Știri
Știri din categoria Mărfuri
Motorina standard a trecut de 10 lei/litru în București, marți, 24 martie, pe fondul unei scumpiri accelerate, potrivit Știrile ProTV. În mai multe stații din Capitală, prețul este deja peste acest nivel, iar în altele se apropie rapid de aceeași bornă.
Cele mai ridicate tarife sunt raportate în rețeaua Lukoil, unde motorina standard a ajuns la 10,21–10,22 lei/litru în unele stații. Și Rompetrol a depășit pragul de 10 lei în mai multe puncte de alimentare, cu prețuri între 9,96 lei/litru într-o stație și un maxim de 10,04 lei/litru, în timp ce în alte stații din rețea apar valori de 9,97–10 lei/litru, în funcție de locație.
La niveluri mai joase, MOL menține motorina sub 10 lei/litru, cu prețuri între 9,89 și 9,93 lei/litru. OMV afișează un preț uniform de 9,97 lei/litru în stațiile din București, iar Socar este indicată drept cea mai ieftină opțiune din Capitală, cu tarife între 9,82 și 9,89 lei/litru. Prețurile pot fi verificate pe Monitorul Prețurilor, conform aceleiași surse.
Diferențele dintre rețele sugerează o piață tensionată, cu ajustări aproape zilnice, iar pragul de 10 lei/litru ar putea deveni un nou reper, pe fondul avertismentelor unor analiști, notează Știrile ProTV. Pentru consumatori, efectul este direct: la un plin de 50 de litri, diferența față de un preț de 9 lei/litru depășește 50 de lei.
Scumpirile sunt vizibile și în marile orașe din țară. În Cluj-Napoca, motorina variază între 9,84 lei/litru (Petrom) și 10,22 lei/litru (Lukoil), iar în Sibiu și Timișoara între 9,82 lei/litru (Socar) și 10,22 lei/litru (Lukoil). În Craiova și Pitești, intervalul menționat este 9,84–10,22 lei/litru, iar în Iași 9,82–10,22 lei/litru. În același timp, Știrile ProTV consemnează un caz atipic: o singură stație MOL din Focșani vindea motorina la 7,14 lei/litru, în timp ce restul prețurilor din oraș se încadrau în intervale similare cu cele din alte centre urbane.
Pe fondul acestor evoluții, articolul amintește că, la jumătatea lunii februarie, Guvernul a instituit „supravegherea extinsă” asupra entităților grupului Lukoil care activează în România, invocând impactul economic al sancțiunilor unilaterale adoptate de alte state și necesitatea protejării piețelor de extracție, prelucrare a țițeiului și comerț cu combustibili. Măsura vizează Lukoil România S.R.L., Petrotel-Lukoil S.A. (rafinăria de la Ploiești), Lukoil Lubricants East Europe S.R.L. și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam, sucursala București, iar cadrul legal menționat este OUG 202/2008 privind aplicarea sancțiunilor internaționale.
Recomandate
Motorina standard a coborât luni la prânz sub 9,60 lei/l la liderii pieței, Petrom și OMV, repoziționându-i ca cei mai ieftini jucători și punând presiune competitivă pe restul rețelelor , potrivit Economedia . Petrom a redus prețul motorinei standard la 9,53 lei, cu 15 bani sub nivelul de vineri, iar OMV a afișat 9,59 lei. În același timp, prețurile la benzină au rămas stabile după ajustările de la finalul săptămânii trecute. Cum arată ierarhia prețurilor după scăderile de luni La motorină, schimbarea de ierarhie este vizibilă: Petrom (9,53 lei) și OMV (9,59 lei) au cele mai mici prețuri din piață, în timp ce ceilalți jucători menționați (Rompetrol, Lukoil, MOL, Socar) au rămas, deocamdată, la cotații de peste 9,70 lei, între 9,72 lei și 9,74 lei. La benzină standard, cea mai ieftină opțiune rămâne Petrom, la 9,12 lei, urmată de Socar, la 9,14 lei. Context: ajustări în lanț în weekend După ieftinirea de vineri după-amiază, sâmbătă (9 mai) au urmat ajustări și la alte rețele pentru a rămâne competitive. MOL a redus benzina de la 9,22 lei la 9,18 lei și motorina de la un maxim de 9,92 lei la 9,74 lei, iar Socar a coborât benzina la 9,14 lei. Economedia notează că scăderea de luni la motorină este notabilă în contextul în care, la finalul zilei de vineri, motorina în rețeaua MOL ajunsese la 9,92 lei. [...]
