Știri
Știri din categoria Mărfuri
Rusia a introdus un regim de autorizare pentru exporturile de heliu în afara UEE, până la finalul lui 2027, o măsură care poate restrânge disponibilitatea pe piața internațională a unui gaz folosit în lanțuri industriale sensibile, inclusiv la producția de cipuri. Informația apare în HotNews, care citează un comunicat al guvernului de la Moscova preluat de Reuters.
Decizia este motivată de autoritățile ruse prin nevoia de a menține o aprovizionare stabilă pe piața internă, unde heliul este utilizat în principal la producția de fibră optică. Contextul invocat este deteriorarea aprovizionării globale cu heliu pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, gazul fiind folosit și în mai multe etape-cheie ale fabricării cipurilor, inclusiv la răcire, detectarea scurgerilor și procese de fabricație de precizie.
Decretul adoptat de guvernul condus de premierul Mihail Mișustin adaugă heliul pe lista mărfurilor pentru care exportul în afara Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) necesită o permisiune specială din partea unor oficiali guvernamentali de rang înalt. Noul regim rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2027.
Rusia este al treilea cel mai mare producător mondial de heliu, un produs secundar al procesării gazelor naturale, cu aproximativ 8% din producția globală, potrivit analiștilor de la Gazprombank. Totuși, ea rămâne mult în urma Statelor Unite și a Qatarului, acesta din urmă producând peste o treime din oferta globală în 2025.
Pe plan intern, heliul este important pentru producția de fibră optică, utilizată tot mai mult de armata rusă pentru controlul dronelor, potrivit informațiilor citate de HotNews.
La începutul lunii, Mișustin a spus că perturbările din aprovizionarea globală cauzate de războiul din Orientul Mijlociu au deschis oportunități comerciale pentru Rusia, dar că stabilitatea prețurilor pe piața internă rămâne o prioritate. El a menționat heliul printre mărfurile la care Rusia își poate crește exporturile.
În Rusia, uzina de procesare a gazelor Amur a Gazprom, din Extremul Orient, este cel mai mare producător de heliu din țară.
Recomandate
Scumpirea motorinei riscă să prelungească presiunea pe costurile de transport și producție , în condițiile în care piața globală rămâne tensionată, iar stocurile sunt la minime pentru această perioadă a anului, potrivit Profit . În Europa, cotațiile futures pentru motorină sunt cu peste 142% peste nivelul de la începutul anului, chiar dacă luni au scăzut în cursul zilei. Pe ICE Futures Europe , contractele futures europene pentru motorină erau luni la aproximativ 1.447,5 dolari pe tonă, în scădere cu 4,1% în ziua respectivă, după ce săptămâna trecută au închis la niveluri record. Retragerea a venit în paralel cu ieftinirea petrolului, Brent coborând cu peste 2%, pe fondul informațiilor despre o îmbunătățire a fluxurilor de țiței din Orientul Mijlociu. De ce rămâne oferta strânsă Conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina au afectat rafinăriile, în timp ce în alte regiuni instalațiile funcționează deja la capacități foarte ridicate. În SUA, rafinăriile au operat la sfârșitul lunii august la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), informație preluată de News.ro. AIE a avertizat că multe rafinării funcționează aproape de capacitatea maximă, ceea ce „lasă puține opțiuni” pentru a preveni o nouă restrângere a ofertei și creșterea prețurilor în lunile următoare. Un alt factor de presiune vine din Orientul Mijlociu: exporturile de motorină ale regiunii s-au înjumătățit în perioada martie–august față de anul precedent, până la o medie de 800.000 de barili pe zi, potrivit Kpler . Regiunea furniza aproape 41% din importurile europene de motorină în 2025, iar Kpler avertizează că orice nouă perturbare a fluxurilor prin Marea Roșie poate strânge și mai mult o piață deja tensionată. Rusia a tăiat exporturile, Europa are stocuri mai mici Rusia, al doilea cel mai mare exportator mondial de motorină după Statele Unite, a interzis exporturile în iulie, după ce atacurile ucrainene cu drone au redus producția rafinăriilor rusești. Înaintea interdicției, Rusia livra cantități importante către țări precum Turcia și Brazilia, care au fost nevoite să caute surse alternative. În Europa, stocurile din hub-ul Amsterdam–Rotterdam–Anvers au coborât la 10 septembrie la cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului, potrivit Insights Global. SUA: prag istoric la pompă și stocuri sub normal În Statele Unite, prețul mediu de vânzare cu amănuntul al motorinei a depășit în această lună 6 dolari pe galon (aprox. 