Știri
Știri din categoria Tehnologie
Unitree își extinde vânzările de roboți umanoizi către consumatori la nivel global: potrivit gadget.ro, modelul Unitree R1, prezentat drept „cel mai accesibil robot umanoid din China”, intră de săptămâna viitoare în vânzare comercială internațională, inclusiv prin AliExpress, într-o mișcare care poate accelera trecerea roboților umanoizi din zona de demonstrații către piața de masă.
Unitree este descrisă ca cel mai mare producător de roboți umanoizi din lume, cu peste 5.500 de unități comercializate în 2025, iar ținta companiei pentru 2026 ar fi să depășească 10.000 de roboți vânduți. Extinderea distribuției în afara Chinei susține direct această ambiție și mută competiția în zona canalelor de comerț online, unde accesul la produs devine mai simplu pentru cumpărători.
Din informațiile publicate, Unitree R1 va putea fi cumpărat din America de Nord, Europa, Japonia și Singapore, de pe platforme online „cunoscute”, fiind menționat explicit AliExpress. Dacă strategia funcționează, efectul imediat ar fi scurtarea drumului dintre producător și utilizatorul final, cu potențial de creștere a volumelor prin distribuție directă.
R1 este prezentat ca un robot umanoid de 1,2 metri înălțime și 25 kg, echipat cu numeroși senzori, inclusiv camere 3D. Lista de funcții este în principal una de mișcări preprogramate: mers, alergare, sărituri, aplecare, salut, roată, stat în mâini, simularea unei lovituri cu piciorul, întinderi.
Publicația notează însă că, „în principiu”, robotul „nu face nimic util”, rolul fiind mai degrabă demonstrativ și de atracție prin prezența sa.
În China, prețul pornește de la 4.900 de dolari (aprox. 22.500 lei). Pentru cumpărătorii din Europa, inclusiv din România, miza devine accesul efectiv la produs prin canale globale de vânzare, dar sursa nu oferă detalii despre prețurile finale pe piețele externe, taxe sau termene de livrare.
Ce urmează: de săptămâna viitoare începe comercializarea globală, iar succesul sau eșecul vânzării prin platforme precum AliExpress va indica dacă roboții umanoizi pot trece rapid din zona „gadget” în zona de produs cumpărat de publicul larg.
Recomandate
Producătorii chinezi împing autonomia spre 10.000–12.000 mAh, iar miza pare să fie gamingul susținut, nu utilizarea obișnuită , odată cu apariția unor ecrane și cipuri tot mai „flămânde” energetic, potrivit Gizmodo . Cel mai nou exemplu este Xiaomi, care a prezentat designul și o parte din specificațiile viitorului Redmi K100 și susține că bateria va fi „în zona” a 10.000 mAh, fără să ofere cifra exactă. Telefonul ar urma să fie lansat pe 27 octombrie, la ora 19:00 în China (aprox. 14:00, ora României), conform unei postări pe Weibo a companiei. Xiaomi spune că Redmi K100 va ținti „cea mai bună autonomie” din segmentul său de preț, însă prețul nu este încă anunțat, ceea ce face imposibilă verificarea afirmației. „Cursa bateriilor” în China: 10.000 mAh devine noul prag În context, Gizmodo compară aceste capacități cu telefoane de top vândute global: Samsung Galaxy S26 Ultra are 5.000 mAh, iar Google Pixel 11 Pro XL are o baterie „ușor mai mare” (fără valoare numerică în text). Diferența de scară sugerează o schimbare de strategie la brandurile chinezești, unde autonomia devine un diferențiator major. Publicația indică și alte modele recente care trec de 10.000 mAh: Honor Power2 (lansat mai devreme în acest an) – „puțin peste” 10.000 mAh și o creștere de 26% față de predecesor (detalii la GSMArena și pagina produsului anterior de la Honor ); Realme P4 Power – a depășit pragul de 10.000 mAh (pagina produsului: Realme ); Honor Magic 9 „super power” – 11.000 mAh (pagina produsului: Honor ); un model Honor de 12.000 mAh „pe drum”, aflat, potrivit unei relatări, în producție de probă (detalii: GSMArena ). De ce contează: autonomia devine „combustibil” pentru performanță susținută în jocuri Gizmodo argumentează că această tendință nu reflectă doar dorința de a ține telefonul mai mult departe de priză, ci și o orientare mai puternică spre gaming pe mobil. În cazul Redmi K100, un indiciu este faptul că ar fi primul telefon din seria Redmi K care primește, în varianta de bază, un cip dedicat pentru gaming. În paralel, publicația leagă „cursa bateriilor” de apariția unor componente care cresc consumul: de exemplu, OnePlus 16 ar include un ecran OLED de 185 Hz, iar Honor ar împinge, la rândul său, 185 Hz pe linia WIN. Ideea centrală: competiția nu mai este doar pentru vârfuri de performanță, ci pentru performanță menținută pe durate mai lungi, ceea ce cere baterii mai mari. Rămâne însă o întrebare deschisă, ridicată de Gizmodo: unde apar „randamentele în scădere” (diminishing returns) ale acestor creșteri de capacitate, în condițiile în care și un telefon cu 5.000 mAh este deja greu de descărcat într-o zi de utilizare obișnuită. În lipsa prețului și a cifrei exacte pentru bateria lui Redmi K100, impactul real al noii generații se va vedea abia după lansare și testele de autonomie, mai ales în scenarii de gaming cu luminozitatea ridicată. [...]
