Știri
Știri din categoria Tehnologie
Rendere oficiale ale seriei Samsung Galaxy S26 au fost dezvăluite, punând capăt tuturor zvonurilor și speculațiilor despre designul noilor telefoane. Aceste imagini confirmă aspectul modelelor Galaxy S26, Galaxy S26 Plus și Galaxy S26 Ultra, care urmează să fie anunțate oficial pe 25 februarie 2026.
Modelele de bază, Galaxy S26 și Galaxy S26 Plus, păstrează un design similar, diferențele vizuale principale fiind dimensiunile ecranelor: 6,3 inci pentru Galaxy S26 și 6,7 inci pentru Galaxy S26 Plus.
Ambele telefoane sunt echipate cu un nou cip Exynos 2600 de 2 nm, deși în anumite piețe vor fi disponibile variante cu Snapdragon 8 Elite Gen 5. Galaxy S26 Plus va beneficia de o rezoluție mai mare și o baterie de 4.900 mAh, comparativ cu cea de 4.300 mAh a modelului de bază.
Galaxy S26 Ultra se remarcă prin colțurile mai rotunjite și prin revenirea insulei camerei pe spate, care are un rol funcțional important. Camera principală beneficiază de o deschidere mai largă a diafragmei, îmbunătățind performanțele fotografice în condiții de iluminare slabă.
Telefonul dispune de un ecran de 6,9 inci și o baterie de 5.000 mAh, fiind echipat cu Snapdragon 8 Elite Gen 5. De asemenea, se așteaptă ca S-Pen-ul să aibă un design mai rotunjit pentru a se potrivi cu noile margini.
Dezvăluirea acestor rendere oficiale clarifică multe dintre speculațiile anterioare și oferă o imagine clară asupra direcției de design adoptate de Samsung pentru seria Galaxy S26. În plus, culorile noi, precum Cobalt Violet, au stârnit deja reacții mixte în rândul fanilor. În ciuda acestor controverse, seria Galaxy S26 promite să rămână în topul preferințelor utilizatorilor în 2026.
Recomandate
Samsung mută competiția pliabilelor spre „greutate vs. autonomie”, după ce Galaxy Z Fold8 ajunge la 201 grame , iar economiile de masă sunt folosite pentru a face loc unor componente mai mari sau mai performante, inclusiv bateriei și sistemelor de răcire, potrivit Samsung News . În material, compania descrie o evoluție pe mai multe generații: de la primul Galaxy Fold (276 g, în 2019) la Galaxy Z Fold5 (253 g), Galaxy Z Fold6 (239 g), Galaxy Z Fold7 (215 g) și, în final, Galaxy Z Fold8 (201 g). Samsung susține că, la 201 grame, Z Fold8 este „cel mai ușor dispozitiv pliabil de tip «fold»”, pe baza unui studiu intern din 22 iulie 2026, care compară global pliabilele de tip „carte” disponibile pe piață. Pe lângă greutate, compania indică și reducerea grosimii: de la 17,1 mm la primul Galaxy Fold la 9,7 mm pentru Galaxy Z Fold8, respectiv 8,9 mm pentru Galaxy Z Fold8 Ultra. De ce contează: barierele de adopție rămân greutatea și volumul, dar utilizatorii cer și baterie Samsung își leagă explicit strategia de concluziile unui sondaj YouGov din 2024 , care arată că designul „voluminos sau greoi” rămâne o preocupare pentru cei care nu intenționează să cumpere pliabile, în timp ce autonomia bateriei, durabilitatea și calitatea ecranului sunt priorități pentru cei care iau în calcul achiziția. Sondajul este disponibil aici: YouGov . În acest context, miza operațională pentru producător nu este doar să „subțieze” un dispozitiv, ci să o facă fără să sacrifice elementele care influențează direct utilizarea zilnică: baterie, cameră, răcire și rezistență. Cum s-a ajuns la 201 grame: trei direcții tehnice Samsung descrie reducerea greutății ca rezultat al unei reproiectări la nivel de ansamblu, nu al unei singure componente. Compania indică trei direcții principale: Precizie mai mare în proiectarea ecranului și a balamalei , inclusiv subțierea straturilor interne și prelucrarea metalului ultra-subțire, menținând planitatea și toleranțele necesare asamblării. Materiale noi și repoziționate în funcție de rol , inclusiv tehnologia „Flex Titanium” (folie din aliaj de titan pentru