1,59 dolari/litru, adică aproximativ 7,2 lei/litru), pentru prima dată în istorie. Stocurile rămân sub nivelurile normale: inventarele au crescut săptămâna trecută cu aproximativ 600.000 de barili, la 96,97 milioane de barili, dar sunt cu aproape 15% sub media ultimilor cinci ani pentru a doua săptămână din septembrie. Pe partea de stocare, datele brokerului The Tank Tiger indică o reticență a companiilor de rafinare și a comercianților din America de Nord de a reînnoi contractele de închiriere pentru spații de depozitare, pe fondul cantităților reduse disponibile pentru stocare. În același timp, EIA (Administrația pentru Informații în domeniul Energiei din SUA) estimează că stocurile de combustibili distilați ar putea scădea sub 100 de milioane de barili în septembrie și ar urma să rămână sub minimul ultimilor cinci ani până la sfârșitul lui 2026 și pe parcursul celei mai mari părți a lui 2027. Ce urmează: iarna și riscul de noi șocuri Industria se așteaptă ca oferta globală de motorină să rămână limitată pe parcursul iernii, mai ales dacă tensiunile din Orientul Mijlociu afectează exporturile și dacă interdicția Rusiei rămâne în vigoare și în octombrie, potrivit relatărilor citate de Profit. Există și posibile elemente de temperare: analiștii mizează pe faptul că marjele record de rafinare ar putea stimula producția, iar o eventuală creștere a exporturilor Chinei ar putea aduce o relaxare. Totuși, sursa notează că o escaladare a conflictelor sau oprirea unei rafinării importante ar putea declanșa noi creșteri bruște ale prețurilor, iar „factorii fundamentali indică faptul că prețurile ridicate se vor menține pentru o perioadă”. [...]
Comisia Europeană a selectat 46 de proiecte strategice pentru materii prime critice, iar România intră pe lista celor 16 state membre vizate, ceea ce poate accelera autorizarea și finanțarea unor investiții-cheie pentru lanțurile industriale europene. Informația apare în G4Media , care citează anunțul Comisiei Europene privind rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte, încheiat la începutul acestui an. Selecția este relevantă economic prin prisma obiectivelor UE de a reduce dependența de importuri și de „un singur furnizor” pentru materiale esențiale în baterii, apărare și aerospațial. Proiectele au fost alese din 102 aplicații primite în cadrul apelului, iar Comisia și experții externi au evaluat 92 de candidaturi pe criterii precum securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și beneficiile transfrontaliere pentru UE. Ce urmărește UE până în 2030 și de ce contează Pachetul de proiecte este legat de țintele din Actul privind materiile prime critice (CRMA) , care vizează ca până în 2030 UE să își acopere din capacități proprii: cel puțin 10% din consumul anual prin extracție ; 40% prin procesare ; 25% prin reciclare . Miza este consolidarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea rezilienței industriale, în condițiile în care materiile prime strategice sunt inputuri critice pentru tehnologii precum bateriile și magneții permanenți. Cum sunt împărțite proiectele și ce materiale vizează Cele 46 de proiecte acoperă mai multe etape ale lanțului de valoare: 8 proiecte pentru extracție ; 11 pentru procesare ; 19 pentru reciclare ; 8 proiecte integrate (3 combină extracția cu procesarea, 5 combină procesarea cu reciclarea). În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute în CRMA. Comisia indică și distribuția pe materiale, cu accent pe lanțul bateriilor: 7 proiecte pentru litiu ; 12 pentru nichel ; 10 pentru cobalt ; 5 pentru mangan ; 4 pentru grafit . Pentru sectoarele de apărare și aerospațial sunt menționate 2 proiecte pentru magneziu și 3 pentru wolfram , iar pentru magneți permanenți 4 proiecte privind pământurile rare . România, între statele membre incluse în noul val Proiectele sunt amplasate în: Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovacia, Spania și Suedia. Materialul consultat nu detaliază ce proiect(e) anume revin României, ci doar faptul că este între țările selectate. Ce urmează: un nou apel spre final de 2026 Comisia Europeană ar urma să anunțe „în curând” un nou apel pentru candidaturi de Proiecte Strategice, spre sfârșitul anului 2026 , potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia notează că proiectele strategice selectate în 2025 avansează către faza operațională: 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizație de construire, cu sprijinul „Punctelor Unice de Contact” din statele membre, menite să accelereze procedurile de autorizare. [...]
