Știri
Știri din categoria Externe
Australia își păstrează controlul asupra informațiilor militare către SUA, deși a prelungit misiunea aeronavei de supraveghere E-7 Wedgetail în Orientul Mijlociu, pentru a evita ca datele colectate să fie folosite în operațiuni ofensive, potrivit antena3.ro.
Premierul Anthony Albanese a confirmat că avionul va rămâne în regiune peste misiunea inițială de patru săptămâni, desfășurată din Emiratele Arabe Unite. În același timp, șeful forțelor de apărare, amiralul David Johnston, a spus că echipajul are ordine stricte să „filtreze” informațiile, astfel încât să contribuie doar la operațiuni defensive.
Johnston a explicat că operatorii de la bord decid ce informații „părăsesc platforma” și că pot aplica filtre după evaluarea datelor colectate prin radar și sisteme electronice. Informațiile despre drone și alte amenințări aeriene sunt partajate cu SUA, însă cele care nu au legătură cu apărarea ar urma să fie reținute.
„Capabilitățile aeronavei sunt de așa natură încât operatorii platformei sunt cei care decid ce informații părăsesc platforma.”
Contextul este unul sensibil: Partidul Laburist a fost criticat pentru sprijinul acordat războiului condus de președintele SUA, Donald Trump, și de prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, însă guvernul insistă că rolul Australiei este „exclusiv defensiv”.
Separat, Johnston a fost întrebat despre o posibilă contribuție australiană la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută strategică prin care trece de obicei aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. El a spus că Marina Regală Australiană are capacitatea de a opera acolo, dar a ridicat problema priorităților strategice, indicând că pentru Australia ar putea fi mai importantă prezența în Indo-Pacific.
Trump a criticat în această săptămână Australia pentru lipsa sprijinului în cazul Ormuz, afirmând despre aliați și parteneri că „nu au ajutat deloc”, mai notează publicația.
Albanese nu a confirmat unde anume în Orientul Mijlociu va opera în continuare Wedgetail, limitându-se la ideea că aeronava va rămâne „pentru o perioadă de timp” în regiune. În paralel, săptămâna viitoare ar urma să fie publicată noua strategie națională de apărare a Australiei.
Recomandate
Riscul de perturbare a fluxurilor energetice prin Strâmtoarea Ormuz rămâne ridicat , în timp ce negocierile SUA–Iran găzduite sâmbătă, 11 aprilie, la Islamabad intră într-o etapă descrisă drept „dificilă”, pe fondul unui armistițiu fragil, potrivit stirileprotv.ro . Discuțiile au loc în Pakistan între oficiali americani și o delegație iraniană, în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat că Teheranul ar avea „o singură șansă” la negociere și a amenințat cu reluarea operațiunilor militare „cu o intensitate și mai mare” dacă nu se ajunge la un acord. În paralel, vicepreședintele JD Vance a transmis că Washingtonul este deschis dialogului, dar a avertizat Iranul să nu încerce să „păcălească” Statele Unite. Ormuz, miza cu efect direct asupra piețelor și logisticii Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută strategică pentru transportul de petrol. Trump a avertizat Teheranul „să nu perceapă taxe petrolierelor” care tranzitează strâmtoarea, iar un oficial iranian a indicat, la rândul său, intenția de a schimba regimul de control asupra zonei. În acest context, premierul britanic Keir Starmer a discutat cu Trump și a susținut includerea Strâmtorii Ormuz într-un acord permanent, invocând percepția că armistițiul este fragil și că „nu pot exista taxe sau restricții asupra acestei căi navigabile”. Avertisment pentru aviație: risc de penurie de combustibil în Europa O consecință operațională imediată, dacă situația se degradează, este riscul pentru lanțurile de aprovizionare cu combustibil. ACI Europe avertizează că aeroporturile europene ar putea ajunge la o penurie de combustibil pentru avioane dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă în trei săptămâni, potrivit unei scrisori adresate comisarului european pentru transporturi. Pozițiile de negociere: condiții iraniene și distanță mare între tabere Teheranul, prin vocea președintelui Parlamentului, a cerut înaintea oricărei negocieri de pace un armistițiu în Liban și deblocarea activelor iraniene înghețate ca urmare a sancțiunilor. SUA și Israel contestă includerea Libanului în acordul de armistițiu, conform materialului. Publicația mai notează că delegația Iranului la Islamabad ar avea 71 de persoane, inclusiv experți tehnici, iar presa internațională citată în articol indică existența unei propuneri iraniene „în 10 puncte”, descrisă ca fiind greu de acceptat de partea americană. Ce urmează Negocierile pornesc cu așteptări prudente și cu avertismente publice de ambele părți. În lipsa unor detalii despre un calendar sau despre puncte de acord, rămâne de urmărit dacă discuțiile de la Islamabad pot stabiliza armistițiul și, mai ales, dacă pot reduce riscul de restricții în Strâmtoarea Ormuz, cu efecte în cascadă asupra energiei și transporturilor. [...]
