Știri
Știri din categoria Mărfuri
Administrația Trump lansează o rezervă de minerale critice cu 12 miliarde de dolari, potrivit Economedia, care citează Bloomberg News, preluată de Reuters și Agerpres. Inițiativa vizează constituirea unor stocuri de pământuri rare și alte minerale considerate vitale pentru industrii precum vehiculele electrice și apărarea, într-un context de volatilitate a cotațiilor și tensiuni pe lanțurile de aprovizionare.
Proiectul, denumit „Project Vault”, ar urma să fie finanțat în principal printr-un împrumut de 10 miliarde de dolari de la U.S. Export-Import Bank (agenția federală de creditare pentru export-import), la care se adaugă 1,67 miliarde de dolari de la investitori privați. Bloomberg indică faptul că au fost atrase companii mari, între care General Motors, Stellantis, Boeing, Corning, GE Vernova și Google, însă Reuters notează că nu a putut verifica independent aceste informații, iar Casa Albă nu a comentat.
„U.S. Export-Import Bank – agenţia de creditare a guvernului federal de la Washington – va finanţa aşa-numitul Project Vault cu un împrumut de 10 miliarde de dolari, iar investitori privaţi vor contribui cu 1,67 miliarde.”
Achizițiile pentru rezervă ar urma să fie administrate de firme de tranzacționare a materiilor prime Hartree Partners, Traxys North America și Mercuria Energy Group. Miza economică a investiției este dublă: pe de o parte, reducerea expunerii la șocuri de preț pentru minerale strategice; pe de altă parte, întărirea poziției SUA într-o piață în care, potrivit aprecierii Reuters, China ar influența prețurile unor materii prime precum litiul, nichelul și pământurile rare, cu efecte considerate negative de unii politicieni americani asupra companiilor miniere din SUA.
Un pas procedural important era așteptat chiar pe 2 februarie 2026: consiliul băncii americane de export-import urma să voteze autorizarea creditului pe 15 ani pentru Project Vault, descris ca fiind un împrumut record, „de peste două ori mai mare decât al doilea acordat vreodată”. Dacă finanțarea este aprobată, proiectul ar putea accelera formarea unui „tampon” de securitate economică pentru minerale critice, într-o perioadă în care competiția pentru resursele necesare tranziției energetice și industriei de apărare se intensifică.
Recomandate
Aurul a urcat cu 2% pe fondul unui dolar mai slab , într-o mișcare alimentată și de scăderea petrolului, care a redus temerile privind inflația și menținerea dobânzilor ridicate, potrivit Reuters . La ora 04:15 GMT (07:15, ora României), aurul spot era în creștere cu 2%, la 4.647,09 dolari pe uncie (aprox. 21.600 lei), iar contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în iunie, urcau cu 2%, la 4.658 dolari pe uncie (aprox. 21.650 lei). De ce contează: combinația dolar–petrol schimbă rapid apetitul pentru aur Un dolar american mai slab face metalele cotate în dolari mai ieftine pentru cumpărătorii care folosesc alte monede, ceea ce susține cererea și prețul. În paralel, ieftinirea petrolului a temperat îngrijorările legate de inflație și, implicit, de scenariul „dobânzi mai mari pentru mai mult timp” în SUA — un context care, de regulă, apasă pe aur, deoarece dobânzile ridicate fac activele purtătoare de randament mai atractive. Context geopolitic: semnale de detensionare SUA–Iran Reuters notează că prețul aurului a fost susținut și de speranțe privind un posibil acord de pace între SUA și Iran, după ce președintele american Donald Trump a spus că va pune „pe pauză” pentru scurt timp o operațiune de sprijin pentru escortarea navelor prin Strâmtoarea Hormuz , invocând progrese către un acord cu Iranul. Kelvin Wong, analist de piață la OANDA , a explicat că retragerea petrolului reflectă reducerea „primei de risc geopolitic”, după confirmarea de către SUA că încetarea focului dintre Iran rămâne în vigoare, în pofida unei ciocniri la începutul săptămânii. Tot el a avertizat că orice semne de re-escaladare ar putea declanșa marcări de profit pe aur, pe măsură ce speculatorii pe termen scurt își reduc pozițiile. Ce urmează: atenția se mută la datele din piața muncii din SUA Investitorii așteaptă publicarea datelor privind locurile de muncă din afara agriculturii (non-farm payrolls) din SUA, mai târziu în această săptămână, care ar urma să testeze dacă economia rămâne suficient de rezilientă pentru ca Rezerva Federală să își mențină politica monetară neschimbată. Pe restul complexului de metale prețioase, argintul spot a crescut cu 3,4% la 75,62 dolari pe uncie (aprox. 350 lei), platina a urcat cu 2,4% la 1.999,95 dolari (aprox. 9.300 lei), iar paladiul a avansat cu 2,6% la 1.524,59 dolari pe uncie (aprox. 7.100 lei). [...]
