Știri
Știri din categoria Externe
Amerizarea reușită a capsulei Orion încheie partea cu risc maxim a misiunii Artemis II și deschide faza de recuperare și evaluare medicală a echipajului, potrivit news.ro. Capsula a intrat în atmosfera Pământului la ora prevăzută și a amerizat în Oceanul Pacific, în largul orașului San Diego, după o călătorie de 10 zile până la Lună și înapoi, cu patru astronauți la bord.
Reintrarea în atmosferă este descrisă drept „ultima etapă, riscantă” a misiunii, iar operațiunile de după amerizare au trecut în responsabilitatea echipelor de recuperare. Astronauții se află acum la bordul navei de recuperare USS John P. Murtha.
După amerizare, toți cei patru astronauți au ieșit din capsula Orion și au ajuns pe o platformă gonflabilă. Comandantul misiunii, Reid Wiseman, a fost ultimul care a părăsit capsula.
Pentru stabilizarea modulului în apă, scafandrii Marinei SUA au fixat un „colier de stabilizare”, folosit pentru a menține capsula stabilă în condiții meteo și de valuri care pot varia. Ulterior, se montează și o „platformă frontală”, descrisă ca o zonă de așteptare pentru astronauți până la preluarea cu elicopterul. NASA a indicat că, la momentul relatării, curenții îngreunau umflarea colierului și a platformei.
Publicația notează că, după evaluările medicale, astronauții vor părăsi nava pe cale aeriană către San Diego. De acolo, au opțiuni de program: pot rămâne peste noapte pe navă sau la un hotel din San Diego, ori pot pleca direct spre Houston, unde se află familiile lor.
Recuperarea capsulei Orion poate dura câteva ore în plus după amerizare — de regulă între 4 și 6 ore, uneori chiar mai mult, conform informațiilor citate.
Recomandate
Imaginile din spațiu cu Marea Neagră repun în prim-plan miza strategică a litoralului românesc, inclusiv prin prisma infrastructurii și a portului Constanța , într-un moment în care regiunea rămâne sensibilă din punct de vedere geopolitic. Potrivit stirileprotv.ro , imaginile au fost publicate de Ambasada SUA, fiind surprinse de nava spațială Orion în timpul misiunii Artemis II. Postarea ambasadei descrie Marea Neagră „din orbită” ca fiind „vastă, de un albastru intens și de o forță liniștită”, subliniind raritatea perspectivei. Ce spune Ambasada SUA despre litoralul României Reprezentanții ambasadei notează că România, aflată pe țărmul vestic al Mării Negre, are o coastă de „doar 225–245 km”, cea mai scurtă dintre țările riverane. În același mesaj, sunt punctate două repere cu relevanță directă pentru zona de coastă: Delta Dunării , prezentată ca „cel mai nou teritoriu al Europei” și unul dintre cele mai bogate ecosisteme ca biodiversitate, aflat în extindere pe măsură ce Dunărea remodelează țărmul; Constanța , menționată ca oraș fondat în jurul anului 600 î.Hr., ca vechea colonie greacă Tomis, și descrisă drept unul dintre cele mai vechi orașe locuite neîntrerupt din regiune. De ce contează Dincolo de componenta vizuală, mesajul pune accent pe faptul că o fâșie relativ scurtă de litoral concentrează infrastructură, istorie și zone naturale majore , de la Delta Dunării la Constanța. În context regional, această concentrare amplifică importanța operațională și strategică a litoralului românesc. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre calendarul „reveniri” misiunii Artemis II menționate în titlu, dincolo de faptul că imaginile au fost surprinse în timpul misiunii. [...]
