Știri
Știri

OpenAI cere utilizatorilor să-și actualizeze aplicațiile Mac, altfel versiunile vechi ar putea înceta să funcționeze după 8 mai , pe fondul unei probleme de securitate legate de un instrument terț folosit în dezvoltare, potrivit 9to5mac.com . Miza este una operațională și de securitate: compania spune că își actualizează „certificările de securitate” (mecanismele prin care aplicațiile macOS sunt validate ca fiind legitime) și, ca urmare, toți utilizatorii de macOS trebuie să treacă la cele mai noi versiuni ale aplicațiilor OpenAI. Ce a declanșat măsura OpenAI leagă decizia de o problemă de securitate care implică Axios, un instrument de dezvoltare terț, descris ca parte a unui „incident mai amplu” raportat la nivelul industriei. Compania spune că acționează „din exces de precauție” pentru a proteja procesul prin care certifică faptul că aplicațiile macOS sunt aplicații OpenAI autentice. Ce spune OpenAI despre impact OpenAI afirmă că nu a găsit dovezi că datele utilizatorilor ar fi fost accesate și nici că sistemele, proprietatea intelectuală sau software-ul companiei ar fi fost compromise ori modificate. În același timp, compania explică motivul practic al actualizărilor: reducerea riscului – „oricât de improbabil” – ca cineva să distribuie o aplicație falsă care să pară că provine de la OpenAI. Ce aplicații sunt vizate și ce urmează Sunt menționate patru aplicații pentru Mac: ChatGPT Codex Atlas Codex CLI (interfață în linie de comandă) După 8 mai, versiunile mai vechi ale acestor aplicații „ar putea să nu mai funcționeze”, ceea ce face actualizarea relevantă nu doar ca măsură de securitate, ci și pentru continuitatea utilizării. OpenAI indică faptul că detalii suplimentare sunt disponibile într-o postare de anunț dedicată. [...]

Acordul România–SUA prezentat drept „istoric” deschide, de fapt, o ușă de lobby și schimburi, dar și un risc de „export” de talente fără beneficii economice concrete , potrivit fanatik.ro , care pune sub semnul întrebării miza reală a înțelegerii anunțate de ministra de Externe, Oana Țoiu, după o discuție telefonică cu senatorul american Marco Rubio. Țoiu spune că România și SUA au finalizat acordul pentru programul MECEA și au lansat „Romania–United States Exchange Program”. În termeni practici, România ar urma să poată invita oficial membri ai Congresului american, pe cheltuială proprie, într-un cadru legal aprobat de Departamentul de Stat. Ce câștigă România, pe hârtie: acces și vizibilitate la Washington Expertul în securitate Cristian Barna (fost ofițer SRI), citat de publicație, compară inițiativa cu un tip de schimb academic, „ca un Erasmus”, dar atrage atenția că accentul pus pe vizite în universitățile românești poate avea o componentă de „scouting” (identificare de talente) pentru SUA. În lectura sa, valoarea acordului depinde de ce produce în economie și cercetare: investiții, proiecte de inovare, finanțări pentru universități sau programe care să întărească ecosistemul local, nu doar mobilitate individuală. Riscul operațional: „fuga creierelor” dacă nu există reciprocitate reală Barna avertizează că, în lipsa unor rezultate măsurabile, programul poate încuraja plecarea specialiștilor români fără întoarcere, ceea ce ar transforma România într-o „piață” de recrutare pentru capitalul intelectual. „E foarte posibil ca această reciprocitate să nu fie cumva dăunătoare României dacă vorbim de acea pierdere de creiere.” Tot el condiționează utilitatea de apariția unor efecte concrete: investiții sau schimburi care să ducă la dezvoltare internă; altfel, beneficiul rămâne mai ales de partea americană. De ce contează: între „victorie diplomatică” și instrument de imagine Analiza ridică și o problemă de credibilitate și de „încadrare” publică a acordului: expertul spune că nu este limpede nici nivelul exact la care se semnează astfel de acte și sugerează că mesajul ar fi, în bună măsură, unul de imagine – pentru a arăta că parteneriatul strategic cu SUA „se mișcă”, după o perioadă mai puțin vizibilă. În același timp, Barna indică faptul că discuțiile relevante rămân cele legate de investiții, menționând explicit domeniul nuclear ca fiind singura temă „serioasă” în acest registru, în timp ce restul pot rămâne la nivel de platformă. Ce urmează Miza, potrivit sursei, este dacă România poate transforma mecanismul MECEA într-un avantaj strategic – prin investiții, proiecte și rezultate în cercetare – sau dacă va rămâne un instrument de lobby și un capitol de comunicare politică. Publicația notează că România intră astfel într-un grup de state care folosesc MECEA pentru lobby direct la Washington, dar efectele depind de implementare și de conținutul concret al schimburilor. [...]