Știri
Știri

Franța și Armenia urmează să semneze un acord de parteneriat strategic, cu accent pe apărare și oportunități economice , pe finalul vizitei oficiale a președintelui Emmanuel Macron la Erevan, potrivit Agerpres . Înaintea semnării, Macron a transmis un mesaj de susținere pentru orientarea Armeniei „spre Europa” și pentru o „cale a păcii” cu Azerbaidjanul. Totodată, el a invocat „relația unică” dintre Paris și Erevan, construită, între altele, pe primirea refugiaților armeni în Franța la începutul secolului al XX-lea și pe sprijinul acordat după cutremurul din 1988. Ce prevede finalul vizitei: apărare și economie Vizita se încheie marți cu semnarea acordului de parteneriat strategic, descris ca un instrument menit să consolideze cooperarea în domeniul apărării și să deschidă noi oportunități economice între cele două țări. Pe agenda lui Macron mai figurează vizitarea Memorialului Tsitsernakaberd, o întâlnire cu premierul Nikol Pașinian , o întâlnire cu elevii unei școli locale, depunerea unei coroane la monumentul victimelor cutremurului din 7 decembrie 1988 și participarea la un concert franco-armean. Context: gest simbolic, pe fundal diplomatic În timpul cinei oficiale de luni seară, Macron a interpretat „La Boheme”, melodie asociată cu artistul franco-armean Charles Aznavour, într-un moment în care a fost acompaniat la pian de președintele armean Vahagn Haceaturian, iar premierul Pașinian a bătut la tobe. Scena a fost distribuită pe rețelele sociale și preluată de presa franceză, fiind prezentată ca un gest simbolic al legăturilor dintre Franța și Armenia. Separat, marți, Macron a condamnat pe rețelele sale sociale atacurile Iranului asupra infrastructurilor civile din Emiratele Arabe Unite, pe care le-a calificat drept „nejustificate și inacceptabile”. [...]

Interzicerea telefoanelor în școli nu aduce câștiguri măsurabile la examene , arată o cercetare citată de IT之家 , care indică un efect „constant aproape de zero” asupra rezultatelor la testele elevilor din SUA. Concluzia pune sub semnul întrebării eficiența unei măsuri tot mai folosite de autorități și conduceri de școli ca soluție rapidă pentru îmbunătățirea performanței. Studiul, publicat de National Bureau of Economic Research (NBER), este prezentat de The New York Times (4 mai) și se bazează pe date de localizare ale telefoanelor elevilor din peste 40.000 de școli, în perioada 2019–2026. Potrivit cercetării, interdicțiile pot crește disciplina pe termen scurt, dar sunt asociate și cu o scădere temporară a stării de bine raportate de elevi. Ce arată datele: efect minim la note, puține semnale pe alți indicatori Pe lângă lipsa unui impact semnificativ asupra rezultatelor la examene, cercetătorii spun că există „aproape nicio dovadă” că interdicțiile ar produce efecte vizibile în alte zone urmărite frecvent de școli și decidenți, precum: prezența la cursuri; atenția la ore (auto-raportată de elevi); percepția privind hărțuirea online (cyberbullying). Autorii notează însă o limitare importantă: analiza acoperă cel mult trei ani după introducerea interdicțiilor, ceea ce înseamnă că eventuale efecte pe termen mai lung ar putea să nu fi fost încă observate. Context: interdicțiile se extind, inclusiv la nivel național Materialul menționează că tot mai multe țări au introdus sau pregătesc restricții la nivel de școală. Franța a aplicat din septembrie anul trecut o limitare la nivel național, iar Coreea de Sud urmează să introducă din 2026 restricții pentru școala primară și gimnaziu. Cercetarea citată a fost realizată de cercetători de la Stanford, Duke, University of Pennsylvania și University of Michigan și folosește date furnizate de Yondr , companie care produce pungi magnetice pentru telefoane: elevii își depun telefonul la sosirea în școală într-o pungă pe care o păstrează asupra lor, dar pe care o pot deschide abia după ultima oră. [...]