Rompetrol a inversat diferența de preț dintre sortimente, vânzând sâmbătă benzina premium cu 77 de bani sub cea standard , într-un context în care, per ansamblu, carburanții s-au scumpit în majoritatea stațiilor din România, potrivit Adevărul . La Rompetrol, benzina premium era listată la 8,21 lei/litru, în timp ce benzina standard ajungea la 8,98 lei/litru. Publicația notează că diferența dintre benzina premium vândută de Rompetrol și cea mai scumpă benzină standard din piață urcă astfel la aproape 1 leu/litru. Prețuri la benzină: standard vs premium Benzină standard (lei/litru): Petrom : 8,92 Rompetrol: 8,98 Socar: 8,99 OMV: 9,02 Mol: 9,02 Lukoil: 9,14 (vineri: 8,99) Benzină premium (lei/litru): Rompetrol: 8,21 Petrom: 9,4 OMV: 9,65 Mol: 9,65 Lukoil: 9,84 (vineri: 9,69) Motorina: scumpiri față de vineri, în mai multe rețele La motorina standard, articolul indică scumpiri „considerabile” față de vineri în mai multe lanțuri, cu exemple punctuale: Petrom la 9,73 lei/litru (de la 9,58), OMV și Mol la 9,82 (de la 9,67), iar Socar la 9,79 (de la 9,69). Rompetrol era la 9,67 lei/litru. Motorină premium (lei/litru): Petrom: 10,5 (de la 10,35) Rompetrol: 10,49 OMV: 10,64 (de la 10,49) Mol: 10,64 (de la 10,49) Lukoil: 10,76 (de la 10,61) De ce contează: semnal de piață legat de stocuri și cerere Adevărul amintește că Rompetrol a mai folosit o strategie similară și la începutul lunii precedente, când a vândut motorina premium sub prețul celei standard. Atunci, „surse avizate” au indicat drept motiv nevoia de a micșora stocurile, pe fondul reorientării unei părți dintre clienții de premium către carburanții standard. „În general, carburanții premium comercializaţi de companiile petroliere au o cotă redusă în vânzările zilnice/lunare, iar pe fondul evoluțiilor, unii dintre clienții de carburanți premium s-au reorientat către cei standard”, au precizat sursele citate. În plan operațional, publicația mai notează că, la final de septembrie 2025, rețeaua Rompetrol din România depășea 1.200 de puncte de comercializare (stații proprii, partener și mobile), iar pentru 2026 compania a anunțat extinderea cu încă 13 stații noi. [...]
Descoperirea unui rubin de 11.000 de carate în Myanmar readuce în prim-plan potențialul economic al pietrelor prețioase din Valea Mogok , o zonă care produce unele dintre cele mai scumpe rubine din lume, în condițiile în care calitatea (culoare și claritate) poate cântări mai mult decât dimensiunea în stabilirea prețului, potrivit Economica . Rubinul a fost extras în regiunea Mogok, în nordul țării, iar noul Guvern birman l-a descris drept „excepțional de mare, rar și greu de găsit”. Autoritățile susțin că piatra are o culoare roșie-purpurie, cu nuanțe gălbui, și o „calitate cromatică ridicată”. De ce contează: calitatea poate depăși mărimea în preț Deși este „mult mai mic” decât un rubin de 21.450 de carate descoperit în aceeași zonă în 1996, Guvernul afirmă că noua piatră ar fi mai valoroasă datorită „culorii sale superioare, clarității și calității globale”. Autoritățile nu au oferit însă o estimare de preț, astfel că impactul financiar rămâne, deocamdată, nedeterminat. În general, rubinele din Mogok sunt asociate cu varietatea numită „sânge de porumbel”, considerată de top pe piața de profil. Conform informațiilor din articol, bijuteriile de cea mai înaltă calitate pot ajunge la câteva milioane de dolari (aprox. câteva milioane de lei), ceea ce explică miza economică a unor astfel de descoperiri. Context: o regiune cu istoric de dispută și un stat în criză politică Valea Mogok, din regiunea Mandalay, este prezentată ca un teritoriu disputat istoric de „împărați, regi și căpetenii de război”, tocmai pentru resursele sale de rubine. Descoperirea are loc într-un Myanmar condus de o juntă după lovitura de stat din 2021 , care a declanșat un război civil. În același timp, fostul lider militar Min Aung Hlaing a devenit recent președinte în urma unui proces electoral „larg contestat”, potrivit informațiilor citate. [...]