Invitația lui Macron către Trump la Versailles ridică miza politică a G7 din iunie , într-un moment în care participarea liderului american rămâne incertă și ar putea influența greutatea diplomatică a reuniunii. Potrivit digi24.ro , președintele Franței i-a propus lui Donald Trump o cină „somptuoasă” la Palatul Versailles, a doua zi după summitul G7 programat la mijlocul lunii iunie. Franța găzduiește G7 în stațiunea Evian-les-Bains, la poalele Alpilor, în perioada 15–17 iunie. Conform informațiilor citate, Emmanuel Macron ar fi modificat deja datele summitului pentru a evita suprapunerea cu un eveniment de arte marțiale mixte pe care Trump îl organizează la Casa Albă pe 14 iunie, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani. De ce contează: riscul unei absențe care ar slăbi summitul Surse citate în material susțin că nu este clar dacă Donald Trump va participa la reuniunea G7 și, cu atât mai puțin, la evenimentul de la Versailles, unde, potrivit acelorași surse, niciun alt lider G7 nu ar fi fost invitat. O eventuală absență a președintelui SUA ar fi „o mare rușine” pentru Macron și ar pune sub semnul întrebării forța de atracție a summitului, într-un context în care administrația americană este descrisă ca fiind sceptică față de utilitatea reuniunilor multilaterale. Tensiunile dintre Trump și mai mulți membri ai G7 ar fi crescut pe fondul conflictului său cu Iranul, inclusiv după comentariile dure la adresa ofertei de sprijin militar făcute la începutul lunii martie de premierul britanic Keir Starmer. În același timp, Trump a criticat în repetate rânduri NATO pentru modul în care a reacționat la acest conflict, notează materialul. Ce știm despre invitația la Versailles și stadiul planificării Invitația vizează un eveniment fastuos la Palatul Versailles, descris ca un palat din secolul al XVII-lea construit de Ludovic al XIV-lea în afara Parisului. Două surse au spus că recepția ar urma să pună în valoare istoria comună franco-americană, în perspectiva marcării a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite, pe 4 iulie. Un înalt oficial al Casei Albe a confirmat invitația și a afirmat: „(Macron) își dorește cu adevărat ca el (Trump) să meargă, implorându-l să meargă.” Același oficial a adăugat însă că Trump nu s-a decis nici măcar în privința participării la G7. Biroul președintelui francez a refuzat să comenteze invitația. Un oficial francez familiarizat cu planificarea a precizat că discuțiile sunt într-un stadiu incipient și că Macron l-ar putea primi pe Trump într-o vizită bilaterală în perioada summitului, la fel cum ar putea proceda cu oricare dintre liderii invitați. „Formatul acestei recepții nu este încă stabilit. Vizita rămâne de confirmat”, a spus oficialul. Ce urmează În lipsa unei confirmări din partea lui Donald Trump, atât participarea la G7, cât și oprirea la Versailles rămân deschise. Pentru Paris, miza imediată este evitarea unui summit G7 umbrit de absența liderului american și de tensiunile deja existente în interiorul grupului. [...]
Amenințările lui Trump privind noi lovituri cresc riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , în condițiile în care doar puține nave au tranzitat zona după armistițiul anunțat recent, potrivit stirileprotv.ro . Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul „nu are nicio altă carte în mână” la negocieri în afară de Strâmtoarea Ormuz și a acuzat Teheranul că folosește „căile maritime internaționale” pentru „extorcarea pe termen scurt a restului lumii”. Declarațiile au fost făcute pe rețeaua sa Truth Social, înaintea negocierilor programate în acest weekend în Pakistan între delegațiile americană și iraniană. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita aproximativ 20% din țițeiul mondial înainte de război , conform informațiilor din material. Deși Iranul și SUA au declarat că strâmtoarea va fi redeschisă după armistițiul de două săptămâni anunțat marți, „în realitate, doar un număr mic de nave” au trecut de atunci. Trump a afirmat joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a contestat înțelegerea: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Ce urmează: negocieri în Pakistan și posibilă escaladare militară Într-un interviu pentru cotidianul New York Post, Trump a spus că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu duc la un rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace” În același context, Trump a descris o reluare a pregătirilor militare, vorbind despre încărcarea navelor cu muniții și arme. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al negocierilor sau despre condițiile concrete ale unui posibil acord, dincolo de faptul că discuțiile sunt programate pentru acest weekend în Pakistan. [...]
