România ar fi pe primul loc în UE la minerale rare, iar pământurile rare extrase din Groenlanda ar urma să fie procesate la Feldioara, potrivit Financial Intelligence, care redă declarațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan.
Miza, dincolo de mesajul politic, este una industrială: România încearcă să se poziționeze nu doar ca deținător de resurse, ci ca verigă de procesare într-un lanț de aprovizionare pe care SUA și UE vor să-l facă mai puțin dependent de China. În acest context, Feldioara este indicată drept punct de procesare (rafinare) pentru pământuri rare aduse din Groenlanda, într-un proiect descris ca „integrat”.
„Cea mai mare provocare în materie de pământuri rare și materiale rare este rafinarea lor. Astăzi, Asia deține peste 80% din capacitățile de rafinare a pământurilor rare la nivel mondial.”
Ministrul a spus că, în ultimele șase luni, a fost negociat un „protocol de cooperare” cu o companie americană „cotată la câteva miliarde de dolari”, prin care pământurile rare extrase din Groenlanda ar fi aduse în România pentru rafinare. Potrivit declarațiilor sale, materialele rezultate ar urma să fie destinate industriei aerospațiale, inclusiv SpaceX, ceea ce ar transforma proiectul într-un exemplu de „extracție, rafinare și consum” legate într-un singur flux.
Bogdan Ivan a insistat că obiectivul nu este doar construirea unei rafinării, ci crearea unui ciclu complet care să facă din România un partener industrial „de încredere” pentru companii de tehnologie avansată. În argumentația sa, România ar avea un avantaj istoric în procesarea materialelor radioactive, experiență pe care ar putea-o valorifica în zona materialelor rare, unde rafinarea rămâne blocajul major la nivel global.
În sprijinul ideii că România poate juca un rol de lider european, ministrul a invocat și portofoliul de resurse: grafitul este menționat explicit, iar România ar avea „16 din cele 32 de elemente critice” la nivel european, care s-ar regăsi „doar în țara noastră și maxim încă într-o țară membră UE”. Acesta este fundamentul afirmației că România ar fi „pe primul loc” în UE la resurse de subsol asociate mineralelor și materialelor rare.
Contextul geopolitic este alimentat și de mesajele venite dinspre Washington. Financial Intelligence notează că președintele american Donald Trump și-a exprimat angajamentul de a colabora cu România pentru „aprovizionarea sigură cu minerale esențiale”, într-o postare publicată de Ambasada SUA la București, pe 5 februarie 2026. În paralel, la începutul lunii februarie, SUA și UE au anunțat un plan de acțiune pentru cooperare pe materii prime critice, cu obiectivul de a consolida securitatea lanțurilor de aprovizionare și de a contracara avantajul de preț al Chinei, inclusiv prin cooperare în reciclare și înlocuirea materiilor prime critice.
Pentru România, semnalul principal este că „lider european” nu înseamnă doar existența resurselor, ci capacitatea de a le transforma în produse intermediare și finale, într-un cadru industrial și contractual credibil. Dacă proiectul de la Feldioara se concretizează în parametrii descriși de ministru, el ar putea muta discuția de la potențial geologic la investiții și capacități de rafinare, adică exact segmentul în care Europa este, în prezent, structural dependentă de Asia.
