Știri
UDMR avertizează că întârzierea formării Guvernului poate bloca bani din PNRR și poate împinge România spre „junk”. După consultările informale de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, Kelemen Hunor a spus, potrivit Antena 3 , că prima opțiune rămâne refacerea coaliției destrămate, însă premierul „probabil” nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, pentru a fi acceptat de toate părțile. Liderul UDMR a indicat un orizont de timp scurt pentru deblocarea situației: „în două-trei săptămâni, maxim, trebuie să avem un Guvern”, iar în „două-trei, patru zile” sau în a doua parte a săptămânii viitoare ar putea exista estimări mai ferme privind șansele de refacere a vechii coaliții. Miza: PNRR, deficitul și costul finanțării Kelemen Hunor a legat direct criza politică de riscuri economice și de finanțare, susținând că România are „probleme serioase” fără un guvern cu puteri depline. El a avertizat că mai sunt „16 sau 17 zile” până „se închide PNRR-ul”, ceea ce ar însemna pierderea „unei grămezi de bani”, „vorbim de miliarde”, care ar lipsi din trezorerie și din proiectele de dezvoltare. În același context, liderul UDMR a invocat și presiunea pe deficitul bugetar și riscul ca România să fie „aruncată în junk” (categoria nerecomandată investițiilor, care în general scumpește împrumuturile statului), pe fondul unei percepții deja „foarte proaste” în rândul creditorilor. Ce variante pune UDMR pe masă Pe lângă refacerea coaliției, UDMR ia în calcul și un guvern minoritar, dar doar cu condiții stricte de susținere parlamentară. Opțiunile descrise de Kelemen Hunor: Refacerea coaliției ca „prima opțiune”, cu un premier acceptabil pentru PNL, PSD, UDMR și USR, „probabil” din afara PSD și PNL; Guvern minoritar , „nu de dorit”, dar „acceptabil” dacă are o susținere „foarte fermă și foarte transparentă” și un „angajament minimal” cel puțin pentru acest an; Kelemen anticipează însă o „viață scurtă” pentru o astfel de formulă. În declarațiile sale, Kelemen Hunor a insistat că turbulențele politice vor pune orice guvern „sub presiune permanentă”, iar întârzierea deciziilor riscă să complice atât accesul la fonduri, cât și credibilitatea României. [...]