Negocierile SUA–Iran riscă să fie amânate sau deturnate de condițiile puse de Teheran , într-un moment în care armistițiul convenit recent este deja contestat de ambele părți și are efecte directe asupra securității energetice, inclusiv prin miza Strâmtorii Ormuz, potrivit digi24.ro . John Bolton, fost consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump, susține că Iranul „simte slăbiciune” la Washington și va continua să pună presiune pentru a obține concesii. Declarațiile au fost făcute într-o intervenție la CNN, în contextul discuțiilor programate la Islamabad. Potrivit informațiilor prezentate, o delegație americană urmează să participe la negocieri, formată din vicepreședintele JD Vance, trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Discuțiile vin după ce, marți, SUA și Iran au convenit asupra unui armistițiu, însă ulterior s-au acuzat reciproc că nu respectă obligațiile din acord. Condițiile Iranului și riscul de blocaj În paralel, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a anunțat că nu vor avea loc negocieri până când nu se îndeplinesc două condiții: încetarea focului în Liban; ridicarea blocării activelor Iranului. Conform aceleiași surse, aceste măsuri ar fi fost „convenite de comun acord”, dar nu ar fi fost implementate. Miza operațională: Strâmtoarea Ormuz și armistițiul „fragil” Armistițiul a început marți, când Iranul a redeschis Strâmtoarea Ormuz și a prezentat Statelor Unite un acord de pace în 10 puncte. Ulterior, Teheranul a închis din nou calea navigabilă, invocând atacurile Israelului asupra Libanului, iar prevederile armistițiului ar fi vizat și Libanul. Aici apare și o dispută de interpretare: administrația Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu au afirmat că această condiție (extinderea asupra Libanului) nu făcea parte din acord, în timp ce premierul pakistanez Shehbaz Sharif a insistat că era inclusă. Presiune militară înainte de discuții Pe fondul negocierilor, liderul de la Casa Albă a amenințat că va relua atacurile asupra Iranului dacă nu se ajunge la un acord la Islamabad. În același timp, atacurile Israelului asupra Libanului au continuat, chiar dacă Netanyahu a vorbit despre negocieri de pace cu guvernul libanez, axate pe „dezarmarea Hezbollahului”. În acest cadru, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis pe X că SUA ar trebui să aleagă între armistițiu și „continuarea războiului prin intermediul Israelului”, susținând că „mingea este în terenul SUA”. Ce urmează Discuțiile față în față de la Islamabad sunt programate pentru sâmbătă, însă desfășurarea lor depinde de modul în care SUA și Iran gestionează divergențele privind condițiile armistițiului și cererile Teheranului legate de Liban și de activele iraniene. [...]
