Știri
Știri din categoria Mărfuri
Prețul fisticului a urcat la maximele ultimilor ani, pe fondul războiului din Iran, exact într-un moment în care cererea explodează pentru produse pe bază de fistic, inclusiv „ciocolata Dubai”, potrivit Agerpres. Șocul combină o piață deja tensionată cu blocaje logistice în Orientul Mijlociu, ceea ce se traduce în costuri mai mari și livrări întârziate.
Iranul, unul dintre cei mai mari producători mondiali, are exporturile complicate de conflict, iar comercianții spun că mutarea recoltei devine tot mai dificilă, pe măsură ce războiul perturbă logistica regională. Un angrosist cu sediul la Londra descrie incertitudinea de preț ca pe un pariu, în condițiile în care furnizorii și cumpărătorii nu mai au repere stabile.
Potrivit Departamentului american al Agriculturii, în ultimii ani Iranul a asigurat aproximativ o cincime din producția mondială de fistic și circa 25–30% din exporturile globale. În paralel, cererea a fost alimentată de popularitatea „ciocolatei Dubai”, fenomen care a împins în sus consumul de produse cu aromă de fistic.
Pe partea de ofertă, problemele nu au început odată cu războiul: recoltele din 2025 în SUA, Turcia și Iran au fost sub așteptări, iar în Iran producția a fost afectată de secetă. La acestea s-au adăugat sancțiunile și tulburările interne, plus întreruperi ale comunicațiilor care au îngreunat coordonarea vânzărilor chiar înainte de escaladarea conflictului.
Conform datelor Expana citate în material, prețul fisticului a urcat în martie la aproximativ 4,57 dolari pe livră (aprox. 10,1 dolari/kg, adică aproximativ 46 lei/kg), cel mai ridicat nivel din 2018.
Războiul a agravat blocajele: companiile maritime au anulat sau redirecționat curse, ceea ce a întârziat transporturile și a crescut costurile. Un reprezentant al Asociației Fisticului din Iran spune că principala rută de export, prin portul Bandar Abbas (Strâmtoarea Ormuz), a fost perturbată grav, deși exporturile au continuat pe rute terestre, cu întârzieri și costuri suplimentare. Pentru India, o rută alternativă menționată este prin portul Mersin (Turcia) și Canalul Suez, iar pentru China există opțiunea feroviară, descrisă însă ca fiind costisitoare și complicată.
Cumpărătorii caută furnizori alternativi, în special din SUA, care reprezintă aproximativ 40% din producția globală, însă exportatorii americani ar fi vândut deja cea mai mare parte a stocului disponibil. În plus, comercianții atrag atenția că fisticul iranian are un conținut mai ridicat de ulei decât alte origini, ceea ce influențează gustul și utilizarea în produse de patiserie, limitând substituirea.
Pe unele piețe spot din Orientul Mijlociu și India sunt raportate creșteri bruște de preț, iar un analist Expana avertizează că, dacă fisticul iranian rămâne inaccesibil o perioadă mai lungă, scumpirile ar putea continua. Contextul sezonier amplifică presiunea: apropierea verii aduce, tradițional, vânzări mai mari, inclusiv pe segmentul de înghețată.