Cererea de investiții în aur a crescut puternic în China , în condițiile în care consumul de lingouri și monede a urcat cu 46,4% în primul trimestru, în timp ce producția internă a scăzut pe fondul inspecțiilor de siguranță care au oprit temporar unele topitorii, potrivit Reuters . Datele publicate de Asociația Aurului din China arată că producția totală de aur (din materii prime interne și importate) a fost de 136,230 tone metrice în T1 2026, în scădere cu 3,3% față de aceeași perioadă din 2025. Producția internă a coborât la 81,065 tone, minus 7,1% în ritm anual. Consumul: avans pe investiții, recul pe bijuterii Consumul total de aur în trimestru a ajuns la 303,292 tone, în creștere cu 4,4% față de anul anterior, însă structura cererii s-a schimbat vizibil: lingouri și monede : 202,062 tone, +46,4% ; bijuterii din aur : 84,62 tone, -37,1% . Asociația a pus creșterea cererii de investiții pe seama popularității lingourilor și monedelor ca produse de plasament și a menționat o majorare semnificativă a vânzărilor de lingouri prin canalele bancare. Producția: inspecțiile de siguranță au redus oferta pe termen scurt Pe partea de ofertă, scăderea producției a fost legată de inspecțiile de siguranță, care au determinat unele topitorii să suspende producția pentru lucrări de mentenanță, potrivit aceleiași asociații. Pentru piață, combinația dintre cerere de investiții în creștere și o producție internă mai mică poate menține presiunea pe aprovizionare, chiar dacă datele din material nu oferă o estimare pentru trimestrele următoare. [...]
Germania ar putea reduce dependența de importurile de litiu dacă estimarea de 43 de milioane de tone echivalent carbonat de litiu (LCE) din Saxonia-Anhalt se confirmă și devine exploatabilă economic, potrivit Focus . Miza este una industrială: litiul este esențial pentru bateriile mașinilor electrice, pentru stocarea energiei și pentru electronice, iar Europa caută de ani buni să-și securizeze aprovizionarea cu materii prime critice. Resursa ar fi localizată sub Altmark , o regiune cunoscută istoric pentru producția de gaze naturale. Conform Neptune Energy , sub un vechi zăcământ de gaz s-ar afla circa 43 de milioane de tone LCE, compania invocând o evaluare independentă realizată după standardul CIM / NI 43-101. Dacă potențialul se dovedește viabil, proiectul ar putea deveni unul dintre cele mai mari din Europa. Estimare mare, dar nu producție garantată Publicația subliniază că cifra nu înseamnă că litiul poate fi extras rapid: este vorba despre o estimare de resurse , adică o cantitate presupusă în subsol. Transformarea ei în producție efectivă depinde de tehnologie, autorizații și costuri. „Această nouă evaluare arată potențialul mare al licențelor noastre din Saxonia-Anhalt. Astfel putem contribui important la aprovizionarea Germaniei și Europei cu materia primă critică litiu”, a declarat Andreas Scheck, directorul Neptune Energy. Evaluarea de 43 de milioane de tone LCE a fost realizată de Sproule ERCE, iar Neptune Energy a indicat, într-o declarație către Smart Up News, că baza de resurse rămâne valabilă. Cum ar urma să fie extras litiul: din apă termală, nu din cariere Un element operațional important este metoda propusă: litiul nu ar fi obținut prin exploatări la suprafață (cariere), ci din apă sărată de mare adâncime (saramură/„sole”) , unde litiul este dizolvat. Procedura este numită Direct Lithium Extraction (DLE) – extracție directă a litiului – și, potrivit companiei, ar avea avantaje precum: fără exploatări în carieră deschisă; fără bazine mari de evaporare; consum mai redus de teren. Contextul local contează: Altmark are infrastructură și experiență în foraje și conducte, deoarece acolo se extrage gaz din 1969, ceea ce ar putea reduce unele