Libanul și administrația Trump cer Israelului o „pauză” a loviturilor împotriva Hezbollah înaintea negocierilor directe de săptămâna viitoare , potrivit axios.com , care citează două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reducerea escaladării în Liban fără a transforma Iranul într-un arbitru al ritmului operațiunilor israeliene. Ofensiva Israelului în Liban a devenit, potrivit materialului, un punct sensibil și în negocierile dintre SUA și Iran, Teheranul susținând că Israelul încalcă un armistițiu. Washingtonul respinge ideea că Libanul ar fi fost acoperit de acel armistițiu, dar le-ar fi cerut israelienilor să reducă tensiunile. În același timp, SUA, guvernul libanez și Israelul nu vor să lase Iranul să dicteze mișcări care ar avantaja Hezbollah, descris drept „proxy” al Iranului. Negocierile directe Israel–Liban încep la Washington Marți, ambasadorii Israelului și Libanului la Washington urmează să se întâlnească sub auspiciile Departamentului de Stat, într-o primă rundă de discuții directe, iar apoi sunt așteptate negocieri mai detaliate. Vineri a avut loc un apel trilateral pregătitor, cu participarea unui consilier al secretarului de stat Marco Rubio. După acel apel, partea libaneză a transmis că părțile au convenit să se întâlnească pentru a „discuta anunțarea unui armistițiu”. Ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, a spus într-o declarație că Israelul a acceptat „să promoveze un acord de pace cu Libanul”, dar că nu a acceptat să discute un armistițiu cu „organizația teroristă Hezbollah”. Ce înseamnă „pauza” cerută și unde se blochează decizia Potrivit surselor citate, guvernul libanez a cerut, prin mediatorii americani, ca Israelul să facă un „gest” înaintea întâlnirii de marți și să oprească temporar loviturile aeriene în țară. Libanul ar fi propus revenirea la înțelegerile armistițiului din noiembrie 2024, astfel încât loviturile să vizeze doar amenințări iminente din partea Hezbollah. SUA ar susține solicitarea libaneză și ar face presiuni asupra Israelului să o accepte, însă premierul Benjamin Netanyahu încă analizează cererea și nu a luat o decizie. Un oficial israelian a rezumat poziția astfel: „Nu există armistițiu.” De ce contează: spațiu de negociere fără costuri politice majore Axios notează că acceptarea unui armistițiu ar fi dificilă politic pentru Netanyahu, iar guvernul israelian ar prefera negocieri cu Libanul „sub foc”. Totuși, o a doua sursă israeliană indică posibilitatea unei pauze tactice scurte a loviturilor aeriene, ca soluție de compromis înaintea discuțiilor. Ce urmează Săptămâna viitoare, premierul libanez Nawaf Salam este așteptat la Washington pentru o întâlnire cu Rubio, în ceea ce ar fi prima vizită bilaterală a unui oficial libanez de rang înalt în SUA de la instalarea administrației Trump. În funcție de decizia lui Netanyahu privind „pauza”, întâlnirea de marți poate seta fie un cadru de dezescaladare, fie un start al negocierilor în condiții de presiune militară continuă. [...]
O donație de 4 milioane de lire (4,6 milioane euro) către Reform UK, făcută înaintea noilor plafoane pentru britanicii din diaspora, readuce în prim-plan miza reglementării finanțării politice în Marea Britanie și potențialul ei de a limita influența marilor donatori din afara țării, potrivit antena3.ro . Donatorul este Ben Delo, cofondator BitMEX, condamnat în SUA pentru deficiențe legate de controalele anti-spălare de bani și grațiat ulterior de Donald Trump. Delo, în vârstă de 42 de ani și stabilit în prezent în Hong Kong, a scris în The Telegraph că donația a fost făcută „de la începutul acestui an”, înainte ca guvernul britanic să plafoneze sumele pe care cetățenii britanici care locuiesc în străinătate le pot dona partidelor politice. În același timp, el spune că se mută înapoi în Marea Britanie, ceea ce ar însemna că nu va mai intra sub incidența noilor reguli privind donatorii din diaspora. Ce schimbă plafonarea donațiilor din diaspora Miza imediată este reducerea capacității unor finanțatori din afara țării de a susține masiv partidele britanice. Materialul notează că noile plafoane ar putea limita contribuțiile viitoare ale lui Christopher Harborne, un alt donator al Reform UK, stabilit în Thailanda, care ar fi donat până acum 12 milioane de lire sterline. Cine este Ben Delo și de ce contează profilul lui Delo a fost condamnat în SUA în 2022 după ce a pledat vinovat pentru încălcarea Legii privind secretul bancar, prin neimplementarea unor controale adecvate împotriva spălării banilor la BitMEX, o platformă de schimb de criptomonede pe care a cofondat-o. În articolul său din The Telegraph, el afirmă că a acceptat o