Motorina standard a urcat la 10,91 lei/litru, aproape de pragul de 11 lei , un nivel care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie, potrivit Antena 3 . În același timp, benzina standard a trecut de 10 lei/litru în majoritatea orașelor, deși mai există excepții punctuale sub acest prag. La nivel național, prețul mediu pentru benzina standard este de 10,05 lei/litru, iar pentru motorină de 10,91 lei/litru, conform Peco Online , citat de publicație. Pentru șoferi și companii, apropierea motorinei de 11 lei/litru contează în special prin efectul asupra cheltuielilor recurente (flote, logistică, navetă), într-un context în care motorina rămâne combustibilul dominant în transportul rutier. Unde se găsesc cele mai mici prețuri Diferențele între localități rămân vizibile, iar cele mai mici prețuri menționate în articol sunt: Benzină standard: Lungulețu (județul Dâmbovița) – 9,87 lei/litru Motorină: o stație din Eforie Nord – 10,75 lei/litru GPL: nivelul mediu național Pentru șoferii care folosesc autogaz, un litru de GPL costă, în medie, 4,7 lei/litru la nivel național, mai notează Antena 3. [...]
Depășirea pragului de 10 lei/l la benzină în toate marile rețele împinge în sus costurile de transport , într-un moment în care și motorina se apropie de 11 lei/l, potrivit Euronews . Scumpirea de sâmbătă este de 6 bani pe litru, iar efectul imediat este uniformizarea prețurilor peste nivelul psihologic de 10 lei/l în stațiile monitorizate. Petrom și câteva stații Socar erau ultimele unde benzina se mai vindea sub 10 lei/l, la 9,99 lei/l. După majorarea de astăzi, prețul a urcat la 10,05 lei/l în stațiile Petrom și Socar. În celelalte mari rețele, benzina este și mai scumpă: la OMV, Rompetrol și MOL, un litru costă 10,11 lei, conform datelor citate de Profit.ro. Cea mai ieftină benzină dintre rețelele monitorizate este la Lukoil, unde litrul este 10,03 lei. Cum s-au mișcat prețurile în ultimele două săptămâni Datele prezentate arată că, între 25 septembrie și 3 octombrie 2026, benzina s-a scumpit cu până la 12 bani/l, în funcție de rețea, iar pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate stațiile monitorizate: MOL: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Rompetrol: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l OMV: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Petrom: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Socar: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Lukoil: 9,99 lei/l → 10,03 lei/l Motorina urcă spre 11 lei/l Pe segmentul motorinei, creșterile continuă, iar prețurile se apropie de pragul de 11 lei/l: la Petrom, un litru costă 10,91 lei, la Socar 10,94 lei, iar la Lukoil 10,95 lei/l. În lipsa altor detalii în material despre cauzele scumpirii sau despre posibile măsuri, impactul imediat rămâne creșterea costurilor pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport. [...]