Recomandate
Cotațiile la grâu se îndreaptă spre cel mai mare avans săptămânal din ultimele aproape două luni , pe fondul riscurilor tot mai mari pentru producție și al tensiunilor din lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte, potrivit Agerpres , care citează Bloomberg. Mișcarea indică o schimbare de sentiment pe piețele agricole, după o perioadă în care prețurile erau ținute jos de perspectiva unei oferte ample. Conflictul din Orientul Mijlociu a produs daune importante infrastructurii energetice și a perturbat fluxurile de combustibil și îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz , rută cheie care leagă Golful Persic de piețele globale. În acest context, traderii reevaluează riscurile pentru costurile de producție și pentru randamentele agricole. Ce se vede în piață: Chicago urcă, iar un reper se apropie de maxime Cel mai tranzacționat contract pe grâu de la Chicago Board of Trade este pe cale să încheie săptămâna cu o creștere de 5%, cel mai mare avans săptămânal din februarie. În același timp, grâul roșu de iarnă cu bob tare este aproape de cel mai ridicat nivel din iunie 2024. O parte semnificativă a creșterii este asociată cu temerile privind seceta din SUA, care se reflectă în evoluția grâului roșu de iarnă cu bob tare, a apreciat Mike Verdin, consultant la CRM AgriCommodities. De ce contează: vremea și îngrășămintele lovesc simultan perspectivele de recoltă Seceta ar urma să afecteze zone-cheie din Marile Câmpii din SUA, iar în Australia recolta este afectată atât de deficitul de mijloace agricole de producție, cât și de seceta persistentă. Problemele nu sunt izolate: seceta afectează și părți din regiunea Mării Negre și unele zone din Europa, reducând estimările privind recolta în unele dintre cele mai mari regiuni producătoare, potrivit previziunilor Vaisala XWeather. În paralel, reducerea aprovizionării cu îngrășăminte, pe fondul războiului din Iran, și evoluțiile fenomenului climatic El Nino au contribuit la majorarea cotațiilor, susține Tobin Gorey, analist la Cornucopia Agri Analytics. Acesta se așteaptă ca tendința să continue dacă apar noi probleme la recoltele din Australia și Argentina. Ce urmează: fermierii își securizează inputurile, iar unele culturi se schimbă Pe fondul incertitudinilor, fermierii din întreaga lume se grăbesc să își asigure mijloacele agricole de producție și, în unele cazuri, trec la culturi mai puțin dependente de îngrășăminte. Potrivit materialului, perturbările legate de războiul din Iran alimentează îngrijorări privind securitatea alimentară și au afectat încrederea pe piețele agricole, care anterior erau presate de o ofertă amplă. [...]
Războiul din Iran a perturbat comerțul global cu zahăr , iar prețurile mondiale își revin după o perioadă prelungită de scădere, potrivit AGERPRES , care citează Bloomberg. La bursa de la Londra, contractele futures (contracte la termen) pentru zahărul alb au stat mult timp la niveluri joase, aproape de cele din perioada pandemiei, pe fondul unei oferte abundente și al unei cereri reduse. Tendința s-a schimbat după declanșarea conflictului, pe măsură ce livrările au fost afectate. De la începutul războiului din Iran, prețurile au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, în contextul în care ostilitățile au oprit aproape complet traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, rută importantă atât pentru zahărul brut destinat rafinăriilor regionale, cât și pentru zahărul alb livrat la export. Unele rafinării din Orientul Mijlociu acceptă costuri mai mari, apelând la porturi alternative precum Fujairah, Khorfakkan și Sohar pentru aprovizionarea cu materie primă. Cel mai activ contract futures la zahăr alb la Londra a încheiat luna martie cu un avans de 11%, cel mai mare câștig lunar după 2023. Aproximativ 6% din comerțul mondial cu zahăr a fost afectat, potrivit lui Claudiu Covrig de la Covrig Analytics, conform informațiilor transmise de AGERPRES. „Importurile vor rămâne probabil scăzute cel puțin până în iunie, existând un risc suplimentar de scădere dacă perturbările se extind și în al treilea trimestru”, a declarat Ankit Jagta, un comerciant de zahăr cu sediul în Dubai. Pe fondul căutării de surse alternative de zahăr rafinat, cresc livrările din India și Thailanda. Datele Covrig Analytics indică o creștere puternică a livrărilor din afara Orientului Mijlociu, inclusiv exporturi thailandeze către Sudan de aproximativ 353.650 de tone în intervalul 1-25 martie, față de 45.000 de tone în februarie. În paralel, fabricile indiene au primit comenzi externe de până la 250.000 de tone de zahăr alb de la începutul războiului, potrivit lui Rahil Shaikh, director general al Meir Commodities India Pvt. Guvernul Indiei a aprobat exportul a două milioane de tone în anul agricol care se încheie în septembrie, iar o rupie mai slabă și creșterea recentă a prețurilor globale ar îmbunătăți marjele și ar susține exporturile, potrivit analiștilor Green Pool Commodity Specialists. [...]