Presa rusă leagă armistițiul SUA–Iran de riscul unui petrol scump prelungit , cu posibile efecte în lanț asupra inflației și costurilor de energie, potrivit adevarul.ro , care trece în revistă reacțiile unor publicații apropiate Kremlinului după conflictul din Iran și mesajele transmise de Donald Trump. În plan politic, publicațiile ruse resping afirmațiile președintelui american privind o „victorie totală” și îl ironizează pe Trump pentru modul în care prezintă încetarea focului. Un ziar notează că liderul de la Casa Albă „a reușit să iasă din capcana pe care singur și-a întins-o”, dar că doar „mintea febrilă a americanului” ar putea vedea în asta „o victorie triumfătoare”. Moskovski Komsomoleț ridiculizează termenii armistițiului propus, mergând până la a sugera, sarcastic, că ar mai lipsi doar ca Trump să vină personal la Teheran „să se târască kilometri întregi” și să-și ceară scuze public. Rossiskaia Gazeta susține, la rândul ei, că războiul ar fi scos la iveală limitele puterii americane și că „aliați și adversari deopotrivă” vor trage concluzii. Miza economică: petrol în jur de 100 de dolari și risc de criză de aprovizionare Dincolo de retorica politică, aceeași sursă consemnează avertismente legate de energie și transport. Presa rusă estimează că prețul petrolului ar putea rămâne ridicat, „în jur de 100 de dolari pe baril” (aprox. 460 lei), iar o eventuală criză de aprovizionare s-ar putea prelungi până la finalul anului. În acest context, Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca punct nevralgic, iar Orientul Mijlociu ca „butoi cu pulbere”, în pofida încercărilor de calmare a situației — o combinație care menține volatilitatea și incertitudinea pe piețele de energie. Ce urmează: armistițiu fragil și trafic întârziat prin Ormuz Donald Trump a transmis că forțele americane rămân în stare de alertă și sunt pregătite să reia atacurile dacă încetarea focului nu este respectată. În paralel, Iranul a avertizat că armistițiul ar putea eșua rapid, pe fondul lipsei unor progrese și al continuării operațiunilor militare ale Israel împotriva Hezbollah în Liban. Deși Trump anunțase oprirea ostilităților „în ultimul moment”, luptele au continuat în regiune, iar reluarea completă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz întârzie, alimentând incertitudinea globală, inclusiv pe componenta de prețuri la energie și lanțuri de aprovizionare. [...]
Armistițiul de două săptămâni riscă să prelungească instabilitatea regională și să mențină presiunea pe rutele energetice , în condițiile în care reacțiile din Iran indică o societate profund divizată și un regim care ar putea ieși întărit după cinci săptămâni de conflict, potrivit digi24.ro . Armistițiul a fost anunțat pe 7 aprilie și ar urma să dureze două săptămâni. În paralel, este menționat un posibil plan de pace între SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, cu negocieri mai ample găzduite la Islamabad și negociate de Pakistan. Conflictul a început pe 28 februarie, după atacuri ale Israelului și Statelor Unite asupra Iranului, în urma cărora au fost uciși mai mulți oficiali militari, oameni de știință și politicieni, inclusiv liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei. Iranul a răspuns cu atacuri la scară largă împotriva Israelului și a unor țări arabe care găzduiesc baze militare americane, între care Irak, Kuweit, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania și Oman. De ce contează: infrastructura lovită și riscul Ormuz Un element cu relevanță economică este faptul că, dincolo de țintele militare, ambele părți au lovit infrastructură civilă, inclusiv instalații de gaze și petrol, centrale electrice și stații de tratare a apei. În acest context, un iranian intervievat în Teheran susține că autoritățile de la Teheran au identificat un nou instrument de presiune: posibilitatea de a bloca Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a obține bani. În plan operațional, mesajul este că armistițiul nu închide automat riscul asupra infrastructurii și a rutelor critice, ci îl poate transforma într-o pârghie de negociere, cu efecte în lanț asupra piețelor de energie și transport. Diviziuni interne: între „schimbare de regim” și teama de distrugere Armistițiul a divizat inclusiv tabăra iranienilor care se opun regimului islamic. O parte spera ca atacurile să ducă la o schimbare de regim și, prin urmare, se opune încetării focului. Cealaltă parte consideră că riscul unei distrugeri totale este prea mare și susține oprirea atacurilor, cel puțin asupra infrastructurii. În relatarea preluată de Digi24, un antreprenor din Teheran spune că se simte „trădat” de Donald Trump, invocând mesajele anterioare transmise iranienilor în timpul protestelor și la începutul războiului. O altă persoană intervievată, care conduce o afacere, descrie panica legată de posibile atacuri asupra electricității, apei și gazului și afirmă că, după conflict, perspectivele unei răsturnări a regimului ar fi devenit mai îndepărtate, în timp ce represiunea internă ar fi continuat. Bilanțul victimelor și ce urmează Potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, în Iran au fost uciși 1.701 civili, inclusiv 254 de copii, în timpul războiului. În Israel, 26 de persoane au fost ucise, conform rapoartelor oficiale. Următorul test pentru armistițiu este dacă negocierile anunțate la Islamabad vor produce un cadru mai amplu de pace sau dacă pauza de două săptămâni va rămâne doar o suspendare temporară a loviturilor, într-un climat intern iranian dominat de furie, teamă și polarizare. [...]
