează efectiv vehiculul și simulează secvența de lansare până cu aproximativ 30 de secunde înainte de decolare. Repetiția era programată pentru acest weekend, însă NASA a mutat începutul simulării pentru luni seară, pe fondul prognozei meteo nefavorabile. „Managerii au evaluat capacitățile hardware în raport cu prognoza estimată, având în vedere episodul arctic rar care afectează statul, și au decis să schimbe calendarul”, a transmis NASA într-o actualizare, adăugând că vremea așteptată în weekend „ar încălca condițiile de lansare”. Miza întârzierii este fereastra mai îngustă de oportunitate din februarie. Inginerii NASA au stabilit că, pentru profilul misiunii, există doar trei date în care poziționarea Artemis II și a Lunii este potrivită: 8, 10 și 11 februarie. Dacă vehiculul nu este gata până atunci sau dacă apar probleme la repetiția umedă, crește probabilitatea ca lansarea să fie împinsă în martie sau aprilie. Între timp, cei patru astronauți ai misiunii Artemis II (Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen) rămân în carantină la Houston și urmează să fie transportați în Florida în zilele dinaintea lansării. Separat, NASA pregătește și misiunea SpaceX Crew-12 către Stația Spațială Internațională, cu o posibilă lansare „cel mai devreme pe 11 februarie”, notează NASA ; oficialii au indicat că planificarea Crew-12 ține cont, într-o anumită măsură, de calendarul Artemis II. [...]

Donald Trump spune că a dat Iranului un termen-limită nedezvăluit pentru un acord , potrivit Euronews România , într-un moment în care Washingtonul încearcă să forțeze Teheranul să accepte condiții mai dure privind programul nuclear și rachetele balistice. Președintele SUA a afirmat că termenul există, dar a refuzat să îl facă public, susținând că partea iraniană „îl știe cu certitudine”. Miza politică și de securitate a acestui „termen-limită secret” este dublă: pe de o parte, crește presiunea asupra Iranului fără a oferi un calendar verificabil public; pe de altă parte, lasă Washingtonului libertatea de a escalada sau de a negocia, în funcție de evoluții. Trump a spus că Iranul ar vrea să ajungă la o înțelegere și a condiționat implicit următorii pași de rezultatul negocierilor, fără să detalieze ce ar urma dacă termenul expiră. „Da, și ei înșiși îl știu cu certitudine”, a indicat liderul de la Casa Albă, întrebat dacă le-a dat iranienilor un termen limită. Contextul este tensionat după campania de bombardamente israeliene din iunie anul trecut, la care s-a implicat și Washingtonul cu un atac asupra instalațiilor nucleare subterane, operațiune care, potrivit relatării, nu ar fi eliminat complet programul nuclear iranian și nici stocul de uraniu îmbogățit, despre care se afirmă că ar fi fost pus la adăpost. Trump declarase anterior că speră să nu fie nevoit să atace Iranul, avertizând totodată Teheranul că „timpul se scurge”. În paralel, reiese din Axios (care citează oficiali americani) că, din perspectiva SUA, un eventual acord ar trebui să includă predarea întregului stoc de uraniu îmbogățit, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune și încetarea sprijinului pentru anumite grupări armate din regiune. În zona Golfului, situația rămâne tensionată, iar Statele Unite au desfășurat o flotă de război; Trump a refuzat să discute despre planuri militare, dar a subliniat amploarea prezenței navale. De partea iraniană, ministrul de externe Abbas Araghchi a spus că, în acest stadiu, nu este planificată nicio întâlnire pentru negocieri cu SUA, dar a lăsat deschisă ușa discuțiilor dacă acestea sunt „juste și echitabile”. Totuși, el a precizat că capacitățile de apărare și rachetele Iranului „nu vor face niciodată obiectul negocierilor”, ceea ce sugerează un potențial punct de blocaj exact pe una dintre temele pe care Washingtonul ar vrea să le includă în acord, în timp ce termenul-limită invocat de Trump rămâne necunoscut publicului. [...]