structura ecranului pliabil) și „Advanced Armor Aluminum” pentru exterior, plus soluții pentru management termic (grafit cu performanțe îmbunătățite și „Clad Metal” în partea din spate). Optimizarea arhitecturii interne până la nivel de fracțiuni de gram , prin reanalizarea a aproximativ 270 de componente și peste 180 de tipuri de piese auxiliare; unele ajustări ar fi coborât până la 0,001 g. Samsung menționează și eliminarea a aproximativ 15 tipuri de piese auxiliare, plus reproiectarea plăcii de circuit imprimat (PCB) și a antenei MFC (Magnetic Flux Channel) pentru a reduce suprapunerile și a folosi mai eficient spațiul intern. „Reinvestirea” greutății: exemplul Fold8 Ultra, cu baterie mai mare la aceeași masă Un punct cheie din material este ideea că reducerea greutății nu urmărește eliminarea funcționalităților, ci crearea de spațiu pentru ele. Samsung dă ca exemplu Galaxy Z Fold8 Ultra: deși are aceeași greutate ca Galaxy Z Fold7 (215 g) și dimensiuni generale similare, ar crește capacitatea bateriei de la 4.400 mAh la 5.000 mAh . Compania precizează că bateria mai mare ar fi adăugat aproximativ 6 grame, iar echipa ar fi compensat prin optimizări distribuite în întregul dispozitiv. Tot la Fold8 Ultra, Samsung menționează: volum al stratului de disipare a căldurii din grafit mai mare cu aproximativ 7% față de Fold7 (la dimensiuni similare); cameră principală de 200 MP și prima cameră ultra-largă de 50 MP pe un dispozitiv Galaxy Z Fold. În ansamblu, mesajul tehnic al companiei este că următoarea etapă în pliabile nu mai este doar „mai subțire și mai ușor”, ci mai subțire și mai ușor fără compromisuri vizibile la baterie, cameră și răcire —adică exact zonele care influențează costul, complexitatea de producție și diferențierea între modele. [...]
HONOR a câștigat cotă într-o piață de tablete Android în scădere în EMEA , în timp ce liderul Samsung a pierdut accelerat din livrări, potrivit datelor IDC citate de Mobilissimo . Mișcarea contează pentru că arată o redistribuire de cotă într-un trimestru în care volumul total al pieței s-a contractat, iar presiunea pe costuri rămâne ridicată. În trimestrul al doilea din 2026 (Q2 2026), piața Android de tablete din Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA) a totalizat 5,9 milioane de unități, în scădere cu 10,5% față de anul anterior. În acest context, HONOR a raportat o creștere anuală a livrărilor de 25,2% și și-a mărit cota de piață de la 5,5% la 7,7% (+2,2 puncte procentuale). Cine pierde și cine câștigă în topul producătorilor Datele prezentate în material indică o scădere puternică pentru Samsung, care rămâne lider, dar coboară de la 46,0% cotă în Q2 2025 la 41,3% în Q2 2026, pe fondul unei contracții a livrărilor de 19,8% an la an. Lenovo își menține practic poziția (18,7% → 18,6%), însă cu livrări în scădere (-11,1%), în timp ce Xiaomi crește ușor în livrări (+3,4%) și urcă la 16,0% cotă (de la 13,9%). Pe scurt, într-o piață care scade, HONOR și Xiaomi sunt cei care „iau felii” mai mari, iar Samsung pierde cotă într-un ritm mai rapid decât piața. Ce înseamnă procentele în volum și de ce contează pentru piață Mobilissimo face un calcul orientativ pornind de la totalul de 5,9 milioane de unități din Q2 2026 și de la scăderea anuală de 10,5%, rezultând aproximativ 6,6 milioane de unități în Q2 2025. Pe această bază, HONOR ar fi urcat de la circa 363.000 la aproximativ 454.000 de tablete livrate într-un trimestru, iar Samsung ar fi coborât de la aproximativ 3 milioane la 2,44 milioane de unități. Publicația precizează că nu sunt cifre publicate separat de IDC, ci estimări derivate din totaluri și cote. Miza: extinderea dinspre smartphone și repoziționarea tabletelor Android IDC pune avansul „challengerilor” într-un context de ecosistem: producători precum HONOR și Xiaomi ar folosi