Aurul a coborât la un minim al ultimelor trei săptămâni , pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor că presiunile inflaționiste ar putea menține dobânzile ridicate, înaintea unei serii de decizii ale băncilor centrale, potrivit Reuters . Marți, aurul spot a scăzut cu 1,4%, la 4.614,71 dolari/uncie (aprox. 21.300 lei), cel mai redus nivel din 7 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au coborât tot cu 1,4%, la 4.629,20 dolari/uncie (aprox. 21.400 lei). Petrolul peste 110 dolari/baril reaprinde riscul de inflație Declinul aurului a venit după ce petrolul Brent a urcat peste 110 dolari/baril (aprox. 510 lei), în contextul în care discuțiile SUA–Iran au stagnat, iar Strâmtoarea Hormuz a rămas în mare parte închisă, afectând fluxurile de energie. Un oficial american a declarat că președintele SUA, Donald Trump, este nemulțumit de cea mai recentă propunere iraniană privind încheierea războiului de două luni, ceea ce a redus speranțele unei detensionări rapide. Analistul Julius Baer, Carsten Menke, a legat mișcarea din metale prețioase de scumpirea petrolului și de implicațiile acesteia asupra politicii monetare: „Scăderea de astăzi a prețurilor aurului (și argintului) reflectă o creștere a prețurilor petrolului din cauza lipsei de progres în negocierile dintre SUA și Iran.” În evaluarea sa, piața aurului pare mai preocupată de riscul unei politici monetare mai restrictive, alimentat de efectele războiului asupra inflației, decât de riscul încetinirii creșterii globale. Băncile centrale și dolarul pun presiune pe metalele prețioase Reuters notează că prețurile ridicate ale țițeiului amplifică presiunile inflaționiste și cresc probabilitatea unor dobânzi mai mari. Deși aurul este considerat, tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile ridicate îi reduc atractivitatea, deoarece nu oferă randament. În paralel, investitorii urmăresc deciziile de politică monetară din această săptămână: Banca Japoniei a menținut dobânzile, însă trei din cei nouă membri ai consiliului au propus majorarea costurilor de împrumut, semnalând îngrijorări privind inflația; Rezerva Federală a SUA este așteptată să păstreze dobânzile neschimbate la finalul ședinței de miercuri; sunt în atenție și deciziile Băncii Centrale Europene, Băncii Angliei și Băncii Canadei. Între timp, dolarul s-a apreciat, iar randamentele titlurilor de stat americane pe 10 ani au urcat la un maxim al ultimelor trei săptămâni, ceea ce a pus presiune suplimentară pe metalele prețioase cotate în dolari. Ce s-a întâmplat cu celelalte metale Pe lângă aur, au scăzut și alte metale: argintul spot: -3%, la 73,20 dolari/uncie (aprox. 340 lei); platina: -1,7%, la 1.949,84 dolari/uncie (aprox. 9.000 lei); paladiul: -2,2%, la 1.444,72 dolari/uncie (aprox. 6.700 lei). [...]