înțelegere și o amendă civilă pentru o „deficiență de reglementare” care, susține el, „nici măcar nu este o infracțiune în Marea Britanie”, dar că a fost totuși grațiat de Donald Trump. Tot potrivit materialului, Delo spune că sprijină peste 50 de organizații din spectrul politic și din viața publică și că ar fi investit peste 100 de milioane de lire sterline în filantropie. Ce spune Delo despre motivul donației și ce urmărește Reform UK În textul citat de antena3.ro, Delo își justifică sprijinul pentru Reform UK printr-o critică la adresa „elitelor” și afirmă că a devenit activ politic abia recent. El susține că donația are rolul de a-l ajuta pe Nigel Farage să transforme partidul într-o alternativă de guvernare. Nigel Farage, citat de The Telegraph, leagă sprijinul financiar de capacitatea partidului de a-și construi un „program detaliat de guvernare” și de a atrage competențe pentru pregătirea guvernării. „Prioritatea noastră este să construim un program detaliat de guvernare (...). Sprijinul lui Ben ne va ajuta să atragem mai multe competențe și talente de care avem nevoie pentru a ne pregăti de guvernare.” Context: investigații despre rețeaua de influență din jurul lui Delo O investigație The Guardian menționată în material ar fi analizat baza politică a lui Delo la Westminster și ar fi indicat că acesta a oferit sprijin „în natură” deputatului Rupert Lowe, descris ca parlamentar anti-imigrație, dar că a avut conexiuni și cu figuri mai apropiate de curentul principal, inclusiv liderul conservator Kemi Badenoch și fostul ministru Michael Gove. Aceeași sursă mai arată că, potrivit unei anchete The Guardian și Hope Not Hate, unele persoane și proiecte finanțate de Delo ar fi exprimat poziții dure privind imigrația, naționalismul și avortul. Ce urmează, din perspectiva reglementării, este aplicarea efectivă a plafonului pentru donatorii britanici din străinătate și testarea lui în practică, inclusiv în cazul finanțărilor recurente către partide precum Reform UK. [...]
Ucraina transmite că nu își permite o ruptură cu Washingtonul, iar dependența de sprijinul american pentru apărarea antiaeriană rămâne un punct critic , chiar dacă relația bilaterală s-a tensionat în ultimele luni, potrivit politico.eu . Mesajul a fost formulat de ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, la European Pulse Forum, la Barcelona, pe 10 aprilie 2026. Chentsov a spus că „America este un aliat pentru Ucraina” și a insistat că sprijinul SUA, în special pe apărarea antiaeriană, este „critic”. În același timp, diplomatul a încercat să echilibreze discursul, indicând că Kievul își consolidează cooperarea cu partenerii europeni și își extinde propriile capabilități de drone, pe fondul presiunilor de pe front și al incertitudinilor politice din jurul negocierilor de pace. De ce contează: apărarea antiaeriană rămâne o vulnerabilitate operațională Unghiul central al mesajului este unul operațional: Ucraina își semnalează public dependența de componente-cheie ale sprijinului american, într-un moment în care tensiunile politice riscă să se traducă în sincope de asistență. Chentsov a descris situația drept „foarte dificilă” și a adăugat că Kievul „nu poate respinge” sprijinul „de niciuna dintre părți”, referindu-se la SUA și Europa. Contextul tensiunilor: criticile lui Zelenskyy și episoadele de „pullback” din SUA Declarațiile vin după ce președintele Volodîmîr Zelenskyy a folosit un ton mai dur la adresa Washingtonului într-un interviu acordat săptămâna aceasta podcastului „The Rest Is Politics”, susținând că „problema este că ei au încredere în Putin” și că „americanii sunt siguri că pot avea încredere în Putin”. Chentsov nu a răspuns direct acestor critici, dar a indicat rolul președintelui Donald Trump în „eforturile de pace” și a revenit la ideea că Ucraina continuă să se bazeze pe sprijinul american, în paralel cu aprofundarea legăturilor cu Europa. În fundal, publicația amintește că, în martie 2025, Washingtonul a pus pe pauză atât ajutorul militar, cât și schimbul de informații cu Ucraina, pe fondul tensiunilor legate de negocierile de pace — o mișcare confirmată de oficiali americani și relatată de Reuters. Ce urmează Din declarațiile citate nu rezultă o schimbare imediată de politică, dar linia publică a Kievului indică o prioritate: menținerea canalelor de sprijin din SUA, în special pentru apărarea antiaeriană, în timp ce își diversifică sprijinul prin parteneriate europene și prin dezvoltarea internă a capabilităților, inclusiv în zona dronelor. Limitarea este că articolul nu oferă detalii despre calendar sau despre eventuale decizii concrete privind asistența americană. [...]