Aurul se îndreaptă spre cea mai mare scădere lunară din 2008 , potrivit Ziarul Financiar , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii accelerate a energiei, care schimbă așteptările investitorilor privind inflația și dobânzile. Marți dimineață, metalul prețios consemna o revenire, însă rămânea pe traiectoria celei mai slabe performanțe lunare din ultimii aproape 17 ani. La momentul redactării, aurul era în creștere cu 2,2%, până la 4.622 de dolari pe uncie, dar pe ansamblul lunii martie pierderea ajungea la 12,6%. Scăderea din martie ar fi cea mai amplă din octombrie 2008, când declinul lunar a atins 16,8%, notează publicația. Mișcarea este cu atât mai relevantă cu cât aurul este, în mod tradițional, considerat un activ de refugiu în perioade de criză. Contextul imediat este incertitudinea legată de direcția conflictului dintre SUA și Iran, intrat în a cincea săptămână. Conform The Wall Street Journal , președintele american Donald Trump le-ar fi transmis consilierilor, săptămâna trecută, că este dispus să încheie ostilitățile militare chiar și dacă Strâmtoarea Hormuz ar rămâne în mare parte blocată. Într-o postare de marți pe platforma Truth Social, Trump a afirmat că statele care nu au dorit să se implice în „decapitarea Iranului” ar trebui fie să își procure resursele energetice direct din regiune, fie să apeleze la exporturile americane, potrivit ZF. Din perspectiva pieței, aurul este tras în jos de efectele secundare ale șocului energetic, deoarece scumpirea petrolului și a gazelor alimentează așteptările de inflație și, implicit, scenariul unei noi runde de majorări ale ratelor dobânzilor. În astfel de condiții, investitorii tind să penalizeze activele care nu oferă randament (precum aurul), în favoarea instrumentelor care beneficiază de dobânzi mai mari. Aurul era în creștere cu 2,2% la momentul redactării, la 4.622 dolari/uncie, dar pe martie avea un minus de 12,6%. Scăderea lunară ar fi cea mai mare din octombrie 2008 (atunci: -16,8%). Factorii invocați sunt conflictul SUA-Iran, riscul de blocaj în Strâmtoarea Hormuz și scumpirea energiei, care împinge în sus așteptările de inflație și dobânzi. [...]