China a obținut un avantaj de poziționare în industria interfețelor creier–calculator (BCI) după ce ISO a publicat un standard internațional de arhitectură de referință coordonat de experți chinezi , un pas care poate accelera dezvoltarea de produse și reglementarea pieței, potrivit Global Times . Standardul, publicat de Organizația Internațională de Standardizare (ISO) , definește un cadru tehnic complet pentru BCI — de la concepte și aplicații până la funcții și implementare. Miza economică este că, pe măsură ce tehnologia iese din zona de cercetare și intră în sănătate, produse pentru consumatori, producție industrială și siguranță rutieră, o arhitectură comună devine esențială pentru compatibilitate și dezvoltare „în reguli” a industriei. Ce acoperă standardul și de ce contează pentru piață Documentul este construit în jurul a patru întrebări: „Ce este BCI, cum este folosit, ce funcții are și cum este implementat?”. În practică, standardul trece în revistă modele tipice de implementare și tratează diferențele dintre rutele tehnice și scenariile de utilizare, inclusiv la nivel de: compoziție a sistemului, împărțire a funcțiilor, metode de implementare. Publicarea standardului ar urma să uniformizeze înțelegerea globală asupra limitelor funcționale și a modului de implementare al sistemelor BCI și să ofere o referință tehnică unică pentru dezvoltarea de produse, proiectarea de sisteme și elaborarea ulterioară a standardelor conexe (date, interfețe, testare, aplicații). Context: de la standarde la clinică și industrializare Standardul a fost condus de experți chinezi în rol de lideri de proiect și a fost dezvoltat împreună cu specialiști din Italia, Coreea de Sud, Marea Britanie, India, SUA și alte țări, potrivit People’s Daily, citat de publicație. Chen Jing, vicepreședinte și cercetător la Society for the Study of Technological and Strategic Trends, a declarat pentru Global Times că „a conduce un standard” înseamnă combinarea scării de aplicare, a capacității de inginerie și a capacității de a formula reguli, pentru a pregăti terenul standardelor viitoare pe date, interfețe, testare și aplicații. În același timp, Chen a indicat limitări unde China „încă trebuie să facă descoperiri”, inclusiv electrozi de înaltă performanță și dispozitive implantabile, cipuri cu consum redus și teorii originale. Pe zona non-invazivă, însă, ar exista expertiză acumulată în universități, spitale și companii, cu multe cazuri, date și scenarii de iterare inginerească, iar cererea din reabilitare medicală și produse pentru consumatori ar permite transformarea rapidă a prototipurilor în sisteme și o implementare clinică mai rapidă. Publicația mai notează câteva evoluții recente din ecosistemul chinez: un dispozitiv medical BCI invaziv, descris drept „primul din lume”, a fost aprobat pentru intrarea pe piață, iar produsul a primit un cod de asigurare medicală din partea administrației chineze de profil, pentru a acoperi tranziția de la aprobare la utilizare clinică (detalii într-un material separat al Global Times: https://www.globaltimes.cn/page/202603/1357537.shtml ); dezvoltarea dispozitivelor semi-invazive se accelerează, iar studiul clinic al sistemului semi-invaziv Beinao-1 a fost lansat în martie, potrivit agenției Xinhua. Politici publice și dimensiunea pieței Global Times leagă ritmul de dezvoltare de sprijinul politic și de ecosistemul industrial: pentru prima dată, BCI a fost inclus în raportul de lucru al guvernului prezentat în martie la Congresul Național al Poporului, iar schița celui de-al 15-lea Plan cincinal (2026–2030) include BCI între cele șase „industrii ale viitorului”. Pe partea de piață, CCID Consulting (sub Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China) estimează că piața BCI din China ar urma să ajungă la 6,14 miliarde yuani (917,6 milioane dolari, aprox. 4,2 miliarde lei) până în 2028, cu o rată anuală compusă de creștere de 17,7% în perioada 2024–2028. În acest context, standardul ISO condus de China funcționează ca o infrastructură „invizibilă” a pieței: poate reduce fragmentarea tehnică și poate împinge industria către produse comparabile și evaluabile, inclusiv prin standarde ulterioare de date, interfețe și testare. [...]