baza de clienți și distribuția construită pe smartphone-uri pentru a se extinde pe tablete. În paralel, se schimbă și modul de vânzare: conectivitatea celulară ar conta mai puțin, iar accentul se mută spre productivitate și accesorii (de exemplu, tastaturi ale producătorului), adică tableta ca extensie a telefonului și, uneori, alternativă de lucru la laptop. La nivel global, livrările de tablete au coborât la 33,6 milioane de unități în Q2 2026, cu 12,3% mai puțin decât anul trecut, pe fondul scumpirii memoriei și al presiunilor de cost. În acest tablou, creșterea HONOR în EMEA iese în evidență nu doar ca volum, ci ca transfer de cotă într-o piață în contracție. [...]
Toyota își mută o parte din investițiile de producție spre automatizare la scară foarte mare , cu un buget anual de 1.000 de miliarde de yeni (aprox. 6,42 miliarde de dolari, adică circa 29 mld. lei) din 2028, pentru digitalizarea completă a activelor de producție și integrarea a 400.000 de roboți la nivel global, potrivit Economica . Miza operațională este creșterea productivității într-o competiție tot mai dură cu rivali din China și SUA. Cum arată planul: 400.000 de roboți în fabrici și la furnizori Strategia a fost prezentată investitorilor ca o schimbare fundamentală de abordare, detaliată de directorul tehnic Hiroki Nakajima într-un briefing tehnic. Distribuția roboților vizează atât uzinele Toyota, cât și rețeaua de furnizori din grup: 150.000 de roboți pentru uzinele Toyota Motor Corp. 250.000 de roboți pentru fluxurile furnizorilor strategici, cu accent pe Denso și Aisin Prin această împărțire, Toyota încearcă să împingă automatizarea dincolo de propriile linii de asamblare, către întregul lanț industrial care îi susține producția. De la programare la „învățare”: roboți care preiau mișcările „takumi” Din punct de vedere tehnic, Toyota pariază pe roboți umanoizi care funcționează pe baza unor modele comportamentale (nu pe programare clasică, linie cu linie), capabile să învețe prin senzori optici mișcările de precizie ale celor 18.000 de „takumi” (maeștri artizani). Exemplul menționat este modelul ELEY (Embodied Learning robot for Enhanced Yield). „Roboții pot învăța mișcările umane prin intermediul camerelor și senzorilor, permițând transferul abilităților maeștrilor artizani către roboți fără a fi nevoie să se scrie programe software complexe”, a subliniat Nakajima. Publicația notează și că aceste unități ar urma să fie proiectate pentru a rezista la temperaturi extreme și medii ostile, ceea ce le-ar face aplicabile pe fluxuri industriale dificile. De ce contează: presiune pe costuri și o cursă globală a automatizării Implementarea la scară industrială este prezentată în contextul unei curse mai largi pentru optimizarea investițiilor de capital (CAPEX) în producție. În același tablou competitiv, sunt menționate și alte direcții din industrie: Tesla ar fi oprit producția modelelor Model S și Model X în California pentru a elibera spațiu industrial dedicat robotului Optimus, Renault ar viza implementarea a 350 de umanoizi până în 2027, iar Mercedes-Benz ar intenționa să folosească linii hibride om–mașină din 2030. În timp ce managementul Toyota (cercetătorul-șef Gill Pratt și Daisuke Toyoda) susține că roboții vor completa munca angajaților, nu o vor înlocui direct, analiștii de pe Wall Street văd proiectul ca pe o transformare structurală a costului forței de muncă. Ca dimensiune de piață, Morgan Stanley estimează că tehnologia ar putea genera o industrie colaterală de 5 trilioane de dolari până la jumătatea secolului. Separat, Masahiro Akita (Bernstein) apreciază că Toyota „asamblează în liniște” un ecosistem robotic complet și că anunțurile ar putea deveni mai frecvente pe măsură ce compania trece de la cercetare la implementare și comercializare la scară largă. [...]