Amenințările lui Trump privind noi lovituri cresc riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , în condițiile în care doar puține nave au tranzitat zona după armistițiul anunțat recent, potrivit stirileprotv.ro . Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul „nu are nicio altă carte în mână” la negocieri în afară de Strâmtoarea Ormuz și a acuzat Teheranul că folosește „căile maritime internaționale” pentru „extorcarea pe termen scurt a restului lumii”. Declarațiile au fost făcute pe rețeaua sa Truth Social, înaintea negocierilor programate în acest weekend în Pakistan între delegațiile americană și iraniană. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita aproximativ 20% din țițeiul mondial înainte de război , conform informațiilor din material. Deși Iranul și SUA au declarat că strâmtoarea va fi redeschisă după armistițiul de două săptămâni anunțat marți, „în realitate, doar un număr mic de nave” au trecut de atunci. Trump a afirmat joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a contestat înțelegerea: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Ce urmează: negocieri în Pakistan și posibilă escaladare militară Într-un interviu pentru cotidianul New York Post, Trump a spus că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu duc la un rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace” În același context, Trump a descris o reluare a pregătirilor militare, vorbind despre încărcarea navelor cu muniții și arme. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al negocierilor sau despre condițiile concrete ale unui posibil acord, dincolo de faptul că discuțiile sunt programate pentru acest weekend în Pakistan. [...]
Cuba respinge presiunea SUA, iar Rusia promite sprijin suplimentar, într-un moment în care criza energetică de pe insulă este amplificată de restricțiile asupra aprovizionării cu petrol , potrivit antena3.ro . Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat că nu va demisiona „la presiunea” Washingtonului, în timp ce Moscova transmite că nu își va abandona aliatul și că ajutorul va depăși livrările recente de țiței. Díaz-Canel a făcut afirmațiile într-un interviu televizat acordat NBC News, descris ca primul său interviu televizat pentru un post american. Liderul cubanez a invocat suveranitatea și dreptul la autodeterminare și a susținut că „revoluționarii” nu demisionează. „Suntem un stat liber și suveran. Avem autodeterminare și independență și nu suntem supuși planurilor Statelor Unite.” Presiunea pe energie: „blocadă petrolieră” și întreruperea livrărilor din Venezuela Miza imediată, cu impact direct în economie și funcționarea țării, este energia. Articolul arată că Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei printr-o politică descrisă drept o „blocadă petrolieră”, inclusiv prin amenințarea cu tarife pentru orice țară care ar încerca să vândă petrol Cubei. În acest context, Cuba se confruntă cu o criză energetică „care a paralizat” insula din ianuarie, după ce principala sursă de aprovizionare din Venezuela a fost întreruptă. Potrivit aceleiași surse, Cuba produce doar 40% din combustibilul pe care îl consumă, ceea ce o face dependentă de importuri. Rusia: sprijin politic și promisiunea unor livrări care „nu se vor limita” la un singur transport Pe fondul tensiunilor dintre Washington și Havana, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a vizitat Cuba și a avut discuții cu Díaz-Canel. Riabkov a declarat, citat de agențiile de presă ruse, că Moscova nu intenționează să renunțe la interesele sale în emisfera vestică, indiferent de poziția SUA, și că sprijinul pentru Cuba va depăși transportul de petrol trimis luna trecută. „Nu putem trăda Cuba. Este exclus. Nu o putem lăsa singură.” La sfârșitul lunii martie, petrolierul Anatoly Kolodkin a ajuns în Cuba cu 730.000 de barili de țiței, prima livrare de petrol în trei luni, conform articolului. Deși administrația Trump a amenințat cu tarife țările care vând sau furnizează petrol Cubei, la începutul lui ianuarie a permis totuși ca petrolierul să ajungă la destinație. Ce urmează Riabkov a spus că este „prea devreme” pentru a detalia următorii pași, dar a indicat că Rusia nu se va limita la încărcătura deja livrată. În paralel, Díaz-Canel își menține poziția de a nu ceda presiunilor SUA, ceea ce sugerează continuarea confruntării politice, cu efecte directe asupra accesului Cubei la energie și asupra stabilității operaționale a economiei insulare. [...]
