SPGI$418.74+2.32%

Menținerea ratingului și reducerea deficitului sunt prezentate drept principalele rezultate ale primelor 100 de zile ale Guvernului Bolojan, într-un context de interimat și sprijin parlamentar limitat, potrivit unei analize publicate de Adevărul. Miza, în lectura autorului, este una de credibilitate externă: costuri de finanțare ținute sub control și acces neîntrerupt la fonduri europene, în condițiile în care agențiile de rating condiționează evaluările viitoare de stabilitate politică și continuarea reformelor.

Ce contează pentru economie: rating, finanțare și deficit

Textul susține că Fitch, S&P și Moody’s au menținut România în categoria „recomandată investițiilor” (investment grade), ceea ce, în interpretarea autorului, transmite piețelor că România rămâne pe „drumul reformelor și al disciplinei bugetare” și ajută la păstrarea costurilor de finanțare „încă sub control”. În același timp, este menționat că agențiile nu oferă „cec în alb” și avertizează asupra importanței stabilității politice și a continuării reformelor.

Pe partea de finanțe publice, articolul indică o schimbare de direcție la deficitul bugetar:

• după „recordul de 9,3% din PIB” în 2024, pentru 2026 „estimarea se apropie de 6,2% din PIB”;
• în primul semestru, deficitul ar fi coborât la „aproximativ 2% din PIB”, „aproape la jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut.

Autorul subliniază că nivelul rămâne ridicat, dar pune accent pe traiectorie și pe semnalul transmis investitorilor.

Presiuni pe energie și inflație: gestionarea „fără prăbușire”

Analiza notează că inflația „rămâne o problemă grea”, resimțită de populație și de firme, însă afirmă că după un vârf asociat „șocurilor fiscale și energetice” ar fi început să coboare. Contextul invocat include presiuni pe energie, secetă care a afectat producția hidro și un mediu internațional dificil.

În energie, autorul afirmă că Executivul a gestionat vara „fără prăbușirea alimentării populației”, prin căutarea de surse alternative, pregătirea unor „mecanisme de intervenție” și cooperare cu parteneri regionali. Textul respinge explicit ideea revenirii la cărbune, invocând probleme structurale și pierderi istorice ale sectorului.

PNRR și riscul politic: fonduri „puse sub presiune”

Un alt fir central este PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), descris ca „șansă de modernizare” (drumuri, energie, spitale, digitalizare, administrație). Autorul susține că Guvernul a „accelerat jaloanele” și enumeră domenii precum integritate, salarizare unitară și administrație, prezentate ca reforme dificile, dar necesare pentru a proteja accesul la fonduri europene.

În contrapunct, textul acuză PSD de „blocaj” și afirmă că acest comportament ar fi creat riscul pierderii unor fonduri „de peste 8 miliarde de euro”. În aceeași logică, autorul leagă semnalele politice de evaluările viitoare ale agențiilor de rating și de percepția investitorilor.

Ce urmează, în viziunea autorului

Concluzia articolului este că România ar avea nevoie „imediată” de un guvern cu puteri depline, pentru a continua reducerea deficitului, a utiliza fondurile europene și a menține ratingul în zona recomandată investițiilor. Ca soluție politică, autorul indică varianta unui guvern minoritar susținut printr-un acord între „forțele reformiste”, cu un mecanism de alternanță la conducerea Executivului, și menționează solicitarea PNL către președinte de a declanșa procedura de formare a unui nou guvern.