Auto06 oct. 2026
Studiu Roland Berger: România depășește 10.000 de puncte publice de încărcare pentru mașini electrice - utilizarea medie a stațiilor rămâne la 4-5%
România are deja capacitate excedentară la încărcarea electricelor, dar utilizarea stațiilor rămâne foarte joasă , cu un grad mediu de doar 4-5%, ceea ce mută discuția de la „câte stații mai construim” la sustenabilitatea economică a investițiilor și creșterea traficului în rețele, potrivit Economedia , care citează studiul EV Charging Index 2026 – Currents of Change (Roland Berger, 34 de țări). România a depășit în august 2026 pragul de 10.000 de puncte publice de reîncărcare pentru vehicule electrice. În același timp, infrastructura de încărcare a crescut de peste șase ori în ultimii cinci ani și, în ultimii trei ani, s-a extins de 1,4 ori mai repede decât parcul de vehicule electrice, ceea ce sugerează că, pe termen scurt, există spațiu pentru creșterea numărului de mașini electrice fără investiții proporționale suplimentare în rețea. Unde s-a accelerat investiția: stațiile ultrarapide Cea mai rapidă dezvoltare a fost pe segmentul stațiilor ultrarapide (putere de cel puțin 150 kW), al căror număr a crescut de la 45 în 2022 la puțin peste 2.060 în august 2026, adică de peste 45 de ori. Pe restul segmentelor, studiul indică: 2.585 de puncte de încărcare rapide (50–150 kW); 5.420 de puncte cu puteri sub 50 kW. Extinderea a fost susținută atât de investițiile operatorilor privați, cât și de finanțări europene prin PNRR , Fondul pentru Modernizare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei. De ce contează utilizarea de 4-5%: presiune pe rentabilitate Deși România are aproximativ 13 vehicule electrificate pentru fiecare punct public de reîncărcare (față de media europeană de 14), gradul mediu de utilizare a stațiilor publice rămâne la 4-5%. Roland Berger interpretează acest nivel ca un semn de capacitate disponibilă care poate susține creșterea viitoare a parcului electric fără investiții proporționale suplimentare pe termen scurt, dar și ca un indicator că următoarea etapă ține de creșterea utilizării și de sustenabilitatea economică a rețelelor. „Rezultatele EV Charging Index 2026 arată că România face tranziția de la o piață aflată în faza de construire a infrastructurii către una în care accentul se va muta pe creșterea gradului de utilizare și pe sustenabilitatea economică a investițiilor.” Cererea începe să recupereze, dar piața rămâne sub vârful din 2023 În primele opt luni din 2026 au fost înmatriculate 7.067 de autoturisme 100% electrice (BEV) noi, cu 51% peste nivelul din perioada similară a anului trecut (4.678). Ponderea BEV în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a urcat de la 4,9% la 8,2%, însă piața este încă sub recordul din 2023 (15.318 unități și rată de adopție de 10,4%). Un element important pentru dinamica cererii este segmentul de vehicule rulate: înmatriculările de BEV rulate au urcat de la 398 în 2021 la 4.342 în 2025, iar în primele opt luni din 2026 au depășit 4.100, cu 55% peste perioada similară a anului precedent. Potrivit studiului, aproximativ unul din două autoturisme 100% electrice înmatriculate pentru prima dată în România este rulat. România, încă mult sub media europeană la adopție Chiar și cu revenirea din 2026, România rămâne în urma piețelor europene mature. În 2025, BEV-urile au reprezentat circa 6% din înmatriculările de autoturisme noi din România, față de 17% la nivel european (Norvegia: 89%, Danemarca: 64%, Olanda: 42%). În parcul auto, vehiculele 100% electrice erau aproximativ 0,7% în România în 2025, față de 3,4% media europeană. Pentru prima jumătate a lui 2026, Roland Berger estimează parcul auto național la circa 8,8 milioane de autoturisme, dintre care 94% au motorizări convenționale, 5,2% sunt hibride și 0,8% complet electrice. „Programele guvernamentale au un rol esențial în dezvoltarea pieței în ceea ce privește atât achiziția de vehicule electrice, cât și dezvoltarea rețelei de încărcare.” În acest context, miza imediată pentru operatori și finanțatori nu mai este doar extinderea rețelei, ci creșterea efectivă a utilizării stațiilor, astfel încât investițiile deja făcute să devină mai ușor de susținut economic. [...]