Aurul a urcat cu circa 2% miercuri , pe fondul scăderii puternice a prețului petrolului, care a redus temerile legate de inflație și a temperat așteptările privind noi majorări de dobândă, potrivit Reuters . Aurul spot a crescut cu 1,9%, la 4.558,03 dolari pe uncie, la ora 10:05 GMT, după ce luni atinsese un minim al ultimelor patru luni, de 4.097,99 dolari. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în aprilie, au avansat cu 3,5%, la 4.556,30 dolari. În paralel, petrolul a scăzut cu peste 5% pe fondul optimismului că Washingtonul ar urmări un armistițiu de o lună cu Iranul. Totuși, armata Iranului a respins afirmația președintelui Donald Trump potrivit căreia SUA ar fi în negocieri pentru a pune capăt războiului, susținând că SUA „negociază cu ele însele”, pe măsură ce investitorii evaluează evoluții contradictorii în războiul SUA-Israel cu Iranul. Scăderea cotațiilor la țiței a redus presiunea pe scenariul unei inflații mai ridicate și, implicit, pe așteptările de dobânzi mai mari. Aurul este văzut, de regulă, ca instrument de protecție față de inflație, însă dobânzile ridicate tind să afecteze cererea pentru metalul fără randament. Peter Fertig , analist la Quantitative Commodity Research, a spus că „futures-urile de pe piața monetară sunt în creștere, ceea ce implică faptul că piața se așteaptă să nu existe o majorare a dobânzilor de politică monetară”. Investitorii și-au redus pariurile privind majorări ale dobânzii Fed până în decembrie la aproximativ 16%, de la 25% vineri, conform instrumentului FedWatch al CME Group. UBS a notat că aurul „nu crește întotdeauna în perioade de conflicte geopolitice”, iar o schimbare decisivă către o politică monetară mai restrictivă a fost asociată istoric cu scăderi care pot continua dincolo de corecțiile inițiale; banca adaugă că, deși Jerome Powell a avut săptămâna trecută o poziție mai prudentă privind tăierile de dobândă, „înclinarea Fed către relaxare rămâne intactă”. Separat, guvernatorul Fed Michael Barr a spus marți că banca centrală ar putea fi nevoită să mențină dobânzile neschimbate „pentru o perioadă” înainte ca noi reduceri să fie justificate. Pe celelalte metale prețioase, mișcările au fost, de asemenea, pozitive: argint spot: +2,2%, la 72,76 dolari pe uncie; platină spot: +1,3%, la 1.959,15 dolari pe uncie; paladiu: +1,1%, la 1.455,25 dolari pe uncie. [...]
Scumpirea motorinei cu 26% în UE după conflictul SUA–Iran ridică direct costurile de transport și logistică , chiar dacă România a avut creșteri mai mici decât media, arată o analiză Euronews , pe baza datelor Comisiei Europene pentru intervalul 23 februarie–20 aprilie 2026. Motorina, principalul canal de transmitere a șocului în economie La nivelul Uniunii Europene, motorina s-a scumpit mai puternic decât benzina: prețul mediu a urcat de la 1,59 euro/litru (aprox. 7,9 lei) la 2,01 euro/litru (aprox. 10,0 lei), adică un avans de 26%. În context economic, motorina are o pondere ridicată în costurile de transport rutier de marfă, ceea ce poate împinge în sus cheltuielile operaționale ale companiilor și, indirect, prețurile unor bunuri. Cele mai mari creșteri la motorină au fost raportate în: Bulgaria: +43% Franța: +36% Estonia: +35% Belgia: +33% În marile economii (Franța, Germania, Italia și Spania), scumpirile au depășit 20%. România este menționată între statele cu evoluții mai reduse, alături de Ungaria și Polonia, cu unele dintre cele mai mici creșteri din UE. Malta a fost singura țară fără majorări la motorină. Benzina a crescut cu 12% în medie, cu diferențe mari între state Pentru benzina Euro-super 95, prețul mediu în UE a urcat de la 1,64 euro/litru (aprox. 8,2 lei) la 1,83 euro/litru (aprox. 9,1 lei), o creștere de 12%. Cele mai puternice scumpiri au fost în Belgia, Cehia și Bulgaria (până la +22%). Dintre marile economii, Franța a avut cea mai mare creștere (+18%), urmată de Germania (+15%). Italia a înregistrat +7%, iar Spania +3%. Malta a rămas singurul stat fără modificări de preț. România este plasată, în acest tablou, în zona creșterilor moderate, sub media UE. De ce prețurile au rămas sus, deși a existat armistițiu Potrivit datelor săptămânale citate, prețurile au început să urce înainte de declanșarea conflictului și au accelerat după atacurile de la finalul lui februarie. Benzina a urcat spre 1,90 euro/litru (aprox. 9,5 lei) la final de martie, iar motorina a depășit temporar 2,10 euro/litru (aprox. 10,4 lei) în aprilie. După armistițiul din 8 aprilie, a urmat o corecție ușoară, însă cotațiile nu au revenit la nivelurile de dinaintea crizei, rămânând semnificativ mai ridicate în UE. Unde sunt acum cele mai mari și cele mai mici prețuri La nivelurile finale, Țările de Jos conduc clasamentul atât la benzină (2,28 euro/litru, aprox. 11,3 lei), cât și la motorină (2,30 euro/litru, aprox. 11,4 lei). Urmează Danemarca, Germania și Franța, toate peste 2 euro/litru. La polul opus, Malta are cele mai mici prețuri din UE, iar Polonia și Bulgaria sunt, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului. Context: dependența de carburanți rămâne ridicată Analiza notează că, în 2024, 67% dintre mașinile noi înmatriculate în UE au fost pe benzină, 17% diesel și 14% electrice. Structura menține dependența de carburanți tradiționali și face piața vulnerabilă la șocuri externe, cu efecte care se pot propaga rapid în costurile de transport și distribuție. [...]