Google a deschis oficial publicarea de jocuri pentru ecranele din mașini , dar le limitează strict la utilizarea în staționare, într-un set de reguli de siguranță care blochează automat jocurile și sunetul imediat ce vehiculul pornește, potrivit WinFuture . Google a încheiat perioada de test pentru jocurile din Android Auto și Android Automotive OS , iar categoria dedicată este acum disponibilă la scară largă în Play Store. Pentru dezvoltatori, asta înseamnă că își pot lansa „normal” titlurile pentru display-urile auto, nu doar în regim experimental. Pentru utilizatori, miza este folosirea jocurilor în momentele de așteptare – de exemplu la stațiile de încărcare sau când așteaptă pe cineva. Condiții de utilizare: Android 15 și rulare pe sistemul mașinii Pentru Android Auto, cerința menționată este un smartphone cu Android 15. Jocurile rulează pe sistemul de infotainment al mașinii, iar aplicațiile trebuie să suporte formate de ecran variate. O cerință explicită este ca jocurile să ocupe întregul ecran, fără benzi negre la margini – un detaliu important, având în vedere diversitatea formatelor de display din automobile. Siguranța: jocurile se opresc automat când începe deplasarea Restricțiile sunt construite în jurul siguranței rutiere. Conform unui articol citat de publicație din Android Developers Blog , jocurile funcționează exclusiv când mașina este parcată. În momentul în care începe deplasarea, sistemul blochează automat jocurile, iar sunetul trebuie să se oprească și nu are voie să continue în fundal. Tot din zona de cerințe obligatorii, Google impune salvarea progresului: dezvoltatorii trebuie să se asigure că jocul își salvează starea la ieșire, astfel încât utilizatorul să poată relua de unde a rămas. Controlul este, de regulă, prin ecranul tactil. Impact pentru dezvoltatori: optimizări pentru ecrane și opțional suport de controller Dezvoltatorii pot adăuga și suport pentru controllere (gamepad-uri), iar titlurile compatibile ar urma să fie evidențiate în magazin. În același timp, adaptarea la mediul auto vine cu un efort suplimentar: multitudinea de dimensiuni și rezoluții ale ecranelor din mașini impune optimizări extinse. Ce lipsește încă: aplicațiile video rămân în așteptare Deși jocurile sunt acum disponibile oficial, integrarea aplicațiilor video întârzie. Publicația notează că activarea YouTube pe ecranul mașinii pare amânată, iar observatorii se așteaptă la o posibilă lansare abia anul viitor, tot cu utilizare limitată la staționare. [...]