Huawei pregătește Mate X8 ca un nou pariu pe autonomie și procesoare proprii , într-o zonă (telefoane pliabile) unde costurile și diferențierea se joacă tot mai mult pe eficiență și pe controlul lanțului de aprovizionare, potrivit Gizmochina . Publicația scrie că modelul ar urma să fie lansat în China luna viitoare și ar veni cu cipuri Kirin 9050 /Kirin 9050 Pro și o baterie de peste 6.000 mAh. Informațiile sunt atribuite unui „tipster” chinez, Bai Ze Guan Shan. Acesta susține că Mate X8 ar fi fost programat inițial pentru debut în noiembrie, alături de un nou sub-brand despre care se spune că s-ar numi Xingmang, însă calendarul pentru noul brand rămâne incert, astfel că nu este clar dacă vor fi prezentate în același eveniment. Autonomie mai mare pe un pliabil „book-style” Pentru un telefon pliabil de tip „carte”, o baterie care depășește 6.000 mAh ar însemna o creștere importantă a autonomiei, în condițiile în care ecranele mari și scenariile de utilizare „grele” (multitasking, productivitate) tind să consume mai mult. Gizmochina notează că această capacitate ar oferi „anduranță” suplimentară pentru ecranul pliabil mare și sarcini solicitante. Kirin 9050 și 9050 Pro: semnal despre strategia Huawei pe cipuri Pe partea de platformă hardware, Mate X8 este așteptat să folosească Kirin 9050 și Kirin 9050 Pro, ceea ce ar putea separa mai multe configurații în cadrul seriei. Publicația leagă această mișcare de tendința din lansările recente ale Huawei, care ar indica o disponibilitate mai largă a procesoarelor dezvoltate intern, deși „măsura” în care producția s-a îmbunătățit rămâne neclară. Ecrane, cameră și opțiunea unui afișaj „privacy” La nivel de design și afișaj, scurgerea indică: ecran exterior de 6,5 inci; ecran interior de 8,15 inci; o variantă de afișaj orientată spre confidențialitate, aflată „în considerare”, care ar putea viza utilizatorii business ce vor să limiteze vizibilitatea informațiilor pe ecran în spații publice. Telefonul ar urma să păstreze linia de design a seriei Mate X, inclusiv modulul circular pentru camerele din spate. Pe foto, configurația menționată include un senzor principal de 50 MP (SC595) de 1/1,28 inci, cu diafragmă variabilă și filtru de culoare RYYB (o soluție Huawei pentru captarea mai bună a luminii), plus o cameră periscopică telefoto de 50 MP. Totuși, Huawei nu a confirmat oficial configurația completă. Ce se știe despre preț și poziționare Prețul nu este confirmat, însă Mate X8 este descris ca țintind segmentul „premium” al pliabilelor. În lipsa unor detalii oficiale, rămâne de văzut dacă Huawei va folosi combinația „baterie mare + Kirin” ca argument principal într-o categorie unde competiția se face atât pe specificații, cât și pe costul total al produsului. [...]
CEO-ul Intel spune că avansul SUA față de China la fabricația de cipuri „nu e atât de mare” , o poziționare care poate influența așteptările industriei privind eficiența restricțiilor tehnologice și ritmul recuperării Chinei, potrivit IT之家 . Chen Liwu , CEO-ul Intel, a declarat într-un interviu acordat Nikkei Asia că, în zona tehnologiilor de producție a cipurilor, diferența dintre China și Statele Unite „nu este mare”. Tema decalajului tehnologic dintre cele două țări rămâne una dintre cele mai disputate în industrie, pe fondul controalelor de export și al eforturilor Chinei de a-și consolida lanțul intern de semiconductori. În același context, Chen a susținut că firmele chineze și cele americane au puncte forte și slăbiciuni diferite, iar pentru Intel „prioritatea este să satisfacă cerințele clienților”. Mesajul său pune accentul pe competiția de produs și pe capacitatea de a livra ceea ce cer atât companiile, cât și consumatorii. Întrebat dacă China poate ajunge din urmă SUA la cipuri avansate în următorii 5–10 ani, Chen a răspuns: „În acest moment, cred că diferența nu este atât de mare.” Context: estimări divergente despre cât de repede recuperează China IT之家 notează că există opinii foarte diferite în industrie. Elon Musk a afirmat anterior că China ar putea depăși restricțiile actuale în „doi-trei ani”, în timp ce un responsabil al diviziei de semiconductori de la Zeiss a apreciat că, la tehnologia EUV (litografie cu ultraviolete extreme, folosită pentru cipuri de ultimă generație), un decalaj de 15 ani ar fi o estimare „rezonabilă”. Declarațiile CEO-ului Intel se înscriu, astfel, într-o dezbatere în care nu există un consens public privind dimensiunea exactă a diferențelor tehnologice și orizontul realist de recuperare. [...]