Aurul a urcat, iar petrolul a slăbit după prelungirea armistițiului SUA–Iran , un mix care a redus temerile privind un nou val de inflație și, implicit, riscul unor dobânzi ridicate pentru mai mult timp, potrivit Reuters . Miercuri dimineață, aurul spot a crescut cu 0,9%, la 4.754,89 dolari/uncie (aprox. 21.900 lei), la ora 04:35 GMT (07:35, ora României), după ce marți coborâse la cel mai scăzut nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au avansat cu 1,1%, la 4.772,60 dolari/uncie (aprox. 21.980 lei). De ce contează: petrol mai ieftin, presiune mai mică pe inflație și dobânzi Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va prelungi pe termen nedeterminat armistițiul cu Iranul pentru a permite continuarea discuțiilor de pace, cu câteva ore înainte ca acesta să expire. Reuters notează că anunțul a părut unilateral și nu era imediat clar dacă Iranul sau aliatul SUA, Israel, vor accepta extinderea armistițiului început în urmă cu două săptămâni. Reacția piețelor a fost rapidă: acțiunile au crescut, dolarul s-a depreciat, iar petrolul a trecut pe scădere după anunț. În mod obișnuit, petrolul mai scump alimentează inflația prin costuri mai mari de transport și producție; iar dacă inflația se reaprinde, crește probabilitatea unor dobânzi ridicate mai mult timp. În acest context, aurul poate beneficia ca protecție la inflație, dar este dezavantajat de dobânzi mari, care fac activele purtătoare de randament mai atractive decât metalul prețios. Ce urmăresc investitorii: titlurile din Orientul Mijlociu și semnalele despre dobânzi Analistul Marex Edward Meir a spus că extinderea armistițiului este percepută ca o detensionare, însă a avertizat că o reluare a ostilităților ar putea întări dolarul și ar împinge în sus petrolul și dobânzile, ceea ce ar pune presiune pe aur. Standard Chartered a transmis într-o notă că evoluția prețului rămâne „la mâna” știrilor despre armistițiu și a nevoilor de lichiditate; banca vede însă riscul unei corecții pe termen scurt, în timp ce își menține așteptarea ca metalele prețioase să își revină, iar aurul să retesteze maxime record. În paralel, Reuters menționează și un element de politică monetară: nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Warsh a declarat că nu i-a făcut promisiuni lui Trump privind tăieri de dobândă, încercând să îi asigure pe senatorii americani că va acționa independent. Alte metale prețioase Pe piața spot, argintul a urcat cu 1,7%, la 77,97 dolari/uncie (aprox. 359 lei), platina a câștigat 1,7%, la 2.070,37 dolari/uncie (aprox. 9.520 lei), iar paladiul a avansat cu 1,9%, la 1.561,72 dolari/uncie (aprox. 7.180 lei). [...]
Uniunea Europeană își centralizează cererea de minerale critice pentru a reduce dependența de China , prin lansarea componentei dedicate acestor materii prime în cadrul platformei sale de achiziții pentru energie și materii prime, potrivit Profit . Miza este creșterea puterii de negociere a cumpărătorilor europeni prin agregarea cererii, într-un segment în care China domină producția globală. Inițiativa este parte din strategia REsourceEU, anunțată în decembrie, care urmărește dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare europene pentru pământuri rare și alte minerale strategice folosite în tranziția energetică și în aplicații din domeniul apărării. În acest sector, China controlează până la 90% din producția globală, conform informațiilor citate în material. Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene citat de Reuters, platforma pentru energie și materii prime a UE a început luni să primească solicitări, însă textul disponibil din sursă este trunchiat și nu include detalii despre cine poate participa, ce volume sunt vizate sau calendarul operațional complet al mecanismului. [...]
Cererea de investiții în aur a crescut puternic în China , în condițiile în care consumul de lingouri și monede a urcat cu 46,4% în primul trimestru, în timp ce producția internă a scăzut pe fondul inspecțiilor de siguranță care au oprit temporar unele topitorii, potrivit Reuters . Datele publicate de Asociația Aurului din China arată că producția totală de aur (din materii prime interne și importate) a fost de 136,230 tone metrice în T1 2026, în scădere cu 3,3% față de aceeași perioadă din 2025. Producția internă a coborât la 81,065 tone, minus 7,1% în ritm anual. Consumul: avans pe investiții, recul pe bijuterii Consumul total de aur în trimestru a ajuns la 303,292 tone, în creștere cu 4,4% față de anul anterior, însă structura cererii s-a schimbat vizibil: lingouri și monede : 202,062 tone, +46,4% ; bijuterii din aur : 84,62 tone, -37,1% . Asociația a pus creșterea cererii de investiții pe seama popularității lingourilor și monedelor ca produse de plasament și a menționat o majorare semnificativă a vânzărilor de lingouri prin canalele bancare. Producția: inspecțiile de siguranță au redus oferta pe termen scurt Pe partea de ofertă, scăderea producției a fost legată de inspecțiile de siguranță, care au determinat unele topitorii să suspende producția pentru lucrări de mentenanță, potrivit aceleiași asociații. Pentru piață, combinația dintre cerere de investiții în creștere și o producție internă mai mică poate menține presiunea pe aprovizionare, chiar dacă datele din material nu oferă o estimare pentru trimestrele următoare. [...]