Aurul a urcat, iar petrolul a slăbit după prelungirea armistițiului SUA–Iran , un mix care a redus temerile privind un nou val de inflație și, implicit, riscul unor dobânzi ridicate pentru mai mult timp, potrivit Reuters . Miercuri dimineață, aurul spot a crescut cu 0,9%, la 4.754,89 dolari/uncie (aprox. 21.900 lei), la ora 04:35 GMT (07:35, ora României), după ce marți coborâse la cel mai scăzut nivel din 13 aprilie. Contractele futures pe aur în SUA, cu livrare în iunie, au avansat cu 1,1%, la 4.772,60 dolari/uncie (aprox. 21.980 lei). De ce contează: petrol mai ieftin, presiune mai mică pe inflație și dobânzi Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va prelungi pe termen nedeterminat armistițiul cu Iranul pentru a permite continuarea discuțiilor de pace, cu câteva ore înainte ca acesta să expire. Reuters notează că anunțul a părut unilateral și nu era imediat clar dacă Iranul sau aliatul SUA, Israel, vor accepta extinderea armistițiului început în urmă cu două săptămâni. Reacția piețelor a fost rapidă: acțiunile au crescut, dolarul s-a depreciat, iar petrolul a trecut pe scădere după anunț. În mod obișnuit, petrolul mai scump alimentează inflația prin costuri mai mari de transport și producție; iar dacă inflația se reaprinde, crește probabilitatea unor dobânzi ridicate mai mult timp. În acest context, aurul poate beneficia ca protecție la inflație, dar este dezavantajat de dobânzi mari, care fac activele purtătoare de randament mai atractive decât metalul prețios. Ce urmăresc investitorii: titlurile din Orientul Mijlociu și semnalele despre dobânzi Analistul Marex Edward Meir a spus că extinderea armistițiului este percepută ca o detensionare, însă a avertizat că o reluare a ostilităților ar putea întări dolarul și ar împinge în sus petrolul și dobânzile, ceea ce ar pune presiune pe aur. Standard Chartered a transmis într-o notă că evoluția prețului rămâne „la mâna” știrilor despre armistițiu și a nevoilor de lichiditate; banca vede însă riscul unei corecții pe termen scurt, în timp ce își menține așteptarea ca metalele prețioase să își revină, iar aurul să retesteze maxime record. În paralel, Reuters menționează și un element de politică monetară: nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Rezervei Federale. Warsh a declarat că nu i-a făcut promisiuni lui Trump privind tăieri de dobândă, încercând să îi asigure pe senatorii americani că va acționa independent. Alte metale prețioase Pe piața spot, argintul a urcat cu 1,7%, la 77,97 dolari/uncie (aprox. 359 lei), platina a câștigat 1,7%, la 2.070,37 dolari/uncie (aprox. 9.520 lei), iar paladiul a avansat cu 1,9%, la 1.561,72 dolari/uncie (aprox. 7.180 lei). [...]