Vivo ridică miza pe filmare pe telefon : noul X500 Pro Max promite o gamă dinamică de „17 trepte” și filmare slow-motion 4K la 240 de cadre pe secundă, într-un pachet care combină senzori noi Sony și un cip MediaTek de ultimă generație, potrivit The Verge . Miza practică pentru piață este că Vivo încearcă să împingă mai departe zona de „telefon-cameră”, unde diferențierea se face tot mai mult prin capabilități video și procesare de imagine, nu doar prin numărul de megapixeli. Ce aduce nou X500 Pro Max la cameră și video Modelul X500 Pro Max este primul telefon care folosește senzorul Sony Lytia L910, descris ca primul senzor al companiei cu tehnologie LOFIC, menită să extindă gama dinamică (diferența dintre zonele foarte luminoase și cele foarte întunecate dintr-un cadru). Vivo susține că senzorul de 50 megapixeli, de tip 1/1.28 inch, oferă „17 EV” gamă dinamică. În paralel, telefonul păstrează camera telefoto de 200 megapixeli cu zoom optic 3,7x de pe X300 Ultra și suportă și lentila teleconvertor de 400 mm a acelui model (un accesoriu care mărește distanța focală, pentru zoom mai puternic). Pe partea de video, X500 Pro și X500 Pro Max sunt primele telefoane cu noul MediaTek Dimensity 9600 Pro , un cip pe 2 nm care, pe lângă creșterile obișnuite de performanță, aduce posibilitatea de a filma 4K la 240 fps pentru slow-motion. Sunt menționate și înregistrarea 10-bit Log (profil video care păstrează mai multă informație pentru editare) și noi stiluri „cinematice”. Lansare și configurații: China acum, global mai târziu Seria include trei modele — X500, X500 Pro și X500 Pro Max — care se lansează în această lună în China. Pentru piața globală este anunțată o lansare ulterioară, dar fără o dată comunicată. La ecran, diagonalele variază de la 6,36 inch pentru varianta Pro, până la 6,85 inch pentru Pro Max, cu modelul de bază între ele. Toate au panouri OLED și baterii silicon-carbon între 6.510 mAh și 8.000 mAh și rulează OriginOS 7. [...]
Cipurile GDDR7 de 4 GB și 6 GB ar putea crește rapid memoria plăcilor video , dacă informația se confirmă, ceea ce ar schimba direct configurațiile posibile pentru GPU-urile din următoarea generație, potrivit Wccftech . Publicația scrie, citând leakerul Golden Pig Upgrade , că producătorii de memorie ar urma să introducă pe piață cipuri GDDR7 cu capacități de 4 GB și 6 GB „în anul următor sau în cel de după”, adică în 2027 sau 2028. Informația este neoficială, iar materialul subliniază explicit acest lucru. De ce contează: mai multă memorie pe aceeași magistrală, dar cu risc de preț Miza acestor cipuri mai mari este simplă: permit creșterea memoriei video totale (VRAM) fără a schimba neapărat arhitectura plăcii (de exemplu, lățimea magistralei de memorie). În scenariul descris, plăcile din zona „60-class” ar putea ieși din configurațiile de 8 GB VRAM, iar modelele mid-range și high-end ar putea ajunge mai ușor la peste 20 GB VRAM. În același timp, Wccftech avertizează că prețurile ar putea urca semnificativ. Publicația leagă acest risc de costurile și constrângerile care ar fi afectat deja planuri anterioare bazate pe cipuri de 3 GB. Context: 3 GB există, dar nu se vede încă în produse Articolul notează că „cei trei giganți ai memoriei” au început deja inițierea producției pentru cipuri de 3 GB, însă utilizarea lor în produse comerciale ar fi limitată în prezent. Ca exemplu, Wccftech menționează că un RTX 5050 cu 9 GB ar fi fost planificat, dar ar fi fost anulat de NVIDIA din cauza unor lipsuri de memorie (informație atribuită ca raportare, nu ca anunț oficial). În paralel, publicația amintește că NVIDIA ar folosi module GDDR7 de 2 GB pentru actuala generație GeForce RTX 50 (Blackwell), iar trecerea la 3 GB ar fi fost vehiculată pentru o eventuală serie RTX 50 „SUPER”, fără detalii certe despre calendar. Ce urmează: fereastra 2027–2028 și legătura cu RTX 60 Wccftech leagă apariția cipurilor de 4 GB și 6 GB de faptul că seria RTX 60 („Rubin”) nu ar urma să apară înainte de 2028, ceea ce ar crea o potrivire de calendar între disponibilitatea memoriei cu densitate mai mare și lansarea unei noi generații de GPU-uri. Rămâne însă o dublă incertitudine: pe de o parte, calendarul efectiv al producătorilor de memorie, iar pe de altă parte, dacă aceste cipuri vor fi adoptate pe scară largă în produse de volum sau vor rămâne limitate de costuri și disponibilitate. [...]