Germania ar putea reduce dependența de importurile de litiu dacă estimarea de 43 de milioane de tone echivalent carbonat de litiu (LCE) din Saxonia-Anhalt se confirmă și devine exploatabilă economic, potrivit Focus . Miza este una industrială: litiul este esențial pentru bateriile mașinilor electrice, pentru stocarea energiei și pentru electronice, iar Europa caută de ani buni să-și securizeze aprovizionarea cu materii prime critice. Resursa ar fi localizată sub Altmark , o regiune cunoscută istoric pentru producția de gaze naturale. Conform Neptune Energy , sub un vechi zăcământ de gaz s-ar afla circa 43 de milioane de tone LCE, compania invocând o evaluare independentă realizată după standardul CIM / NI 43-101. Dacă potențialul se dovedește viabil, proiectul ar putea deveni unul dintre cele mai mari din Europa. Estimare mare, dar nu producție garantată Publicația subliniază că cifra nu înseamnă că litiul poate fi extras rapid: este vorba despre o estimare de resurse , adică o cantitate presupusă în subsol. Transformarea ei în producție efectivă depinde de tehnologie, autorizații și costuri. „Această nouă evaluare arată potențialul mare al licențelor noastre din Saxonia-Anhalt. Astfel putem contribui important la aprovizionarea Germaniei și Europei cu materia primă critică litiu”, a declarat Andreas Scheck, directorul Neptune Energy. Evaluarea de 43 de milioane de tone LCE a fost realizată de Sproule ERCE, iar Neptune Energy a indicat, într-o declarație către Smart Up News, că baza de resurse rămâne valabilă. Cum ar urma să fie extras litiul: din apă termală, nu din cariere Un element operațional important este metoda propusă: litiul nu ar fi obținut prin exploatări la suprafață (cariere), ci din apă sărată de mare adâncime (saramură/„sole”) , unde litiul este dizolvat. Procedura este numită Direct Lithium Extraction (DLE) – extracție directă a litiului – și, potrivit companiei, ar avea avantaje precum: fără exploatări în carieră deschisă; fără bazine mari de evaporare; consum mai redus de teren. Contextul local contează: Altmark are infrastructură și experiență în foraje și conducte, deoarece acolo se extrage gaz din 1969, ceea ce ar putea reduce unele bariere de implementare față de un proiect „greenfield” (de la zero). Calendarul și ținta de producție: până la 25.000 de tone LCE/an după 2030 Neptune Energy derulează mai multe proiecte-pilot pentru a valida tehnologia. Un test cu partenerul tehnologic Lilac, încheiat în august 2025, ar fi produs carbonat de litiu „de calitate pentru baterii”, folosind un proces de schimb ionic. Din septembrie rulează un al treilea pilot, bazat pe adsorbție; compania a mai spus că din iunie va fi folosită din nou o instalație pilot temporară în Saxonia-Anhalt. După faza pilot, planul este o instalație demonstrativă, iar apoi creșterea treptată a producției comerciale. „Din 2030 este planificat ca producția comercială de litiu să fie crescută treptat până la 25.000 de tone LCE pe an”, a transmis Neptune Energy către Smart Up News. Conform unor estimări anterioare citate în material, un asemenea volum ar putea acoperi material pentru aproximativ 500.000 de mașini electrice pe an, însă până la o decizie industrială rămân deschise întrebări legate de costuri, ritmul autorizărilor și funcționarea economică pe termen lung. Ce urmează și ce rămâne incert În acest stadiu, proiectul rămâne condiționat de rezultate tehnice și de aprobări. Publicația indică drept necunoscute-cheie: costul real de producție, viteza obținerii autorizațiilor și dacă metoda poate fi menținută profitabil la scară industrială. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Altmark ar putea deveni un exemplu de reconversie a unui vechi bazin de gaze într-un furnizor de materie primă critică pentru lanțul european al bateriilor. [...]