Transporturile de aur venezuelean ajunse în SUA rămân blocate în depozite , după ce rafinăriile americane refuză să le proceseze din cauza riscurilor de conformitate legate de posibile conexiuni cu corupția și criminalitatea, potrivit Agerpres . Situația pune sub semnul întrebării fezabilitatea comercială a importurilor și arată cât de greu se transformă un flux de marfă în metal „vandabil” pe piața americană fără documente solide de trasabilitate. Ancheta citată de Agerpres, publicată de The New York Times și preluată de EFE, descrie un lanț care pornește din minele din sudul Venezuelei și ajunge până la Casa Albă și companii de import-export din Europa. Surse anonime consultate de publicația americană susțin că, după capturarea fostului președinte venezuelean de către Washington în ianuarie, administrația Trump ar fi conectat SUA cu o industrie „încă afectată de aceeași infracționalitate” pe care președintele spunea că o combate. Potrivit relatării, deși există deja cantități de aur venezuelean ajunse în Statele Unite, transporturile – evaluate la „sute de milioane de dolari” – nu sunt procesate și rămân intacte în depozite. De ce refuză rafinăriile: reguli internaționale de „due diligence” Blocajul este legat de obligațiile de conformitate impuse de normele internaționale: rafinăriile trebuie să poată garanta că aurul nu a finanțat bande infracționale, nu este asociat cu distrugerea mediului și nu are legături cu corupția. În lipsa unor garanții credibile privind proveniența și traseul metalului, procesarea devine un risc reputațional și operațional. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât, în primul mandat, Donald Trump a inclus în martie 2019 aurul venezuelean pe o „listă neagră”, invocând tocmai legături cu distrugerea mediului și practici corupte. Acordul discutat cu Minerven și rolul Trafigura În martie anul acesta, la două luni după capturarea fostului președinte al Venezuelei, oficiali ai guvernului american au negociat cu compania minieră de stat Minerven un acord de milioane de dolari pentru a vinde pe piețele americane până la o tonă de aur, evaluată la aproximativ 165 milioane de dolari (aprox. 742 milioane lei). Acordul ar presupune, potrivit relatărilor mass-media americane citate, ca Minerven să furnizeze între 650 și 1.000 de kilograme de bare de aur Dore către Trafigura, companie globală de tranzacționare și logistică specializată în metale și minerale, care ar urma să transporte aurul către rafinăriile americane. În acest stadiu, potrivit informațiilor prezentate, problema nu este transportul în sine, ci acceptarea aurului la procesare, în condițiile în care rafinăriile trebuie să demonstreze că lanțul de aprovizionare respectă cerințele de trasabilitate și integritate. [...]
Aurul a coborât la un minim al ultimelor șapte săptămâni , pe fondul aprecierii dolarului și al creșterii randamentelor titlurilor de stat americane, care au redus atractivitatea metalului într-un context de inflație alimentată de scumpirea petrolului, potrivit Al Jazeera . Prețul aurului spot a scăzut luni cu 3,3%, până la 4.146,51 dolari pe uncie (aprox. 18.660 lei), cel mai redus nivel din 5 august. Și contractele futures pe aur în SUA au coborât cu 3,3%, la 4.178,40 dolari pe uncie (aprox. 18.800 lei). De ce contează: dobânzile și randamentele „mușcă” din cererea pentru aur Deși aurul este considerat, în mod tradițional, o protecție împotriva inflației, dobânzile mai mari îi diminuează atractivitatea, deoarece investitorii se orientează către active care oferă randament (de exemplu, titluri de stat). Sherif Othman, CEO al Poise Investment Advisors, a explicat pentru Al Jazeera că impactul direct asupra populației ar fi limitat, însă investitorii expuși pe aur resimt scăderea, mai ales în condiții de inflație ridicată. În același sens, Othman a punctat că aurul nu oferă dobândă, iar când randamentele titlurilor de stat cresc, o parte din capital se retrage din aur, ceea ce apasă prețul. Context: petrol mai scump, dolar mai puternic, presiune pe metale Publicația notează că prețurile petrolului au urcat cu aproximativ 3%, după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins o ofertă iraniană de soluționare a conflictului și de redeschidere a Strâmtorii Hormuz . În paralel, dolarul american s-a menținut aproape de un maxim al ultimelor două luni, iar randamentele titlurilor de Trezorerie au rămas ridicate, alimentând temerile privind inflația și creând „vânt potrivnic” pentru aur. La începutul lunii, Rezerva Federală (Fed) a majorat dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale și a semnalat că este probabilă cel puțin încă o creștere în lunile următoare. În acest context, mai mulți decidenți au avertizat că riscurile inflaționiste rămân ridicate, iar dobânzile ar putea fi împinse și mai sus. Jim Wyckoff, analist la American Gold Exchange, a descris combinația dintre randamentele mai mari și dolarul puternic drept „o furtună perfectă” care împinge rapid în jos prețurile metalelor. Efect în lanț: argintul și alte metale, în scădere Scăderea nu s-a limitat la aur: argint spot: -4,7%, la 61,27 dolari/uncie (aprox. 276 lei) platină: -2,9%, la 1.726,30 dolari/uncie (aprox. 7.770 lei) paladiu: -4,4%, la 1.211,45 dolari/uncie (aprox. 5.450 lei) Pentru investitori, mesajul central al mișcării de piață este că, în perioade cu dobânzi în creștere și dolar puternic, aurul poate pierde teren chiar și atunci când inflația rămâne o preocupare majoră. [...]