bariere de implementare față de un proiect „greenfield” (de la zero). Calendarul și ținta de producție: până la 25.000 de tone LCE/an după 2030 Neptune Energy derulează mai multe proiecte-pilot pentru a valida tehnologia. Un test cu partenerul tehnologic Lilac, încheiat în august 2025, ar fi produs carbonat de litiu „de calitate pentru baterii”, folosind un proces de schimb ionic. Din septembrie rulează un al treilea pilot, bazat pe adsorbție; compania a mai spus că din iunie va fi folosită din nou o instalație pilot temporară în Saxonia-Anhalt. După faza pilot, planul este o instalație demonstrativă, iar apoi creșterea treptată a producției comerciale. „Din 2030 este planificat ca producția comercială de litiu să fie crescută treptat până la 25.000 de tone LCE pe an”, a transmis Neptune Energy către Smart Up News. Conform unor estimări anterioare citate în material, un asemenea volum ar putea acoperi material pentru aproximativ 500.000 de mașini electrice pe an, însă până la o decizie industrială rămân deschise întrebări legate de costuri, ritmul autorizărilor și funcționarea economică pe termen lung. Ce urmează și ce rămâne incert În acest stadiu, proiectul rămâne condiționat de rezultate tehnice și de aprobări. Publicația indică drept necunoscute-cheie: costul real de producție, viteza obținerii autorizațiilor și dacă metoda poate fi menținută profitabil la scară industrială. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, Altmark ar putea deveni un exemplu de reconversie a unui vechi bazin de gaze într-un furnizor de materie primă critică pentru lanțul european al bateriilor. [...]
Aurul se îndreaptă spre un câștig săptămânal de 2,3% , pe fondul unei combinații de factori macro – temperarea temerilor legate de inflație și dobânzi, plus atenția piețelor la perspectivele unui acord SUA–Iran, potrivit Reuters . Vineri dimineață, aurul spot urca cu 0,7%, la 4.719,85 dolari pe uncie, iar contractele futures pe aur din SUA (livrare iunie) creșteau cu 0,4%, la 4.728,30 dolari. Metalul prețios a avansat cu 2,3% de la începutul săptămânii. Ce mișcă prețul: geopolitica și așteptările de dobândă Piețele urmăresc evoluțiile dintre SUA și Iran, după ce cele două părți au făcut schimb de focuri joi, în cel mai serios test de până acum al armistițiului aflat în vigoare de o lună. Iranul a spus că situația a revenit la normal, iar SUA au transmis că nu doresc escaladarea. Kyle Rodda, analist senior la Capital.com , a spus că mesajele administrației Trump potrivit cărora armistițiul „se menține” și că există „optimism” privind un acord susțin, pentru moment, piața aurului. Context: scădere de peste 10% de la începutul războiului Reuters notează că aurul a scăzut cu peste 10% de când a început războiul, la final de februarie, sub presiunea creșterii prețului petrolului. Un petrol mai scump poate alimenta inflația și, implicit, probabilitatea unor dobânzi mai ridicate. Deși aurul este văzut ca protecție la inflație, dobânzile mari tind să apese asupra activelor care nu oferă randament (cum este aurul). Rodda avertizează că, în următoarele 24 de ore, volatilitatea poate crește, în funcție de „următorul titlu” legat de apropierea sau nu a unui acord SUA–Iran. Următorul reper: raportul de pe piața muncii din SUA Investitorii așteaptă vineri raportul lunar privind ocuparea forței de muncă din SUA, relevant pentru direcția politicii monetare a Rezervei Federale . Potrivit unui sondaj Reuters în rândul economiștilor, numărul de locuri de muncă nou create (nonfarm payrolls) ar fi crescut cu 62.000 în aprilie, după un avans de 178.000 în martie. Alte metale prețioase Argint spot: +1,6%, la 79,74 dolari/uncie Platină: +1,3%, la 2.048,08 dolari/uncie Paladiu: +1,2%, la 1.498,62 dolari/uncie [...]