Polonia încearcă să atragă investiții taiwaneze pentru a produce roboți umanoizi în țară , mizând pe extinderea parteneriatelor deja deschise cu Foxconn și cu TEEMA , asociația producătorilor de echipamente electrice și electronice din Taiwan, potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este construirea unui nou pilon industrial – de la electromobilitate și semiconductori către robotică avansată – într-un moment în care Europa caută să-și securizeze lanțurile de aprovizionare pentru tehnologii critice. Planul pornește de la colaborarea Poloniei cu Foxconn pentru un centru de electromobilitate, dezvoltarea unei mașini electrice „autohtone” și producția de semiconductori. În paralel, discuțiile cu TEEMA vizează înființarea unui parc tehnologic pentru tehnologii de producție de servere pentru inteligență artificială și sisteme folosite în producția de vehicule electrice, unde „ar putea fi produse și drone”. Extinderea de la mașini la roboți: ce urmărește guvernul polonez Guvernul polonez spune că discuțiile despre producția de roboți umanoizi au început deja, informație atribuită publicației poloneze Rzeczpospolita. Ministrul adjunct al dezvoltării și tehnologiei, Michal Jaros, susține că partea taiwaneză vede roboții ca „viitor” și ca produs care va fi cerut în Europa, iar Polonia ar trebui să dezvolte această direcție. „Sper ca mașinile să fie doar începutul, iar roboții să urmeze.” Jaros mai afirmă că, potrivit discuțiilor cu TEEMA, există cel puțin o companie interesată de o astfel de cooperare, iar extinderea colaborării cu Foxconn dincolo de zona auto ar fi „doar o chestiune de timp”. De ce contează: piața e mică, dar concentrarea e în China Argumentul de oportunitate este legat de așteptările privind o nouă „revoluție tehnologică” după drone și inteligență artificială, în care roboții – în special cei umanoizi – ar urma să joace un rol central. Ca dimensiune a pieței, Counterpoint Research estimează că aproximativ 16.000 de roboți umanoizi au fost instalați la nivel global până în 2025, iar peste 80% dintre aceștia sunt în China. În acest context, Polonia încearcă să se poziționeze ca alternativă europeană de producție, într-o industrie dominată, la nivel global, de companii din China, Coreea de Sud și SUA. Avantajele invocate: bază industrială și „spațiu” de creștere la robotizare Un alt argument folosit de experți este potențialul industrial intern. Mikolaj Budzanowski, președintele InnoEnergy CE, afirmă că Polonia ar fi „cea mai bună țară din Europa” pentru astfel de investiții și invocă exemplul WB Electronics, care a demonstrat că poate produce drone. În plus, Rzeczpospolita notează că Polonia ar putea deveni nu doar un centru de producție, ci și o piață atractivă pentru soluții robotice, inclusiv pentru că are un decalaj la robotizarea industrială: în Polonia sunt 86 de roboți la fiecare 10.000 de angajați, ceea ce plasează țara pe locul 18 în Europa. Ce urmează rămâne, deocamdată, la nivel de discuții și intenții: sursa nu indică un calendar, investiții asumate sau nume de companii taiwaneze (în afara Foxconn și TEEMA) care să fi confirmat public proiecte concrete pentru roboți umanoizi în Polonia. [...]
Apple își consolidează poziția în ecosistemul de creație prin programul „ Designers of Tomorrow 2026 ”, care selectează anual designeri emergenți și le pune în prim-plan munca, într-un demers ce funcționează și ca vitrină pentru rolul produselor Apple în procesul creativ, potrivit Apple . Selecția din acest an a fost făcută de un juriu descris ca reunind „voci globale” din design, care i-a ales pe participanți pentru trei criterii: storytelling (capacitatea de a construi și transmite o poveste prin obiect), inovație în materiale și măiestrie. În componența juriului sunt menționați Alexandra Cunningham Cameron , Fabien Cappello, Jennifer Dunlop Fletcher, Minjae Kim, Hun Chung Lee, Marion Mailaender, Nifemi Marcus-Bello, Jennifer Roberts și Molly Anderson (Apple). Dincolo de componenta de recunoaștere a talentelor, Apple își leagă explicit inițiativa de propriul ecosistem: compania susține că munca participanților „evidențiază rolul dinamic” al Apple în procesul creativ, prin instrumente care îi ajută pe designeri „la orice nivel” să își capteze, rafineze și distribuie ideile către public. Materialul publicat nu include detalii despre numărul total al participanților, țările de proveniență sau calendarul programului, astfel că amploarea exactă a ediției 2026 nu poate fi evaluată doar pe baza informațiilor disponibile în sursă. [...]
